419 matches
-
Mircea Mihăieș Am un motiv personal să privesc oripilat pomana făcută elevilor români de guvernul Năstase: am detestat, de când mă știu, laptele. Mi se făcea rău la simplul lui miros, iar gândul că trebuia să înghit lichidul alburiu, vâscos - pentru că în copilăria mea laptele nu se degresa! - îmi dădea coșmaruri. Văzând, pe toate canalele de televiziune, anunțul triumfalist că, din prima zi, guvernul va convoca la poarta școlilor tagma lăptarilor și breasla brutarilor, am redevenit, îngrozit, copilul de-
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
ministerial de culoarea siropului de fragi. Senatorul Onésimo Sánchez stătea placid și fără vîrstă în mașina cu aer condiționat, însă îndată ce deschise portiera îl înfioră o pală de foc, iar cămașa de mătasă naturală i se îmbibă de o supă alburie și se simți cu mulți ani mai bătrîn și mai singur ca niciodată. În viața reală împlinise de curînd 42, își luase onorabil diploma de inginer în metalurgie la Gottingen și era un cititor perseverent, deși fără prea mare succes
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
încă nu am ajuns din motive pe care în clipa aceasta nu le mai țin minte nici eu. (Acum este 21 aprilie și mașina mea gonește cu peste 100 la oră printre tarlale de cartofi și copaci înfloriți, pe sub nori alburii și prin sate bilingve, să-mi dai și mie un semn cînd ești pe aproape, lansează Doru o comandă scurtă pe mobil, apoi își închide scula abrupt pentru că vă pregătesc o surpriză, băieți, sînt cu trupa aici, la Arcuș, ne
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
ei bun pentru mir: de unde venea șoapta aceea monotonă ca o litanie? Găsisem, în sfârșit, pe mal refugiul din vacarmul zilnic; în fața mea luciul apei, în spate, pădurea, deasupra cerul purtând în brațe, ca ofrandă a verii, catedrala unui nor alburiu în care oficiau zeitățile necuprinsului: Cine vorbea lângă mine prin cuvinte mai mici decât gâzele? Răspunsul veni mai târziu, surprins în mișcarea ușoară a nuferilor supraviețuind printre resturi împinse de valuri, printre duhori și rădăcini putrede. Nuferi blestemând? - m-am
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
în cînd fracturate subtil de cîte un zvîcnet senzual de primăvară matură ori de către un spasm suav de toamnă tînără, a năvălit dintr-o dată, de undeva de sus, din niște ceruri care din albastrul cel mai pur au devenit deodată alburii, niște fuioare imaculate și înfricoșătoare, ceva care seamănă cu precipitatul acela de pe rezistența congelatorului Arctic, un fel de tzunami celest, un diluviu cristalin, pufos și devastator. Rapid și irevocabil, toate zonele umede ale prezentatoarelor TV, fără nici o deosebire de post
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
porumb perne moi îndesate cu pene de pasăre scrinul din lemn de nuc vopsit albastru cum e cerul senin cu rîndunici purtînd fire de iarbă în cioc lampa de gaz afumată în fereastră și-n loc de geam o bășică alburie cu vene subțiri de sînge închegat războiul de țesut întinzîndu-și împărăția ca un uriaș păianjen - ies afară încolțit de teama că toată această mașinărie de fabricat amintiri din satul părăsit de țărani s-ar pune iar în mișcare și nu
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
un cablu de înaltă tensiune/ îl urmează/ tîrîndu-se pe pămînt/ pînze de circular/ i se bălăngăne/ pe piept/ și cu o voce de burlan/ răcnește ceva indescifrabil/ în capul străzii// computerele delirează/ Micul dejun plouă mărunt/ plouă didactic/ soarele mic alburiu/ ca o linguriță de argint/ se scufundă/ în aburul norului/ la micul dejun// în ziare/ s-au închis/ fabricile/ și rugina/ mănîncă fierul/ rămas afară/ pînă la noi dispoziții// vom fi un popor/ a declarat parlamentarul/ la televizor/ vom fi
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
comun al povestirilor despre acesta. Dar Petru Dumitriu a cunoscut, totuși, și capitolele referitoare la Nae Ionescu alias Fane Chiriac din Lunatecii. Fapt deconspirat de un anumit detaliu fizionomic al lui Fane Chiriac: "... cu niște ochi verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
totuși, și capitolele referitoare la Nae Ionescu alias Fane Chiriac din Lunatecii. Fapt deconspirat de un anumit detaliu fizionomic al lui Fane Chiriac: "... cu niște ochi verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
alias Fane Chiriac din Lunatecii. Fapt deconspirat de un anumit detaliu fizionomic al lui Fane Chiriac: "... cu niște ochi verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în galben
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
verzi, plini de scăpărări alburii", leit-motivic reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în galben)"; "ochii albi"; "cu privirile alburii ca apa groasă a Dunării de Jos". Apoi la Vinea: "...încheie Fane stingîndu-și trabucul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în galben)"; "ochii albi"; "cu privirile alburii ca apa groasă a Dunării de Jos". Apoi la Vinea: "...încheie Fane stingîndu-și trabucul de fundul scrumierii de jad, culoarea ochilor lui diavolești", iar la Dumitriu: "ocheada stranie a orbitelor sale în care se roteau o pupilă de jad și
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
său, de a citi poezia. Numai că expresivitatea aproape insondabilă a versului din care e decupată această sintagmă stă în altă parte, în altă formulă. Poemul în cauză merită citat integral: „ea e femeia din vis. pe când străbăteam o zonă alburie lăptoasă prin anii mai tineri carența și pavăza înțelepciunii, carența și pavăza. și brusc s-a ivit. o gură de aer (ai fi zis) sângele ei de pretutindeni și dintotdeauna. picioarele ei ca două lungi strigăte ale morții pe nisip
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
remarcat împrejurarea că gestul său "demistificator" nu are în vedere obținerea unei imagini grotești, a unei deriziuni, ci dezghiocarea unei ipostaze de ingenuitate: "La/ începutul începuturilor/ Dumnezeu/ din sine însuși pe sine născîndu-se/ stă prunc-pruncuț în/ poalele propriei sale umbre/ alburii" (Pregeneză). Trecînd prin zona "căderilor", a devalorizărilor și compromiterilor în complicata textură (uneori în exces) ce-l ispitește, Leo Butnaru ajunge, de regulă, la luminișul pozitiv al revelației divine: "omul căruia i se pare că/ cineva îi întoarce spatele dar
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
ăntr-un talmeș-balmeș și pe care nu o mai asculta nimeni". Povestea Zînei, coșmar scăldat ăntr-o sexualitate grea (ăntotdeauna an poveștile orientale izbește această sexualitate densă, ca o descătușare orgiaca ămpinsă dincolo de marginile firii), se ăncheagă ăncet-ăncet din poveștile celorlalți. Zorii alburii ai unei noi zile se ridică deja peste Tanger...A mai trecut o noapte, poate a 1002-a... Cel care a așternut pe hartie această poveste respira alături de noi. Și va continua să scrie, fără ăndoială, conștient că aceasta e
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
pe povîrniș...”, ciolanele calului „parc-ar căuta un loc să iasă din trupul bătrîn și ostenit”, corfele încărcate cu pietre dau „să se desprindă de pe șaua mică, de lemn”, „pleoapele se lasă și se ridică mereu de pe cele două răni alburii ce-nchipuie ochii, ca și cînd ar încerca să tragă-n sus o piele neagră ce-acopere luminile stinse de mult.” Totul se ține însă în această frînghie a căpăstrului - de care femeia „trage-ntins” - , totul stă în tăria acestei
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Ro...mașcanu. Da, doamna Romașcanu! Să o sun să-i spun de Maria, m-a rugat, dar... cum să o sun dacă nu i-am luat numărul? Voi vedea mâine... Era o după-amiază nebuloasă, luminată ca de o palidă ceață alburie. Ajunsese la părinții lui, la țară, undeva, lângă Botoșani, împreună cu Maria. Dragoș nu era foarte bine dispus. Plouase destul de tare. Peste tot erau băltoace pline cu mâl. Își murdărise mașina și acest lucru nu-l mulțumea absolut deloc. De fapt
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
surprinse de România TV prezentau o asistentă care stropea cu puțin dezinfectant, în timp ce în Spania, lucrurile stau foarte diferit. "Stropitul acesta îmi aduce aminte de gripa aviară și de modalitatea inutilă în care erau stropite roțile vehiculelor cu o spumă alburie. Ce vedem în Spania este transportul unui pacient, al unui om la care s-a confirmat virusul Ebola. În România este un bărbat suspect. Acestea sunt mijloacele pe care țara și le permite. Ar trebui costume cum vedeți în imaginile
EBOLA ÎN ROMÂNIA. Imagini cu ploieșteanul suspect de EBOLA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81384_a_82709]
-
traistă ulciorul. Rănitul scoase un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se mișcau repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pădurea vastă înflorea până-n cer, scuturată-n ninsoare. O ninsoare bogată, tihnită, mirosind a rufe curate și-a piele proaspăt spălată. Pădurea și cerul se contopeau. Pomii păreau că urcă spre cer și cerul cobora neîncetat, împrăștiindu-se în fierberea alburie a norilor ce se prăvăleau moale prin aerul de vată transformându-se în omizi de argint. Cerboaica se întoarse-n casă lăsând ușa deschisă. Cerbul n-o urmă. N-ar fi putut intra de coarne. Rămase-n prag bătând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sufletul i s-ar fi întărit în colți ascuțiți, ca de rechin. Ivan-he ringul bătuse în lung și-n lat adâncurile până când își dibuise victima. Carnea roz a somonului se desfăcuse în fâșii curate, risipite de apă într-o boare alburie. „Nu, nu!“ țipase Ivan cel adormit. Ivan-heringul însă mușcase și mai crâncen, până când somonul nu se mai zbă tuse deloc. Peste apă se lăsase ca o ceață deasă, solzii herin gului tremuraseră de plăcere, iar Ivan simțise pentru prima oară
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o ceață deasă, solzii herin gului tremuraseră de plăcere, iar Ivan simțise pentru prima oară, după mulți ani, gustul fier binte al unei lacrimi ivite nu se știe de unde. Fierbinte și sărat, prins într-un strop imens, distinct în boarea alburie, brăzdată de vinișoare roz. 31. Hybris Prieteni. Așa cum nu mai fuseseră alții. Sclavul între două vârste și stăpânul cel tânăr. Musa cel încă neîncercat de măcelul de la Guadalete vegetează în grădinile din Kairouan. Fiul unic al unui părinte bogat. Smead
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
A ajuns. Cosmonautul-hingher oprește motorul și coboară din mașină. Vântul s-a întețit. Se uită la mare. O mare foarte agitată. Pe care nici n-o poate vedea. Doar o aude. Mijește ochii și reușește să vadă crâmpeie de spumă alburie pe crestele valurilor. Iar crestele valu rilor sunt foarte sus. La înălțimea unor zgârie-nori. Valurile astea n-or să ajungă până la camera în care stau eu. Până la patul meu. Până la mine dormind. Își întoarce fața de la mare și merge spre
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
rânduri libereă După ce-am citit toate astea, am închis jurnalul „Regina-nopții“ și l-am pus în lada de lemn. M-am îndreptat spre fereastră și am deschis-o larg. Am rămas cu privirile pironite pe grădina încețoșată de ploaia alburie. Mi-am amintit de întâmplările din acele zile. Au trecut șase ani de-atunci. Faptul că Naoji se droga a contribuit, în final, la divorțul meu. Nu, n-ar trebui să spun așa ceva. Am impresia că divorțul meu fusese hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe stânci, din loc în loc. Vârful muntelui se termina undeva în roci colțuroase, pe care creșteau răzleț ierburi, mușchi și palmieri mici. Dincolo de stânci, se zărea oceanul. O întindere imensă de apă, valuri înspumate și orizont unde lumina gălbui devenea alburie, apărând dintre norii gri. Era pustiu, însă în zare se vedea perdeaua de raze reflectându-se pe apă, unde cerul și oceanul se amestecau, parcă întinzându-se spre capătul lumii... Am sărit pe o stâncă și m-am uitat spre
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]