21,293 matches
-
plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului, subordonarea descrierii față de percepție (a vedea), discurs (a spune) sau acțiune (a face). Citatele, extrem de bine alese, confirmă mai întîi complexitatea prozei lui Eminescu, dar - mi se pare - și inteligența discursivă a altor prozatori mai vechi, în primul rînd a lui Alecsandri. În capitolul consacrat interbelicilor și diversificării stilistice pe care aceștia o aduc în epocă, se
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
Deputaților 300? -Așa e, îl aprobă imediat Haralampy. S-au mutat în casă nouă și... Tu, bade, vezi ce electorat inconștient suntem! Suntem niște subintelectuali și, în calitatea aceasta, privim la televizor seară de seară și-i ocărâm pe bieții aleși care n-au autoturisme noi, n-au suficiente femei de serviciu, n-au covoare, n-au laptopuri, n-au habar că persoanele pensionate conform Legii 19 nu beneficiază de recorelări, dar inflația... Ce știm noi? Stăm în fața televizorului și-i
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
Ada Brumaru Un simpozion 1) este o tribună la care profesioniști ai unei discipline, de obicei științifice, se întâlnesc pentru a comunica idei, descoperiri sau posibile perspective de emancipare a subiectului ales. E o manifestare cumva departe de interesul public, despre care se scrie ,la gazetă" scurt și cuprinzător; mai mult informație decât cuprindere semnificativă. Simpozioanele pe teme de artă au mai multe șanse de a atinge o oarecare popularitate. Mai ales
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
degajată a cântului, plăcerea de a face muzică, de a comunica o afli și atunci când asculți Orchestra de la St. Martin in the Fields, celebru ansamblu londonez de muzică barocă și clasică, ansamblu a cărui geometrie variabilă se ordonează în funcție de repertoriul ales. Așa cum se face la marile case, Artexim l-a înlocuit pe indisponibilul Murray Perahia cu minunatul Christian Zaccharias. Nu pot spune că a fost un câștig, a fost o fericită salvare a situației; a fost un concert minunat, o apologie
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
fi alături de Vlad Filat la alegerile din 30 noiembrie. (Totuși, liderul PPE nu a sosit la Chișinău în perioada campaniei electorale)24. Vineri, 28 noiembrie, înainte de alegerile parlamentare, la Chișinău, sosește într-o vizită de o zi, Claus Iohannis, Președintele ales al României. Iohannis a venit cu un mesaj pentru menținerea cursului pro-european al Republicii Moldova și după scrutinul parlamentar. Remarcabil că, briefingul de presă, Presedintele României l-a susținut alături de Vlad Filat, în sediul PLDM. În acest fel s-a evidențiat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
briefingul de presă, Presedintele României l-a susținut alături de Vlad Filat, în sediul PLDM. În acest fel s-a evidențiat și sprijinul special pentru această formațiune politică. Vizită în cauză a dat o notă de finalitate campaniei PLDM. Charisma proaspăt alesului președinte a asigurat un transfer de imagine pozitivă și asupra liderului liberal-democraților moldoveni. Temele de campanie ale PLDM: Viitorul european al Republicii Moldova ( Acest subiect a fost cel mai prezent în retorica electorală a liberal-democraților) Oportunitățile semnării Acordului de Asocierre și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ziua Băiatului meu ... LA MULȚI ANI ! Gândurile mele s-au întors cu totul spre acea Zi-Binecuvantata de Vineri, pe care o așteptasem cu emoția frematand-intensa pe care doar un Miracol ți-o poate da și cu nedumerirea că eu sunt “aleasă” ca parte din înfăptuirea Lui ... A fost chiar o minune-minunata, prezența în sufletul meu în toate amănuntele ei ... de parca a fost ieri ... Iertare pentru abaterea de la tema ... Mărturisesc, ca-n noaptea aceea, sigur n-am căscat nici o clipă, chiar dacă n-
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
și ar trebui să se simtă mândri că ei mă ajută Am crezut că sînt singura care îți răspunde cu...un căscat!!! Iată o idee simplă și o discuție plăcută ...te miri ce minunații pot să iasă dintr-o inima aleasă...
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
o analiză de continut îți pot spune că este f ok. Jovialitate și ludic. Personal, nu percep ca fiind potrivit sloganul “Ridica-te deasupra orașului”. Aici cred că ar fi bine dacă s-ar veni cu altceva. Culoarea este excelent aleasă. Imaginea este retro, duce la Bucureștiul de altă dată. Aluziile bine concepute. Sunt targhetate pe vârstă de 25 - 40 de ani, intelectuali. Deci, dacă asta era targhetul este f bine. Nu pot spune decât că este f ok. În afară de sloganul
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
bine să nu-și revizuiască nici părerile despre barza sau despre Moș Crăciun.” Plăcute vorbe, plăcute pentru că se pliază aproape perfect pe ceea ce spunea bunica mea. Bunica mea a fost întotdeauna o persoană de condiție modestă, ce nu avea haine alese să epateze la hora/șezătoare duminică, avea strict două fuste: una pentru zile obișnuite, una pentru dumnicile petrecute-n sat, ambele croite de ea. Duminică de duminică aceeași fustă. Există și o fată a învățătorului(înstărita) în această poveste, fata
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
înduioșează, dar mă și îngrijorează. Sper că Bucurenci are un bodygard care să îl apere de turiferarii noii ordini, ce sunt în stare de orice pentru că stânga să nu mai aibă nici o șansă în această țară. Căci suntem un popor ales și exponentul lui e Becali. Pt. anonimu’ anterior: Comunismul lipsește cu desăvârșire? Mici patroni? În ce țară trăiești? Tocmai asta e durerea, că ni se cere să vorbim de comunismul pur teoretic, când la noi ÎNCĂ NU E DEMOCRAȚIE REALĂ
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
la câștigarea de alegeri, și transportarea gratuită a rromilor peste hotare, decizie cu care, de altminteri, aceștia n-ar putea fi decât de acord, o dată ce tocmai asta tot încearcă, pe la toate ieșirile, cu disperare. Condiția ar fi numai ca direcția aleasă să fie spre Vest, ceea ce ar putea constitui obiectul unor tratative diplomatice în sens contrar celor tocmai încheiate - dar în politică, atunci când te aștepți mai puțin, vântul își schimbă direcția. Oricum, dacă Puterea în funcție își dă toată silința să
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
într-un anumit moment că ne bucura sau nu extragerea unor anumite entități din enormul nostru tezaur, selectarea privilegiată sí că frecvență, precum sí adausul de broderii pe canavaua existența (chiar acceptarea invaziei de termeni englezești sau de argou mai ales "romaní") denotă, ca întotdeauna, "ceva". Toți - sau mai toți - cunoșteam, "înainte de-", cum se pune (adică, "de revoluție", ori "de 1989" etc.), zicală "Să(-i) moară capră vecinului!". Nu are rost să discut din care cauza acest animal blajin, poate
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
în totalitate) rezistă la proba timpului", grila lui azi e prea puțin utilizată în aceste lecturi, singurele semne ale unei alte perspective fiind observațiile despre încercările de păcălire a vigilenței cenzorilor sau despre conformările la tezismul epocii. Cei patru autori aleși, Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu și D. R. Popescu, sînt diferiți, nu numai la nivelul formulelor dramatice utilizate, ci și la acela al impactului și al valorii. Dacă un dramaturg ca Horia Lovinescu, clasicizat de vechile manuale și ierarhii
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
existențialiste pe care Eminescu a atins-o în treacăt și a anunțat-o în "Oda", o continuare de cea mai pură extracție livresca, în care se văd straturile culturale, dar care nu se închide niciodată în propria "ferecătura" de vorbe alese. Ion Negoitescu vedea o constantă a poeziei lui Ursachi în aplecarea asupra facerii poeziei înseși, a misterului ei formal, a deconspirării cuvîntului și a legilor elaborării. Vorbea în acest sens despre gesturi păgîne și ostentație hieratica, despre un histrionism al
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Doar relațiile cu diverși "tipi" sînt însoțite de sex. Alex înseamnă, se pare, tocmai evadarea din jocul posesie-posedat. Și se poate specula la nesfîrșit pe această temă. De reținut este tocmai reținerea autoarei, ea nu dorește să șocheze cu tema aleasă, aparent nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Cristina Ionica Cele 13 eroine din titlul volumului 4/2001 al colecției "Plural" (Editura Fundației Culturale Române) sînt, cele mai multe, scriitoare și/sau personaje literare alese, cum explică editorii, mai ales din zona "clasicizată" a literaturii române, adică "așezată valoric", pentru a evita riscurile inerente unei selecții/evaluări în cadrul producției literare contemporane. Astfel că singura autoare-personaj de ultimă generație care și-a găsit locul în paginile
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
imagine a germanilor: ,,Barbarii din vremuri vechi, ajunși și mai barbari prin propria lor strădanie, prin știință și chiar prin religie, absolut incapabili de orice simțământ nobil, corupți, din fericire pentru divinele Grații, până în măduva lor, jignitori pentru orice suflet ales, mai ales prin exagerare, cât și prin meschinărie, surzi și lipsiți de simțul armoniei, ca cioburile unui vas aruncat în șanț (...) 9). Spun aceste cuvinte aspre, dar le-am spus totuși, pentru că arată adevărul: nu-mi pot închipui un neam
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
avea să o învețe mai târziu, după germană și latină, cum se deprinde o limbă străină... Citesc săpată pe soclu mărturisirea lui Montaigne: Port în inimă Parisul încă din copilărie. Nu sunt francez decât prin această cetate mare, mare mai ales și incomparabilă în varietatea ei. O glorie a Franței și cea mai nobilă podoabă a lumii. Sincer, fără nici o ornamentație stilistică. De fapt, mă aflu în perimetrul sacrosant al culturii din stânga Senei, inima Parisului pulsând contopită cu a cărturarului de
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
face rău pentru că documentele nu pot fi niciodată citate în întregime. Mai mult decît atît, ceea ce deranjează în această splendidă carte despre Eugen Ionescu e senzația că autoarea lucrează cu un set finit de citate, e drept, extraordinar de bine alese, dar care se repetă de multe ori de-a lungul cărții. Abordarea cărții de poezie Falanga a Martei Petreu necesită un spațiu separat. Asta nu înseamnă că facem o nedreptate autorilor discutați cu mai multe cărți în spațiul aceleiași cronici
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
domn cavaler războinic? În primul rînd uciderea de om, indiferent de rasă și religie, este un păcat capital: "că sîngele omului nu iaste ca sîngele vitelor sau ca altor fieri sau ca al păsărilor, ci iaste într-alt chip, sînge ales și curățit de sfîntul sînge al Domnului nostru Isus Hristos". Singura justificare a unui război ar fi ca acesta să se dea în numele Domnului; lumea deci se împarte în "ai noștri" - creștinii - și "ceilalți" - păgînii. Dar și atunci drumul pînă la
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria: „Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasă, doamnă perfectă și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră Întotdeauna În jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciană s-a născut În Năsăudul ardelean În ziua de 22 aprilie 1850, În același an În care la Ipotești s-a născut „Luceafărul
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
mamă iubitoare. Pe soțul ei nu l-a iubit, dar nici nu l-a urât sau detestat, ci l-a respectat și l-a prețuit ca om și ca intelectual. Fiicelor ei, Valeria și Virginia, le-a dat o educație aleasă și le-a crescut cu dragoste, așa cum fusese crescută și ea de mama ei. Valeria a fost solistă de operă și i se spunea „Privighetoarea Iașului”, iar Virginia a studiat științele. Amândouă au scris poezii. Veronica disprețuia distracțiile ușoare și
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Rodica Zafiu Sînt mulți autorii vechi pe care nu-i mai citesc decît specialiștii și din a căror operă circulă doar "pagini alese", fragmente incluse în antologii, sau chiar numai cîte un citat celebru, care se dispensează de menționarea sursei. A observa cum se desprind din text asemenea fragmente preferate de urmași e interesant pentru istoria mentalităților și pentru istoria culturală. Iar recitirea
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
nou un termen din vocabularul nostru politic. Deși așa s-ar părea la prima vedere, n-aș vrea să urmez sfatul perfid al unui coleg american care mă îndemna să-mi încep expunerea cu o povestire aparent irelevantă pentru subiectul ales, ca să verific dacă publicul este atent pînă la sfîrșit. (...) Să ții prelegeri pe teme umaniste, este o sarcină pe cît de onorabilă, pe atît de dificilă. În ceea ce mă privește, nu am pretenția "să contribui la viața morală și intelectuală
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]