179,567 matches
-
istoria se mișcă lent. Intrăm la Café Landtmann ca la muzeu: pluș, brocart, bronz auriu, candelabre, veioze, lumînări, oglinzi, vorbit pe șoptite. Nu-i de noi. Ieșim. în spatele Burgtheater-ului, pe Löbelgasse, palat lîngă palat. Pe o placă citim: Parohia ortodoxă. Aici a locuit între anii... poetul Mihai Eminescu. Așadar, cinci tineri poeți români, pentru prima dată în capitala imperiului, cutreierînd prin marea piață a Vienei, ,Naschmarkt", printre peperoni, broccoli, fileuri roze de somon, rodii, stridii, nu departe de Operă, în imediata
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
atitudine exemplară a colaboratorilor noștri Elena Zottoviceanu, Ada Brumaru, Dumitru Avakian, Valentina Dediu. Au fost la zi, chiar dacă pentru asta a fost nevoie de efort susținut timp de aproape o lună, zi și noapte. Vreau să le mulțumesc din nou, aici, pentru respectul și prețuirea pe care le au față de valori, de profesiune, de revista noastră. La fiecare ediție a Festivalului am crezut că vor primi un semn și din partea organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
întîmplat să văd, anul acesta, multe, foarte multe locuri goale, clasica poveste cu invitații neonorate sau cu prezențe cel puțin bizare, poftite altminteri, deloc melomane, sosite strict pentru mondenități. Și asta face parte din joc, la urma urmelor, dacă pînă aici regulile au fost respectate. Cînd știu cîți oameni de cultură, cu solidă pasiune muzicală, nu au reușit să procure sau să cumpere bilete, mă îndoiesc că maniera de a face protocolul astfel este una aproape de interesele culturii... La cîte un
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
imensă, suită în vîrful capului în creierii Munților adolescenței mele, lună plină delicată, ușor neclară și poteca lăsată în mare, ca o chemare, crai nou și tainele Nilului, lună ștearsă și diformă, stîlcită de creștere și de urîciunea oamenilor de aici, de aiurea, de pe pămînt. Iar am zărit-o. Își rotunjește ascuțimile. M-a însoțit, mereu, și la Festivalul Enescu. Ecourile s-au stins de mult. Emoția, însă, nu se evaporă așa repede. Mai ales dacă este întreținută în cercul mic
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
extraordinar, un contrapunct, o prezență episodică, care răscolește pe scenă voluptăți. De toate felurile. Apariția Juliei Migenes mi-aduce ceva din amintirea Lolei Blau, a ideii lui Dabija, a performanței, fără fla-fla-uri, a Maiei Morgenstern. O performanță conținută, asumată, și aici, și acolo, în poveste, în arta actoriei, nu în demonstrații perisabile. Cuvîntul, ca și gestul, ca și dansul, ca și sunetul, costă. Lumina de pe scenă, selenară, stranie m-a condus afară și nici n-am simțit cînd m-a preluat
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
-l identific, pentru că nu avea nimic de-a face cu bucuria lecturii. Eram încă la vârsta când trăiam faptele de cultură ca ,fapte de arme" și în fiecare carte citită vedeam o performanță, iar în autorul ei, un concurent. Or aici, în cartea lui Vargas Llosa, cheful de a coborî în arenă și de a-mi verifica piruetele comparându-le cu ale altuia îmi pierise cu desăvârșire. Isprava peruanului reprezenta o ieșire din scară. Ea îl muta pe autorul ei în
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
prieteni - fiind în același timp salvate. Scriind zilnic, scriind pur și simplu zilnic. Când sunt acasă, lucrez de la 11 dimineața la 6 seara, zi de zi, cu o singură pauză scurtă pentru un prânz frugal. Și când călătoresc lucrez. Și aici, în hotel, am lucrat azi de dimineață două ore și după masa de prânz o oră." Dar stări de spirit nu are? îl întreb. Melancolii, depresii, chefuri și lipse de chef... - ,Sigur că am. Dar nu știu cine a spus că e
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
avut loc o mică luptă, în timpul căreia pușca s-a descărcat în capul intrusului. Prin urmare, ar fi vorba mai degrabă de-un accident decât de-o execuție. Din punctul de vedere al lucrurilor pe care vreau să le discut aici, toate acestea sunt secundare. Ce mă interesează e statutul proprietății. Mai precis, dacă vocabula ,garantează", din Constituția României, are vreun conținut sau e, pur și simplu, o vorbă goală, aruncată în focul confruntărilor politice. În fine, dacă există formule juridice
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
Aflăm că Marcel Proust ,o vizitează în două veri la rând la Corcova" pe... Martha Bibescu! Corcova rămăsese un vis neîmplinit pentru Marcel Proust, unde, într-adevăr, voia să vină, dar la Anton Bibescu, nu la Martha, care nu stătea aici! Scriitorul francez n-a fost niciodată în România. Dacă n-a avut acces la vasta Correspondance a lui Marcel Proust, dl Cosmin Zidurean putea să consulte studiile românești ale lui Mihail Sebastian, Valeriu Râpeanu, Cornelia Ștefănescu, Maria Brăescu ș.a., mai
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît să aibă o asemenea experiență? Și totuși Coelho l-a refuzat pe Gigi Becali, mai și spunînd, pentru cine are urechi de auzit, că el nu-și poate alege fanii. Cu
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
la fel de non-academică... În numele lui Ťcele rele să se spele, cele bune să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat (în Bucureștiul cultural) condamnă și el ,falsa dezideologizare" (,nu de pamfletarism e vorba aici, ci de informație!") și observă că ,strategia eufemizarii politicului prin cultural și estetic privește și extrema dreaptă interbelică". Ștefan Borbély scrie și el (în Dilema veche, nr. cit.) despre ,surdinizările estetice", dar, spre deosebire de ceilalți comentatori, crede că ,a-i acuza
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
estetice", dar, spre deosebire de ceilalți comentatori, crede că ,a-i acuza pe coordonatori de edulcorare ar fi o greșeală... Retardarea metodologică a multor medalioane se explică, în principal, prin reticența autorilor de a situa fenomenul literar în context politic sau ideologic." Aici intervin pentru că mi-e greu să cred, de pildă, că articolul despre Mihai Beniuc a rămas în forma inițială dată de Roxana Sorescu, o cercetătoare dincolo de orice suspiciune de acest gen. Cred că Ștefan Borbély se înșală: mai mult ca
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
punerea între paranteze a umbrelor biografiei". Este acesta un efect extrem de pervers: nu mai știi ce și cui anume să reproșezi neajunsurile medalioanelor în condițiile ,intervențiilor" coordonatorului în virtutea păguboasei stilistici a escamotării politice, oricît de nevinovate s-ar dovedi. De aici au decurs, probabil, clientelismul, opțiunile canonice nejustificate și ierarhizările forțate sau de-a dreptul bizare. Disproporțiile de tratare, tonul elogios și spațiile exagerate acordate unor autori minori au sărit în ochi imediat. Ion Brad, N. Batzaria, N. Crevedia, Nicolae Danciu
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
ce se putea lua din fostul domiciliu, să sorteze maldărul de manuscrise, documentele depozitate. A căpătat de la curierii ad-hoc un raport alarmant, că nu mai persistă o cale de întoarcere, că trebuie să îndure ipostaza de proscris, să hoinărească de aici înainte cu cortul, să fie hărțuit ca o pradă de vânat. Ceea ce i-a scos din sărite printre altele pe ideologii grandomaniei naziste a fost intuiția lui T.M. care declarase că urâtul nu e separat de frumos, că răul nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Francisco Bauza), Românii văzuți de către polonezi (Kazimierz Jurczak), O nouă Odisee (Boyan Manchev), Figura trădătorului (Myriam Watthee-Delmotte și Laurence Van Ypersele), Geografiile simbolice ale Europei (Sabina Mihelj), Imaginarul sportului (Thomas Alkemeyer) etc. (din păcate, spațiul nu îmi permite să amintesc aici toate lucrările cu teme captivante prezentate în cadrul colocviului, cer iertare pentru aceasta atât cititorilor interesați, cât mai ales participanților români la colocviul clujean). În afara sesiunilor de conferințe, întâlnirea a inițiat bazele unei rețele de excelență având drept obiectiv realizarea unei
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
face, fiindcă se pregătește să devină Parlamentar, sau cel puțin ministru, că doar are și el laptop și se pricepe bine la integra(me)re... Pe când, pe ecranul televizorului, înnegrit dintr-odată, apare scris cu litere mari: CODUL LUI VLĂDESCU - AICI SUNT BANII VOȘTRI! Amin!
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
lunga digresiune despre paradoxurile carierei lui Eastwood, merită să trecem la analiza ultimei lui pelicule, Million Dollar Baby. După mine, e mai slabă decât Misterele Fluviului, dar e posibil ca asta să se fi întâmplat din cauza structurii aranjamentului de actanți. Aici e triunghiular. Odată stabilit astfel, fiecare personaj aduce o poveste corolară care se desfășoară în paralel: Scrap (Morgan Freeman) aduce narațiunea lui Danger, protejatul lui, Maggie (Hilary Swank) pe cea a familiei ei grobiene, iar Frankie (Eastwood) contribuie cu firul
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
este spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară cu ,o pădure arsă", deși îl copleșesc amintirile. Sau ,pete albe" se întind pe memoria lui ciuntită. Să spunem ca în vechile hărți: ,Hinc sunt leones?" (De aici înainte trăiesc lei.) Dimpotrivă. Sunt perioade întregi nesemnificative din existența sa, pe care memoria afectivă a autorului nu le-a înregistrat și pe care s-a așternut, definitiv, uitarea. Octavian Paler a ținut cândva un jurnal propriu-zis dar nu l-
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri benefice din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se întreabă, pe bună dreptate, dacă e vorba aici, despre o biografie, drumul de la naștere la ,exitus", sau de un destin. în carte există mai multe răspunsuri, din care voi alege pe cele ce revin mai des și pe cele - de ce să n-o mărturisesc - care sunt pe placul
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
este adevăratul MNAC, pentru că Paula Ribariu este extraterestră! Sindromul Nazca? Așezate în spațiul amplu al Sălii ronde, lucrările Paulei Ribariu își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă nu strict, ca obiecte, oricum ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
și-au asigurat de niște zeci de ani statutul de scriitori români importanți consolidat prin funcții importante în instituții culturale. La toate astea se adaugă sărăcia generalizată, care n-are cum să priască literaturii și scriitorului. E bine de amintit aici că starea de maturitate a unei literaturi naționale, tonul, măsura, anvergura, sînt date de roman - o specie aptă să le cuprindă pe toate celelalte, păstrîndu-și dimensiunea de gen popular, accesibil, dezvoltîndu-și totodată nelimitat virtuțile estetice. Marile literaturi ale lumii, rusă
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
culturale care se practică la noi mi se pare unul colateral literaturii, dar petrecîndu-se după același tipar - acel proiect cultural care a înghițit niște milioane de dolari și al cărui nume se poate potrivi cu poveștile de genul celor spuse aici - Eterna și fascinanta Românie... Fiindcă de acolo ne tragem, cu tot cu literatură și cultură și tot acolo ne întoarcem (același cerc vicios) cu șanse minime de a răzbate în universalitate. în ce mă privește, pot afirma cu mîna pe inimă (sînt
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
un lucru care face parte dintr-un capitol separat al aceleiași povești. Și anume că există autori de valoare din cei apăruți după ^90, care nu prea au șanse să se impună prin traduceri (datorită desigur tot politicii culturale practicate aici) și care au greutăți și în a fi apreciați în România. Sînt prost editați, difuzați, publicitați și neplătiți la valoarea lor reală. Va veni fără îndoială și timpul ca acești autori să miște din loc statutul de literatură mică al
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
în lume, Enescu în România ,profundă". Pentru prima, Cornel }ăranu, Viorel Cosma, Rufina E. Leytes, Vasile Tomescu, Mihai Cosma, Martin Schimek, Lukas Haselböck. Aceștia din urmă, vienezi, abordează comparativ apropieri de destin și factură (Franz Schreker și George Enescu, pe aici psihanaliza există în extrasul din ,Mein Charakterbild"), apropieri de dramaturgie și scriitură (comparație între Vox Maris de Enescu și Marea de Debussy). Rezonanța compozitorului Enescu în America (David Williams - S.U.A., Tibor Szasz - Germania), în Italia (Ioana Ungureanu), se deschide mai
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
Charakterbild"), apropieri de dramaturgie și scriitură (comparație între Vox Maris de Enescu și Marea de Debussy). Rezonanța compozitorului Enescu în America (David Williams - S.U.A., Tibor Szasz - Germania), în Italia (Ioana Ungureanu), se deschide mai spectaculos cu o serie dedicată radioului. Aici contribuții ale unor vechi prieteni ai noștri Alain Paris (Franța), David Gallagher (Marea Britanie), Eugen Wendel și Helmut Loos (Germania). Și tot aici extrasul ,motto" dintr-o scrisoare a lui Enescu adresată lui Miron Grindea în iunie 1952: ,I am profoundly
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]