35 matches
-
grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
libertății", capacitatea lui expresivă fiind "determinată de o asociere rară de sunete care produc o anumită senzație de nimicnicie, uscăciune și neputință", iar cel de al doilea semnalând "sonoritatea aspră, de geamăt surd, produsă de asocierea grupului consonantic mn cu africata ț, efect întărit de accentul pus pe prima silabă, creează impresia unui icnet dureros, născut într-un trup înțepenit". Asemenea observații și comentarii sunt continuate în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
iar, prin preluarea desinenței -i de la declinarea a II-a , devenită specifică pentru substantivele masculine, a rezultat pluralul frați, cu t trecut la ț cînd este urmat de i semivocalic. La nivelul limbii populare, în multe zone, pluralul este fraț, africata ț, un rezultat al schimbării fonetice, preluînd funcția gramaticală de a marca pluralul (masculin). În cazul diacroniei, se vorbește de lege atunci cînd un ansamblu de fapte urmează aceeași regulă, dar Saussure subliniază că oricare ar fi numărul de cazuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži, Făžețel ș.a. Un fenomen care este, în egală măsură, fonetic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari apar la pronunțarea consoanelor siflante s-z, fricative ș-j sau vibranta r și mai puțin la rostirea consoanelor uvulare c-g sau a africatelor f-v. Prin solicitarea mușchilor articulatori se urmărește menținerea echilibrului dintre forțele antagoniste ale mandibulei, limbii și pereților externi ai feței și creșterea eficienței și rezistenței motorii în derularea exprimării orale. 3. Antrenamentul discriminării auditive este necesar pentru ca sunetele să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
jo, ju, ja, je, apoi în cuvinte ca jilț, joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția sistemului articulator Maxilarele ocupă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
jilț, joi, jar, jeton, ulterior în cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția sistemului articulator Maxilarele ocupă o poziție relativ fixă la 2-3 mm distanță
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Dacă nu se reușește refacerea profilului acustic articulator, se reiau exercițiile de pronunție a sunetelor t și s, întâi separat, apoi succesiv ts, ca în final, prin pronunțe repetată și accelerată, să se obțină sunetul ț. Exerciții pentru corectarea sigmatismului africatei ț Sigmatismul africatei ț este datorat lipsei emisiei corecte a sunetelor t și s. Defectul apare atât datorită inconsistenței ocluziei cât și datorită lipsei unui suflu suficient de puternic fricativ. Pentru corecție se așează vârful limbii pe alveolele incisivilor superiori
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
reușește refacerea profilului acustic articulator, se reiau exercițiile de pronunție a sunetelor t și s, întâi separat, apoi succesiv ts, ca în final, prin pronunțe repetată și accelerată, să se obțină sunetul ț. Exerciții pentru corectarea sigmatismului africatei ț Sigmatismul africatei ț este datorat lipsei emisiei corecte a sunetelor t și s. Defectul apare atât datorită inconsistenței ocluziei cât și datorită lipsei unui suflu suficient de puternic fricativ. Pentru corecție se așează vârful limbii pe alveolele incisivilor superiori ca la t
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonemul ț ocupă o poziție finală înmuiată, ca în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce conțin fonemul ț achiziționat corect. Demutizarea semiocluzivelor CE, CI și GE, GI Demutizarea și corectarea africatelor CE, CI Fonemele ce, ci sunt semiocluzive prepalatale, surde și mixte, formate prin fuzionarea sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată la articularea fonemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
înlătură după ce grupurile ge, gi sunt bine stăpânite, când ne propunem să reluăm însușirea sunetele surde: ce, ci. Se reia pronunția sonorelor ge, gi și prin explicarea diferențelor palpatorii a vibrațiilor laringiene se înlătură cu ușurință sonorizarea. Demutizarea și corectarea africatelor ge, gi Fonemele ge, gi sunt consoane semiocluzive prepalatale, sonore și vocale rezultate din contopirea consoanelor sonore d, j cu vocala e sau d, j cu vocala i. Sonoritatea este conferită de fonemele d și j, iar vocalitatea prin sunetele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fetiță, (niște) fetițe bălaie, rotofeie, stângace (unei) fetițe, (unor) fetițe bălaie, rotofeie, stângace Adjectivele din această clasă variază numai în funcție de genul substantivului, la singular și la plural. Se caracterizează prin acest tip de flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pustie; instantaneu/instantanee Observații: Adjectivul roșu, din tipul II de flexiune, prezintă la feminin forma neregulată roșie, iar adjectivul nou, forma nouă. • -i(ultrascurt)/-e; adjective din tipurile V și VII de flexiune, cu rădăcina terminată în consoană palatală sau africată: vechi, veche, stângaci/stângace • -u/-Ø; adjectivul greu/grea Observații: Poate fi considerat ca având aceeași opoziție de gen adjectivul rău: rău/rea. Concomitent cu dezvoltarea opozițiilor dezinențiale - și cauzate de natura fonetică a acestora -, între formele de masculin și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie, cu persoana a III-a a indicativului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
limbajul constituie baza învățării școlare și este imposibil de separat de aceasta. Trecând în revistă tulburările de limbaj propriu zise întâlnite la elevii integrați, o proporție însemnată o reprezintă dislaliile simple sau polimorfe, afectate fiind sunetele din grupa siflantelor, șuierătoarelor, africatelor și vibrantei r, adică sunetele care necesită o diferențiere mai fină. Stereotipiile de pronunție defectuoasă se asociază adesea cu tulburări ale citit-scrisului. De altfel, la clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor consoane). Acestora li se adaugă: consoanele lichide (vibranta r și laterala l), consoanele siflante s z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ci numai în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
înseamnă că perechi de cuvinte românești precum "sifon" și "șifon" sînt percepute ca fiind identice. Confuzii similare apar și la alte perechi de sunete: "tu" și "țu", "ti" și "ci", "zi" și "gi", etc. În limba vietnameză nu există consoana africată alveolară surdă (ca la începutul cuvîntului "țambal"), aceasta fiind percepută ca un alofon al lui (o consoană fricativă alveolară surdă). Ca urmare vorbitorii nativi de vietnameză confundă aceste două sunete în alte limbi.
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]