119,673 matches
-
și prețuirea pe care le au față de valori, de profesiune, de revista noastră. La fiecare ediție a Festivalului am crezut că vor primi un semn și din partea organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a lăsat. Cum am așteptat, iarăși firesc, un gest față de revistă pentru implicarea fantastică în ceea ce ține de memoria Festivalului, deși nu sîntem o revistă de specialitate. Nu a venit
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
dar și să lase spațiu unor lungi și grăitoare citate. Stăpînește un clasicism al metodei: fără excese tehnice, dar cu rigoare absolută. Cartea Mihaelei Mancaș urmărește tehnicile și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît să aibă o asemenea experiență? Și totuși Coelho l-a refuzat pe Gigi Becali, mai și spunînd, pentru cine are urechi de auzit, că el nu-și poate alege fanii. Cu alte cuvinte, și că nu el e răspunzător de fantasmele din capul lui Gigi. Acest refuz, care i-a mulțumit pe cititorii săi mai cu pretenții, l-a lipsit însă pe Coelho de experiența unică de a vedea
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
Frankfurter Allgemeine Zeitung" (6.08.2005) o pagină în care câțiva tineri prozatori germani au acceptat să completeze un chestionar cu referire la T.M. și au optat pentru un personaj episodic din opera lui. Aceasta era tema anchetei. Daniel Kehlmann alege o figură periferică din Iosif și frații săi, ciclu pe care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
din spaima de a se face de râs. Octavian Paler se întreabă, pe bună dreptate, dacă e vorba aici, despre o biografie, drumul de la naștere la ,exitus", sau de un destin. în carte există mai multe răspunsuri, din care voi alege pe cele ce revin mai des și pe cele - de ce să n-o mărturisesc - care sunt pe placul meu. Destinul este caracterul". ,Importă ceea ce faci, dar și ceea ce nu faci". ,Important nu e ceea ce faci, ci ce faci cu ceea ce
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
nu prea reușise să ,estompeze" virulența critică antitotalitară a cărții). Vom marca astfel și noi acest an comemorativ, cu atât mai mult cu cât fiul romancierului, prozatorul și umoristul Luis Fernando Verissimo, ne va fi oaspete între 1-3 noiembrie. Am ales să ,prefațez" apariția versiunii integrale a romanului Domnul ambasador cu un fragment din volumul II de memorii al lui Erico Verissimo, Solo de clarinet, apărut postum. Nu în ultimul rând și pentru un sentiment ușor nostalgic de déjŕ vu (vă
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
Am însă mari îndoieli că un Crin Halaicu sau un Viorel Lis s-au gîndit, fie și în nopțile lor de nesomn, cum ar fi putut îmbunătăți canalizarea Bucureștiului. Halaicu n-a lăsat în urma sa decît regretul că a fost ales primar, iar Lis n-avea voință ca primar nici cît vidanjorii orașului, trimiși să desfunde canalele. Cu aerul lui trist, de victimă a regiilor de tot felul, Lis a lăsat un contract cu Apa Nova de pe urma căruia ar trebui să
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
mai de jos al decăderii, al ranchiunii și al certitudinii că singur ai fost și singur o să mori și că, dacă acum, chiar acum, nu începi să faci ceva cu tine, orice, numai să începi ceva, atunci praful se va alege pînă și de singurul lucru ce ți-a mai rămas: viața. Și atunci ceva îți spune că trebuie să te ridici, nici tu nu știi cum, dar trebuie să te ridici, trebuie să-ți iei pierderea, să te înfășori în
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
o minimă perspectivă: spiritul culturii. Una din trăsăturile prin care Noica și-a surprins mereu contemporanii a fost optica alternativă a optimismului incurabil. Grație acestei optici, pentru filozof nu exista situație, oricît de dramatică, de pe urma căreia să nu te poți alege cu un avantaj. De pildă: Îmi reușește păcatul? Foarte bine, am voluptatea. Nu-mi reușește? Și mai bine, am virtutea." Sau: ,Vin rușii? Nu-i nimic, sub cizma lor vom căpăta o disciplină interioară. Nu vin rușii? Și mai bine
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
la mansardă, în living am volume de sociologie, în salon de politică, în birou am tomuri de poezii. Sunt unii oameni care au mai puține cărți, fiindcă preferă să navigheze pe internet, să meargă la cinematograf etc. LVR - Cum ați ales numele Talisman pentru editura dumneavoastră? EF - Când am fondat editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte complicat. Nu știu dacă cineva poate să aleagă să devină scriitor, dar eu am știut asta de la 5 sau 6 ani. Mă ascundeam sub pat și scriam și atunci apărea mama care mă descoperea scriind. Nu știu dacă e o fericire să scrii, câteodată mi-aș fi dorit
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
se vede ce vrea, de fapt - ca să recurg, zîmbind, la formula magică a ,hermeneuticii" de școală - să spună scriitorul. Și va să spună, vorba lui Voronca, ,je" sont tous les autres. Din tot ce notează, cu delicii de paseist, se alege, la sfîrșit, ,relieful unui spirit". Profilul unui om, așa cum îl arată jurnalul lui de lectură, prin lectură înțelegînd multe lucruri. O nacelă în care poți zăbovi dindărăt de istorie și, deopotrivă, fierul roșu cu care poți să-i însemni marile
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Ce oameni nesocotiți sunt bucureștenii! Păi, e frumos și necesar să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut ministrul Vlădescu reportajul, că le băga
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd efemerul de principiu ce caracterizează articolul de ziar. Nefiind un gazetar hîrșîit într-ale scrisului la presiunea cotidianului, scriitorul a ales calea cea mai la îndemînă dar și cea mai riscantă dintre toate: să nu se încurce în protocoale, să nu se piardă printre prea multe nuanțe, să lase deoparte prudența, într-un cuvînt, să spună exact și direct ceea ce crede
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
combată, ei, cei fără ideologie, căci nu au idei, fără o etică, fiindcă nu au nimic sfînt, fără operă, căci numai la scris nu le stă mintea." (Vierii minții) Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios, nu l-au interesat cîtuși de puțin ceilalți (despre asta vorbește, în fond, Jurnalul său adesea prost înțeles în cheia egolatriei), iar
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Husserl), de acum înainte partenerii săi preferați de dialog sunt poeții: în primul rând Hölderlin, dar și Rilke, Trakl sau Stefan George 3. Remarcăm dintru început predilecția lui Heidegger pentru poezie (nu pentru proză sau pentru alt gen literar), mai ales pentru un anumit tip de poezie înaltă, profundă, solemnă, am putea spune o poezie ,cu virtuți metafizice". (În paralel cu această linie poetică germanică, mai putem aduce în discuție un alt punct de interes: este vorba de tragicii greci, între
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
oare ea, la o adică, mai plauzibilă decât celelalte? Sau mai bogată, mai consistentă? Sau mai corectă? Sau mai eficace, mai rodnică? Sau mai cuprinzătoare? Sunt tot atâtea motive ale preferabilului. Dragomir spune doar atât: ,pentru motive de continuitate, am ales-o pe cea platoniciană". Însă în ce sens ,continuitate"? Putem presupune, deși textul nu ne-o spune explicit, că e vorba de continuitatea unui fir hermeneutic: grila platoniciană ar străbate ca un fir roșu întreaga piesă, în timp ce celelalte grile nu
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
pierdută, Dragomir ne surprinde prin alegerea lui, încă și mai mult decât ne poate surprinde Noica (cu basmele) sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat care, în principiu, mustește de sensuri. Dragomir alege un text care aparent nu doar că e non-filozofic, ci e chiar anti-filozofic: o comedie. Căci, într-adevăr, ce îi este mai străin filosofiei decât râsul? (Să precizăm aici excepția lui Nietzsche!) Dragomir are însă acest curaj de a aborda
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
interpretează respectivul text literar, având un anumit scop și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai de aceea, filozoful alege o piesă literară determinată pentru a o interpreta, pentru a obține, grație acestei interpretări și prin această interpretare, respectivul sens căutat. El nu este interesat de construcția piesei literare, de structura sa, de calitățile sale estetice, ci de sensul pe
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Oanei Orlea m-a fascinat constant și m-a urmărit până la capăt, prin robustețea exemplară a caracterului ei, povestea, mai bine zis talentul ei de a-și trăi cu sinceritate, intens și curat fiecare silabă a existenței de învingătoare. Am ales-o, și am rămas la ea, pe Oana Orlea, în beneficiul cititorului României literare, interesat ca și mine să afle de la sursă un lucru până acum neclarificat îndeajuns și atâta amar de vreme controversat.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Daniel Cristea-Enache Spre deosebire de criticul literar, care își poate alege și urmări temele fără a fi considerat, prin aceasta, subiectiv, cronicarul e dator să se deschidă către toate azimuturile artistice, analizând cu egală pătrundere cele mai variate structuri de sensibilitate. Experiența lui e una plurală, iar obiectivitatea reprezintă crucea pe
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
de scriitori și de cei care le sînt asemănători. Acești oameni ar fi fost, oriunde și oricînd, niște exilați. Istoria n-a făcut altceva decît să le ofere un titlu și să le indice o cale, pe care ei o aleseseră dinainte și pe care Platon o numea Ťthymosť sau plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca efect al unor acțiuni destabilizatoare, dictate de mîna lungă a ,republicii socialiste", asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
documentar: cum că vezi lucrurile de sus (cartezianul punct de vedere al lui Dumnezeu), o perspectivă omniscientă în aparență. Abia la sfârșit îți dai seama că există delimitări clare ale viziunii și că ai rămas cu întrebări neelucidate. Datorită temei alese dar și abordării, documentarul în cauză nu suferă de acest defect, ci e un epitom al ,cunoașterii situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
ar avea de-a face, fie și tangențial, cu subiectele enunțate mai sus, aproape c-ar fi de înțeles. În realitate, ele sunt doar unda de șoc a exploziilor invizibile, dar constante, ce macină o societate în care politicienii sunt aleși nu după competență, ci după abilitatea de a-și ambala atrăgător minciunile. Întâmplătorii locatari ai celor două palate ar trebui să ia aminte la astfel de avertismente. S-ar putea să fie ultimele, înainte ca săgeata sondajelor să indice nemilos
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
după altul. Filozofia culinară de viață a lui Sebastosso, un alt prieten al lui Oxy, este că flatulațiile sînt semnul ,fragmentării ordinii firești a lucrurilor". Borac este un fost coleg de serviciu care, evaluat prin metoda inducției de către un psihofuturolog, alege să-și schimbe culoarea pielii pentru a cînta jazz ,ca un negru". În plus, află de la Mama Dolores că într-o viață anterioară a fost Laika. Engelbert Jr. este fiul lui Engelbert Sr., unul dintre cei mai mari scriitori și
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]