83 matches
-
Recomandări, acreditări, confirmări și infirmări, iluzii și deziluzii, speranțe și temeri impun festivalurilor de muzică contemporană greutatea propriilor lor tentații, dar și povara unui prezent pe care trebuie să-l gândească și să-l moduleze. Ignorând în bună măsură proviziile agonisite și încurajând căldura transformărilor, mersul înainte, ținând cont de faptul că, dacă trecutul este ireparabil, iar prezentul ne stă vraiște la dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
Mai sunt și fluturi care mor În zori Și n-au gustat lumină dimineții, În pragul dintre lumi, le-ngheata lumea Ce decuseara-o făuriră bieții... Carausindu-si sacii cu flori la măcinat Duc morilor din vânturi și pustiu Recolta lor agonisita-o viața, Ideile pe care numai ei le știu. Apoi tot bat din aripi, zbuciumând văzduh, Înfrunta ploi și ger cutezători, Dar legi nescrise ne arata Încă: Mai sunt și fluturi care mor În zori. SETE Taie luna mantia noptii
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
acestuia vibrațiile delicate ale frunzișului, așa încât micile tușe rezultate să devină purtătoare ale unui elan vital care însuflețește totul. Imaginea se prezintă în același timp ca o simfonie a verdelui în care tonurile și nuanțele, orchestrate cu o știință îndelung agonisită, definesc stilul atât de personal al artistului. S-ar putea crede că expoziția se desfășoară sub semnul clarobscurului, al confruntării gradate sau contrastante dintre lumină și umbră, cu fazele ei intermediare. Așa este în bună măsură, dar numai până la un
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
desi inițiativa n-a trecut de proiect. Era și an țară, foarte activ, mereu când la Miorcani, când la Tekirghiol (pentru cură). Știa să se ăngrijească bine de cheltuielile curente, pricepăndu-se și an plasamente la bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
care și înainte și acum îi atacă pe unguri prin oficioasele conduse de CVT. Cum se explică acest lucru ? Printre membrii UDMR sînt și oameni foarte bogați, care au făcut averi după 1990. Să le stăpînească sănătoși, dacă sînt licit agonisite. Poetul Marko Bela a intrat, nu demult, în vizorul DNA cu niscai drepturi literare pe care le-ar fi luat cu anticipație, pentru care l-ar invidia toți poeții din lume. Nu știu dacă DNA are dreptate. Dar dacă un
Persecutații Marko Bela și UDMR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9667_a_10992]
-
această logică a fiului ei unico. Într-o zi de septembrie, proaspătul student al familiei ieși în oraș și, după ce își făcu niște fotografii la minut, pentru legitimație, luă la rând toate librăriile din centru, ca să-și cumpere, din banii agonisiți ca frizer, rechizitele necesare pentru facultate. Ieșind de la magazinul Victoria, întâmplarea făcu să dea nas în nas cu mentorul său, Sever, agil și pedestru în deplasările lui prin oraș ca întotdeauna, grăbind să ajungă de la serviciu acasă. Când își văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu vicleșug. 51. N-am întors pagubă făcută aproapelui, chiar și fără voie. 52. Din răutate, am stricat avere străină (semănaturi, pomi, mașina etc.). 53. Am înșelat statul, depunând declarații de venit false. 54. Am moștenit cu bună știință avere agonisita prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea. 55. Am dat sau am luat șpagă (mită). 56. Am câștigat bani prin metode necinstite. 57. M-am lăcomit la avere, zgârcindu-ma la milostenie. 58. Sunt necumpătat(a) în cheltuieli
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine, iată tot atâtea griji mai puțin, tot atâtea neliniști evitate, tot atâtea griji de care suntem scutiți. Ne-au lăsat fără puterea de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
teamă în jur și târându-se până în vecinătatea unei tufe de măceș din apropiere. Simți însă că-l sfâșie foamea, iar ca s-o astâmpere, avea obișnuința să-și ducă mâna la traistră, să-și scoată de acolo din merindele agonisite. De data asta însă, traista lui nu se înduplecă să-i ofere nici măcar o fărâmă de pâine. Se hotărî să se ridice și să încerce ceva. Trebuia să pătrundă în cetate cu orice preț. Dar cum să procedeze? Gândind toate
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc. Suntem, intru bucuria și binele nostru, contemporanii unei artiste de valoarea acelora pe care un veac nu le dăruie cu generozitate ci cu grijă univeral valabilă că bogățiile să nu fie împrăștiate, ci agonisite și păzite! Ea este inegalabila Tita Bărbulescu, artista înstelata că cerul, cu lumina pe sufletul profund și frumos precum cosmosul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Tita Bărbulescu. Artista înstelata că cerul / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
etc. Aceasta presupune, în mod necesar, negarea identității primite la naștere, inclusiv în ceea ce privește apartenența religioasă. Tot mai mulți tineri se declară indiferenți față de aspectele tradiționale ale existenței și receptivi față de pseudo-culturi de import. Această goană nesăbuită după avansare socială sau agonisită materială îl transformă pe om în sclavul unei rutine zilnice generatoare de stres și oboseală, privându-l de orice dorință de elevare spirituală, cu excepția unor distracții facile, aflate în trend. Omul-mașină este sclavul jocurilor pe computer, al imaginilor comerciale care
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
din cultura altor religii sau promovarea unor acțiuni proprii, idei personale sau forme de divertisment - sub forma concretă a unei noi idolatrii, extrem de periculoasă (exemple de „idoli” postmoderni: munca și ascensiunea profesională, familia sau anumiți membri ai acesteia, banii și agonisita materială, idealurile politice, economice sau sociale, ficțiuni din producții media sau din cinematografie, vedete din toate domeniile sau chiar sporturi - vorbindu-se tot mai des de „zeul fotbal”, de pildă). Credința tradițională în Dumnezeu rămâne, de cele mai multe ori, la nivelul
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
diabolic, de-a dreptul), se decantează exclusiv în prezent. Omul postmodern își trăiește cu prisosință „clipa”; ar vrea să facă totul, dar nu face mai nimic. Timpul trece monoton; viața se scurge fără a realiza, practic, nimic în plan spiritual. Agonisita materială nu-l satisface: în permanență se găsește ceva după care să jinduiască. În plus, există ceva care nu poate fi cumpărat cu nimic: este tocmai timpul, de trecerea căruia se teme îngrozitor, și pe care dorește s-o ascundă
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
subsidiar o motivație pur materială. Migranții părăsesc spațiul spiritualității tradiționale, activând într-un mediu, de cele mai multe ori, ostil acesteia. De aceea, pericolul pierderii identității este foarte mare. Capcana întinsă de societățile super-tehnologizate îl găsește, uneori, nepregătit pe omul avid după agonisite pământești. De reținut este faptul că Biserica Ortodoxă nu este potrivnică muncii cinstite, generatoare de progres material, ci utilizării egoiste a acestui surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
vreo intenție de a-i diminua calitățile, trebuie să spunem că lui Mike nu prea i-a plăcut cartea, ăsta-i adevărul. După doi ani de colegiu a abandonat studiile. Westul sălbatic era singurul loc ce-l atrăgea. Cu banii agonisiți și cu ce a mai obținut dintr-o moștenire mai veche lăsată de răposata soție, Robert Forest ridică între Fort Worth și Texona Lake, la Denton, un han cu zece camere de oaspeți, cinci camere pentru familie și un salon
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se pregătise din timp. Își adunase în pungi tot felul de lucruri: coji de nucă, scoici, pietricele, nasturi, paiete, coji de ou, etc. Doar șnururile și le cumpărase cu puținii bani agonisiți chiar de el. Pentru mărțișoare lucrase din greu. Fiecare mărțișor era unic și era gândit pentru o anumită persoană. Și fiecare mărțișor simboliza ceva doar de el știut. Unul era o bucată mică de carton galben pe care era lipit
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
își lăsase amprenta asupra sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa lui nea Mitică. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo bolnav. Cu banii agonisiți și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul...”, îmi spune, amintindu-și cum au suspinat, ani de-a rândul, bătrânele din sat. Au rămas în urmă să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
dat ca exemplu deținea informația și respecta cu strictețe toate poruncile lui Dumnezeu. Era un model în societatea vremii prin atitudine, comportament și mod de viață. Dar, cu toate acestea, îi lipsea un lucru: renunțarea la sine, implicit la cele agonisite. Nu știu dacă, în final, acest om înstărit s-a conformat cerinței, important este că, pentru poetul Traian Vasilcău dăruirea de sine, devotamentul absolut sunt calități supreme pentru omul netrecător superficial prin lume. În toată această carte nu există poem
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
jr. Dihaleț y Mozol, adică acela care era acum, Sfântul Manuel, Marele Profet. Jale! Pe scurt, citise cam astea: La vremea aceea îndepărtată Vasile Dihaleț, un infractor prostit de sărăcie în țara lui natală, dăduse câteva spargeri și cu banii agonisiți o tăiase în Spania cu gândul destul de vag să se apuce de cules căpșuni. O vreme, până se mai linișteau apele. Numai că, odată ajuns, conform obiceiurilor mai vechi, intră să socializeze, normal, într-un bar. Își compusese un look
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
se simte împovărată de cuvinte, ci eliberată de ele, ceea ce o face ușoară și încrezătoare în sine: “Anotimpuri pe cont propriu: Iată-mă fără cuvinte... / M-au părăsit ca într-un film romantic. / Au plecat cu jumătate din sensurile / aparent agonisite împreună. S-au trezit îndrăgostite / de oameni noi. / Nu mai frumoși, nu mai talentați. / Din pasiunea lor țâșnește apa vie / a noului val. / Iar eu învăț să mă bucur / ca un prunc / smuls pântecului creator. / Pășesc fără să mă țin
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cărui poveste își lăsase amprenta asupra sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa sa. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo bolnav. Cu banii agonisiți și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul ... ”, îmi spune, amintindu-și cum au suspinat, ani de-a rândul, bătrânele din sat. Au rămas în urmă să
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
butoaielor primitive. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele vremurilor bunurile agonisite. Ce mai fug recoltele-n hambare! Ce se mai înghesuie-n borcane, în sticle, prin beciuri de frica brumei stropită de lupii toamnei. Se-agață punțile de struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
o lumânare în pahar, o candeluță, cum văzuse mai an la Trana, să țină toată noaptea și să plece și ea cu lumină acasă... Cum nu împrumuta nicicând, că nu-i plăcea, se gândi să vândă la piață cele ouă agonisite, să scoată prețul pentru candeluță. Și-atât. Zis și făcut. Puse comoara-n coș, o acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
Le-au fost uciși Îndrumătorii, sub Dregătorul Licheon C-aveau un alt Împărat : IISUS Mântuitor și DOMN ! În altă Țară-au fost ceruți, ca din piatră să zidească Pentru-nchinarea la idoli, o capiște idolească... Tot câștigul lor bănesc, în argint agonisit Dar și Învățătura Sfântă, săracilor au dărit ! Noaptea, în Post și Rugăciune, ziua-n osteneli, zideau Mâncau puțin, beau multă apă, dar pe flămânzi îi săturau ! Erm, un slujitor la Diavol, când idolul l-a schilodit Văzând cum videcă MESIA
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
avut ce face, continuă să se justifice dl. revizor, dar ți-am găsit un post și mai bun. Uite, te-am numit la școala din Ciocanu. Sunt acolo oameni primitori și cu dragoste de școală. Ei, din avutul lor greu agonisit, au ridicat clădire nouă de școală și cu o cameră și pentru învățător. O să vezi că o să fii mulțumit. “Mă duc oriunde, dle revizor, numai să nu fiu șomer, i-am răspuns însuflețit și tare îndatorat de propunere! Îl apucasem
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]