109 matches
-
bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele anului. Nori se-mbulzesc pe bolți însemnate. Ah, dimineață zdrențuind așteptări! Cerul se-nclină, păsări adulmecă crestele nevăzutelor țări. Albini se învârt în cercuri profane. Și-i atâta-ntuneric, încât în duh te arunci, ca delfinii speriați în asprul văzduh! Brusc cineva face lumină. Liniștea toarce, înceată felină. Caii sălbatici din bolta vicleană turma de nori la păscut o mână
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru realizarea unității naționale. Tatăl său fusese vicetribun în oastea lui Axente
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma procesului memorandist, de condamnare la închisoare, părăsește Transilvania și se stabilește la București, unde timp de aproape un sfert de secol activează că ziarist și
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
naționale. Are bucuria, ca și alți ardeleni să supraviețuiască acestui act istoric, să se întoarcă în satul copilăriei sale, Cut, din județul Albă, unde se săvîrseste din viață în 1919. Ediția alcătuită de Ilie Moise reține din scrierile lui Septimiu Albini publicate în cvasitotalitatea lor în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
127). Direcția nouă în Ardeal este o scriere maioresciana nu numai prin titlu, ci mai ales prin susținerea principiului fonetic în scrierea limbii române, desolidarizându-se de etimologismul învățatului blăjean Cipariu, pe care-l ascultase în anii de liceu. Septimiu Albini a fost mai ales un dascăl. Alcătuind o monografie a Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să le apărăm cu toate puterile noastre!... Și, daca
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
la Viena, în vremea cât fusese acolo Ciprian Porumbescu. E la curent cu legea cetățeniei sau indigenatului, e chiar mâhnit că fetițele din Ardeal nu pot urma cursuri la Institutul Oteteleșanu. Poate fi un gazetar din anturajul lui Slavici, Coșbuc, Albini, Brote, Russu- Șirianu, G. Bogdan-Duică, tineri care au trecut cu toții prin România. Deocamdată identificarea pseudonimului „Mitică” rămâne o enigmă ce va trebui dezlegată în viitor.
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
Un consilier local din Albenia, dat dispărut în Italia, a fost găsit mort pe un câmp din România. Roberto Zelioli era consilier local în Albinea (Reggio Emilia) și a dispărut de-acasă în noaptea de 28/29 decembrie 2013. Timp de aproape două luni familia nu a avut nicio veste despre bărbatul în vârstă de 52 de ani, însă vineri o veste a căzut ca
Mister! Un consilier, dat dispărut în Italia, găsit mort în România () [Corola-journal/Journalistic/54755_a_56080]
-
scriitori - în germană), Wernigerode, 1892. Maria Bosco-Suciu (1841-1891) debutează în Familia la vârsta de 23 de ani cu poezia „Ruga unei june”. Fata ei, Lucreția Suciu, îi va cunoaște personal, grație cenaclului literar întreținut de mamă, pe George Coșbuc, Septimiu Albini, Gheorghe Bogdan-Druică și alți animatori ai cuvântului românesc. Născută la Oradea în 1859, absolventă a Institutului Ursulinelor și având o aplecare către limba și cultura germană (moștenită de la mamă), Lucreția Suciu va deveni o poetă demnă de cărțile de istorie
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
profesori, ingineri, maiștri, pedagogi formam o familie cu aproape 500 membri. Vorbind despre pedagogi nu vreau să trec peste timpul petrecut în practică la mina Izvorul Ampoiului. După orele de practică eram cazați la un frumos castel proprietate a familiei Albini(astăzi ajuns în paragină), proprietari de mine din Munții Apuseni. Castelul avea multe camere cu pereții în ,,calcio vecchio’’ vopsiți în alb, ca și ușile și ferestrele. Zona unde era amplasat castelul era extrem frumoasă și liniștită, căci Ampoiul care
AMINTIRI, AMINTIRI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370939_a_372268]
-
senile. Unse Cu mierea viespilor tineri îmi sunt tălpile și palmele amândouă Și... caut loc cât să ascund un galben În crăpăturile din piatră Ce-și crește embrionii tăcerii. STORIE I tamburi accompagnano L'incoronazione dell'altro re dagli occhi albini E îl trono d'ossa cigola Fra i molări del tempo otturati con aria. La brace divină s'è banalmente arrugginita în fondo al tegame Ov'è Dorato per la secolare ricetta Uno storione senza uova. Liberă da tutte queste
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
ceapă și usturoi și uneori și ceva desert. Pentru acea vreme și acele locuri mulți civili nu aveau în traista de lucru atâta alimentație. După absolvirea școlii profesionale am fost repartizat la minele de aur din Almașul Mare, (fostele mine Albini), unde am avut colegi de muncă deținuți. Minele unde lucrau deținuți erau păzite de militari destul de înarmați, închise cu grilaje duble, și fiecare civil avea o legitimație specială de acces și nu aveam voie să introducem în mină cărți, reviste
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
mitologice [...], sacrul este camuflat, e «îmbrăcat» în cel mai obișnuit veșmânt al profanului. Numai cine este inițiat poate pătrunde dincolo de aparențe. Esența sacră se dezvăluie numai celui ce știe să vadă“. Reapar aici câteva personaje din narațiunile anterioare (Ieronim Thanase, Albini), iar ideile din Noaptea de Sanziene, Uniforme de general, Incognito la Buchenwald, În curte la Dionis sunt reformulate, însă cu un alt scenariu, despre tehnica mântuirii și inițierii în libertatea absolută. În Nouăsprezece trandafiri, Ieronim Thanase, Laurian Serdaru, Anghel D.
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fără urmă, ei ies din lumea aceasta, a timpului concret. Pe 27 decembrie, Damian se trezește la spital bandajat, căci fusese găsit după opt, nouă ore, pe jumătate îngropat în zăpadă, însă el nu știe ce s-a întâmplat. Dar Albini, conducătorul anchetei, îi explică că a fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
fost găsit la zece kilometri de Casa de Odilmă pe o buturugă, în zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea justifica de ce a fost găsit astfel. Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
discută despre un al patrulea, doctorul Aurelian Tătaru, mort în împrejurări obscure. Moartea se întâmplase la Poiana Dornei, loc retras de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua de Sânziene (timp cu valoare magică). Cel care cunoaște adevărul este Emanoil Albini, anchetator dibaci. El reprezintă spiritul realității profane, în timp ce ceilalți, trădați de memorie, suferind de amnezie, participă la altă realitate, mitică. Doctorul caută în cărțile sacre urmele acestei funcțiuni vechi și crede că șansa de a le descoperi i-o oferă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Cert este că I. Slavici rămâne mai departe alături de acțiunile memorandistului din Șișești după cum arată desele referințe ale preotului: "...din cauza nelucrării Comitetului: cu toții, cu un suflet, cu o inimă stăruiau, și mă rugau, mă sfătuiau, împreună cu Slavici, Brote, Popovici și Albini, să nu ne dezbinăm, să ne strângem, rândurile..." (Tribuna, an XIII, nr. 55 din 9/21 martie 1866). Sau relatarea din "Revista Orăștiei": "...Sturdza, Urechia, Periețan Buzeu, Sihleanu, Bian, Brote, Albini, Slavici, Rosseti, și voi toți ceilalți câți ați înălțat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mă rugau, mă sfătuiau, împreună cu Slavici, Brote, Popovici și Albini, să nu ne dezbinăm, să ne strângem, rândurile..." (Tribuna, an XIII, nr. 55 din 9/21 martie 1866). Sau relatarea din "Revista Orăștiei": "...Sturdza, Urechia, Periețan Buzeu, Sihleanu, Bian, Brote, Albini, Slavici, Rosseti, și voi toți ceilalți câți ați înălțat cauza națională la glorie ne mai pomenită înaintea lumii întregi: vedeți cine și cum ne insultă!..." (anul II, nr. 32, 3/15 aug. 1896). Dar nu numai I. Slavici din grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
B. a făcut politică liberală, fiind după 1895, în câteva rânduri, deputat. Un prețios document, Note politice. 1906-1914, se referă și la această experiență. Opiniile cu privire la problema națională sunt exprimate în broșurile Politica românilor din Ungaria (1909, scrisă împreună cu Septimiu Albini și semnată B-A) și Pentru lămurirea situației (1914, sub pseudonimul Ion Frunză). B. are o remarcabilă operă de filolog și cercetător al istoriei literare, axată pe câteva direcții principale: editarea de texte vechi - Psaltirea scheiană, câteva tipărituri coresiene, în
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
prima versiune românească a dramei) și E. Cirikov (Evreii) s-au jucat pe scena Naționalului ieșean; alte piese la care S. și-a încercat virtuțile de traducător îi au ca autori pe Bjșrnstjerne Bjșrnson, dar și pe căzuții în obscuritate Albini, Raoul Auernheimer, K. Warterburg. Nu au, astăzi, vreo rezonanță, în afară de Emilia Pardo Bazán, nici Kristian Winterhjelm, Otto Ascher, A. Reizen, Nikolai Potjekin, Robert Misch și alții de aceeași talie. Fără a fi convins că ar avea virtuți de poet, S.
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
responsabil. Această funcție, care îl făcea pe deținătorul ei pasibil de a răspunde în fața justiției pentru tot ce se publică în coloanele ziarului, este preluată apoi, de la 7 iunie 1884, de Cornel Pop Păcurar. Vor mai fi redactori responsabili Septimiu Albini, Pompiliu Pipoș, ziaristul bucureștean Adrian Cașolțeanu, Cornel Scurtu, Teodor V. Păcățian, George Coșbuc (între 27 martie și 2 aprilie 1889) și alții, în total optsprezece gazetari, dintre care unii în două și chiar în trei rânduri. Schimbările foarte dese sunt
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
când trebuie să plece la Vác pentru a executa anul de temniță la care fusese condamnat în urma unui răsunător proces de presă judecat la Cluj. În timpul absenței sale, dar și după reîntoarcerea din iulie 1889, T. este condusă de Septimiu Albini, care nu modifică, în linii generale, orientarea gazetei. Deosebiri esențiale vor apărea din 1896, când proprietatea ziarului și a institutului tipografic trece de la Eugen Brote, obligat să se autoexileze în preajma procesului memorandiștilor, la Ioan Rațiu. T. devine astfel un oficios
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
tradiționale (1896 și 1897) și un supliment literar („Tribuna literară”, între 1900 și 1902). Din redacție au mai făcut parte, alături de I. Slavici, D. Comșa și D. Popovici-Barcianu, care erau și membri ai comitetului redacțional, V. Mangra, G. Coșbuc, Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu, G. Bogdan-Duică, iar după 1896 Elie Dăianu, I. Scurtu și, probabil, Andrei Bârseanu. T. apare într-o perioadă când burghezia română din Transilvania se reorganiza în cadrul Partidului Național Român, căutând mijloace noi de acțiune. Grupul condus de I.
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
G. Bogdan-Duică, redactor care semnează în T. articole politice, culturale și de istorie, cronici literare, recenzii și însemnări, traduceri și preia de la Slavici rubrica „Revista literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]