70 matches
-
revizuiri parțiale. Având grosso-modo trei părți relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze și conturează un arc dramaturgic larg și dens. Nu conține rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“ Concert simfonic Joi, 6 și vineri, 7 aprilie 2017, 19:00 - 21:00, Sala Mare Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” Dirijor: Camil Marinescu Solist: Remus Azoiței Program: Apreciat de revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz
Remus Azoiței, din nou pe scena Ateneului: „Rădăcinile mele rămân românești“ by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105635_a_106927]
-
nu nota decât excepțiile sau abaterile. Dar această parcimonie nu l-a împiedicat, atunci când a considerat necesar, să noteze la începutul părții a III-a din Sonata op. 110 în Lab major unsprezece modificări de tempo (dacă socotim și modificările agogice) și cincisprezece schimbări dinamice (în total 26 indicații!) în nouă măsuri, ceea ce va deveni un procedeu răspândit către sfârșitul secolului XIX. Mai târziu notația s-a complicat, din nevoia fixării tot mai multor detalii. Compozitorii postromantici și cei impresioniști au
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a tonalității, desemnând cel mai „firesc” sistem sonor utilizat și astăzi), creatorii culți se inspiră frecvent din dansurile practicate de popor. Cazul cel mai ilustrativ este cel al suitelor de dansuri baroce, care pornesc de la dansuri populare, caracteristicile metrice și agogice (tempo), păstrându-se ca atare într-o primă etapă (amintim ciacona, giga, sarabanda, menuetul). În timp ce menuetul face deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
un atac rapid și energic. Acest tip de parafonie se suprapune adesea unui paralelism de cvinte perfecte, întreg agregatul sonor producând o impresie de acută instabilitate, de suspendare temporară metaforă sonoră a imaginii feerice ce se dorește evocată. În plan agogic, indicația Tempo giusto (tempo măsurat) a măsurii 17 semnalează apariția tempo-ului real de habaneră (cu o recomandare metronomică de ), impunându-se cu necesitate interpretarea într-o manieră exactă și precisă. În acest sens, modalitatea de accentuare a diferitelor elemente
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale nopții andaluze se spulberă în negura întunericului (En allant se perdant - pierzânduse). În plan interpretativ, textura rarefiată a finalului solicită în mod imperios menținerea pulsului de habaneră, astfel încât, în pofida procesului destrămării progresive a imaginii, și implicit a trenării nivelului agogic, ritmul să își conserve atributele distinctive. I.3. Jardins sous la pluie (Grădini sub ploaie) Precizia tactilă strălucitoare a motivelor stilizate din Jardins sous la pluie aduce în prim-plan o manieră tradițională de pianistică, ce datorează mult Clavecinului bine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive aparținând structurii macro formale, care corespund în mod coerent diferitelor faze descriptive ale viziunii conceptuale, elementul agogic reprezintă un factor determinant. Astfel, tempo-ul inițial Net et vif (Clar și vioi, cu o recomandare metronomică de ) se precipită în ultima parte a secțiunii introductive (Animez et augmentez peu à peu animați și augmentați puțin câte puțin), pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare a celor două motive tematice recurente. Astfel, distingem o configurație formală înrudită celei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare a celor două motive tematice recurente. Astfel, distingem o configurație formală înrudită celei de rondo sonată: A (măsurile 1 - 15), tranziție (măsurile 16 - 24
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile finale, indicând cu elocvență prezența unui scenariu conceput în scopul detensionării gradate a turbulenței sonore anterioare. Calmul revine prin „chemările” reiterate ale temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite prin puritate și luminozitate. Ecoul temei secunde (finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite prin puritate și luminozitate. Ecoul temei secunde (finalul măsurii 79 - 81) corespunde cu sunetul îndepărtat al unui corn, operând tranziția spre secțiunea finală a codei. În mod particular, intenția compozițională a indicațiilor agogice en retenant jusqu’à la fin (trenând până la final, măsura 72) și Lent (măsura 82) sunt implicite modalității de concepere a discursului, care recurge la o augmentare progresivă a valorilor ritmice de durată. Walter Gieseking atrăgea atenția asupra unui fenomen
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunt implicite modalității de concepere a discursului, care recurge la o augmentare progresivă a valorilor ritmice de durată. Walter Gieseking atrăgea atenția asupra unui fenomen de distorsionare a metricii, ce ar risca să intervină în circumstanța respectării stricte a indicațiilor agogice menționate. Astfel, soluționarea problemei, din punct de vedere practic-interpretativ, ar reprezenta menținerea tempo-ului de bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
menționate. Astfel, soluționarea problemei, din punct de vedere practic-interpretativ, ar reprezenta menținerea tempo-ului de bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului agogic devine stringent necesară din perspectiva asigurării cu claritate a distincției dintre formulele binare și ternare ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un stil inconfundabil debussyist, acesteia i se atribuie indici dinamici precum più pp - pp, ce conduc la crearea unei viziuni sonore eterice și translucide. Ipostaza celui de-al doilea climax al construcției formale pune în valoare contribuția decisivă a elementului agogic în intenția acumulării tensionale (En animant - măsura 43) către punctul maxim al acesteia, și respectiv detensionarea rezultată prin diminuarea progresivă la care se recurge odată cu apariția codei (Poco rit., Un peu plus lent, Retenu, Plus retenu, măsurile 64 - 74). Finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție structurală în procesul de delimitare a secțiunilor micro-formale. La nivel interpretativ, respectarea cu strictețe a acestor indicații metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un efect sonor compact, o imagine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluției sonore, asociate unei tendințe accentuate de extindere a ambitusului reprezintă un factor decisiv în procesul de circumscriere a subunităților componente. Apariția secțiunii centrale aduce o ipostază elocventă ce reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale stilului debussyist, în care indicațiile agogice tradiționale apar completate sau uneori chiar substituite de expresii sugestive, precum Capricieux et souple (capricios și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului parcurs de auditor în sensul decodificării semnificațiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
grav, blând și susținut purtând recomandarea metronomică indicată de compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate a tabloului supus imaginației. Cu referire la concretizarea indicației agogice notate în introducerea preludiului, Marguerite Long sublinia rigurozitatea ritmică, de o exactitate aproape metronomică ce o remarcase în mod excepțional în interpretarea lui Claude Debussy (prezentarea în primă audiție a acestui preludiu a avut loc la Societatea Națională, la 25
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
alternează ușoare tensiuni cu relaxări imediate) par adecvate concepției ce stă sub semnul imprevizibilului, a nestatorniciei vântului și a apei, sau (de ce nu?) a vieții însăși. Această imagine de instabilitate își va găsi forme oportune de exprimare în frecventele schimbări agogice inserate pe parcursul întregului preludiu, fapt ce constituie un vector determinant suplimentar în procesul delimitării acelorași subunități formale. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și La danse de Puck, preludiul Voiles va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția deopotrivă existența unei curbe de intensitate în conceperea acestuia. Astfel, dacă în prima secțiune (A1 = măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți de adiționarea un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intensitate în conceperea acestuia. Astfel, dacă în prima secțiune (A1 = măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți de adiționarea un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană (A2 = măsurile 28 - 41) va produce modificări agogice evidente, distingându-se ca un factor esențial în construcția arhitecturală de ansamblu. Ritmul alert în care acestea ajung să se succeadă te învăluie într-un „carusel” amețitor al preschimbărilor continue ce oscilează de la o stare la alta, pentru a-și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un raport de interrelaționare de tipul întrebare răspuns. Modalitățile prin care se realizează contrastul acestora sunt multiple. Astfel, la nivel morfologic acestea apar opuse prin natura cruzică, respectiv anacruzică, cu care sunt investite. Un alt aspect determinant îl constituie factorul agogic ce alternează, de asemenea, două entități antitetice: Très modéré Vif ( ). În același timp, distincția celor două unități apare subliniată în mod radical de aspectul structural al configurației melodice. În acest sens, se observă cum prima dintre acestea tinde spre o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluția întrun spațiu extins al rezonanțelor grave. Această opțiune de limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un element secundar, subordonat, în mod evident, planurilor complementare din contextul discursului de ansamblu. Indicația Modéré et expressif plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în același timp și o modificare semnificativă receptată la nivelul atmosferei. Printr-o evoluție centrată pe același spațiu tonal de si major, tempo-ul lent, asociat unui ritm languros de habaneră va difuza un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Pe de altă parte, pedala de rezonanță va evita marcarea sub același efect de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările agogice (Cédez, Retenu), al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]