2,202 matches
-
tata și-i reproșează că nu știe să umble pe tocuri la prezentările de modă. A, îi zice și “păsărica”, da nu poți să te superi pentru atâta mitocănie după ce, noblesse oblige, Elenă a recunoscut că însuși tatăl ei o alinta atât de puțin protocolar. Rândurile pamfletului mustesc de misoginism, dar cititorul e prevenit de la bun început că autorul e un “individ plin de venin, lăsat de 4 neveste ulceros”. Cred că și cea mai aprigă feministă va găsi în sufletul
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
-n care te-am cunoscut; Colinda-mi iubito iarnă din care am renăscut... Presara-mi jăratic pe pleoape închise Când vesele, cănd triste De bocete în vara încinse; De gânduri, de fapte, de vise... Mangaie-mi tâmpla iubito, ca să m-alinte Cu coapsele iubiților tăi; Iar când va fi să fie Deschide iubito ușa și las-o să intre Pe mama copiilor mei.... Femeile în compania cărora simți perfecțiunea și pe care le iubești mai presus de ființă ta,fapt care
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Eminescu i se adresează pe nume Într-o scrisoare. Când i s-a permis, pe Eminescu l-a Îngrijit cu multă devoțiune și a participat la suferința lui cu toată ființa ei. Pe Eminul ei, cum Îi plăcea să Îl alinte, l-a iubit cu o dragoste profundă. Oricâtă răutate ar nutri cineva, nu se poate să nu se lase cuprins de tonul ars de iubire care se desprinde din scrisorile ei și din poeziile pe care i le-a dedicat
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
rapid de găsit. Dacă aș fi căutată, Semnele mele distincte sunt încântarea și disperarea. Pisica din casa pustie Cu moartea ta - nu speria pisica. Căci ce să facă sărmana într-o casă pustie să se cațăre pe pereți? să se alinte preumblându-se printre mobile? Nimic parcă nu-i schimbat și totuși nu-s la locul lor. Parcă sunt înțepenite lucrurile și totuși date la o parte. Iar seara, seara lampa nu se mai aprinde. Se-aud pași pe scări, dar nu
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
curgând spre ei, cu sursa banilor lui Becali ar trebui început. Dar asta e imposibil. Societatea românească a mers mult prea departe pe drumul sinuciderii. O sinucidere în care diminutivele joacă un rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi", ba "Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
astăzi, n-aș ști ce să spun - în afară de acest fond apocaliptic, de catastrofism pe care îl simțim toți. V-am auzit, în ultima vreme, spunînd că faceți cronică literară de un sfert de secol. Așa îmi place mie să mă alint. Îmi place să mă răsfăț cam cum se răsfăța Caragiale în corespondența de la Berlin cu Zarifopol și cu alții și să spun că eu sînt vechi, eu sînt bătrîn, că sînt 25 de ani de cînd fac asta, că sînt
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
a spus nimeni "Beppo Meazza" - dar zilele n-au intrat în sac: doar ne învârtim într-o bătătură planetară în care ne strigăm unii pe alții cum ne vine la gura poliglotă! E normal s-avem relații relaxate, să ne alintăm și dezmierdăm după pofta inimii. Dar există limite. Dacă, în intimitate, lui Eminescu, de exemplu, i se spunea "Titi", nu văd ce ne-ar îndreptăți pe noi să-l numim astfel, chiar dacă-i știm poezia pe de rost. Spunându-i
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
subiectul românilor trăitori în Lumea Nouă. Ne propunem a excerpta în prezentele însemnări elementele menite a-l oglindi, din cuprinsul volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
Rebengiuc este un macho cu statură de zeu. Îl admir imens pentru olimpiana lui certitudine. Îmi amintesc de Dimineața pierdută, prima noastră întâlnire. Gina Patrichi, dăruită și frenetică, era întotdeauna așa cu partenerii ei masculini, îi reproșa: "Dodo, (așa îl alinta ea), tu nu vezi cât ne zdrobim noi, femeile, să ne facem rolurile? Tu nu te omori deloc!", "Gina, (răspundea el), omorâți-vă voi, o să vedeți că tot eu o să iau aplauzele. Eu nu vreau să joc, eu vreau să
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
stau cu ochii pe cheltuielile făcute de PSD cu ocazia deplasării în Brazilia, pentru a vedea dacă partidul de guvernămînt nu a folosit și bani publici în acest scop. Dar cînd din delegația PSD a făcut parte și faimosul Micki, alintat de presa autohtonă și internațională cu supranumele de Șpagă, ce rost mai au asemenea cercetări? l Mai interesantă pare monitorizarea disputei dintre Rodica Stănoiu, ministrul Justiției, și Ioan Rus, ministrul Administrației și Internelor care se acuză reciproc de lipsa de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
sentimentelor mele, și vechi, și recente, mai curînd negative. Și în orice caz, nu atîta cît să-i cer, fără emoții amestecate, un interviu. N-a fost nevoie, fiindcă zgomotos, a preluat inițiativa, aproape după primul „alo”. Întîi s-a alintat cu modestie: da, e adevărat că în scandalul cu MT, de care-și amintește, l-a salvat pe Marin Sorescu, și nu numai pe el, dar de ce am nevoie să vorbesc cu el despre asta? Nu-i pot spune la
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Se apropie Valentine’s Day 2012 și din acest motiv doamnele și domnișoarele trebuiesc răsfățate do domni, iar dacă aceștia lipsesc din preajma atunci divele noastre se pot alinta și singure. Ne-am gândit că de ziua îndrăgostiților, nimic nu e mai presus decât un răsfăț și din acest motiv ne-am gândit să vă oferim un concurs ce are ca premiu câteva produse Mary Kay, mai precis un
Castiga 2 seturi pentru ingrijirea corpului de la Mary Kay de Valentine's Day 2012 [Corola-blog/BlogPost/94655_a_95947]
-
2 seturi pentru îngrijirea corpului de la Mary Kay de Valentine’s Day 2012 Se apropie Valentine’s Day 2012 și din acest motiv doamnele și domnișoarele trebuiesc răsfățate do domni, iar dacă aceștia lipsesc din preajma atunci divele noastre se pot alinta și singure. Ne-am gândit că de ziua îndrăgostiților, nimic nu e mai presus decât un răsfăț și din acest motiv ne-am gândit să vă oferim un concurs ce are ca premiu câteva produse Mary Kay, mai precis un
Concursuri [Corola-blog/BlogPost/94633_a_95925]
-
Si, pornind din glezne, pulpele. Bagă, bagă, îi zic, lui, trupului. Lui, hoitului. Și hoitul bagă. Și porumbul sună, sună prelung, ca mirajul în capul unui nebun. Poate chiar în capul meu. Sună, sună, păpușoiule, îi zic. În Ardeal este alintat cucuruz. Cu vorba aia lungă, cîntată, a ardelenilor. Dup-dup, se aud pașii ei. Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Și porumbul sună, sună prelung, ca mirajul în capul unui nebun. Poate chiar în capul meu. Sună, sună, păpușoiule, îi zic. În Ardeal este alintat cucuruz. Cu vorba aia lungă, cîntată, a ardelenilor. Dup-dup, se aud pașii ei. Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este lung și se lăfăie în vînt. Pare o adunătură de șerpi de catran care șuieră și
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
credință, care vorbea latina curgător, dar cam vulgar, hohoti și el împreună cu ocupantul. Agillus îl mîngîie pe creștet numindu-l cu tandrețe "viezure". Cuvîntul ăsta i se întipărise în minte, nu se știe de ce, și-l folosea totdeauna ca să-și alinte favoriții. Apoi se îndreptară împreună spre un fost sanctuar dacic, acum abandonat. Hunarus reușise să-i explice lui Tiberius Agillus că locul fusese părăsit pentru că, fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una Veronica, numită așa pentru că, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie ușoară, îl poreclea cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait, dar cum să alinți pe cineva c-o așa o vorbuliță? Cum să-l răsfeți pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
pentru că vin oarecum dinspre acele părți. Chiar Grecul suflu, Grecale, ce sosește din ostrovul poetului, vînt ce cutreieră dinspre Zante spre Veneția, și el, ce pare blând, înfrigurează dulcele ținut al Italiei. E drept mai usucă umeda Câmpie a Padului, alintă Adriatica, dar e rece și sec, nemilos, crud chiar, pătrunzând prin poarta zisă a Balcanilor, ca el, poate aduc și eu aici ceva tulbure, în seninul Italiei, dacă nu eu, atunci cei de-un neam cu mine. Pe care dintre
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
Liviu Georgescu Pe jumătate Îngenuncheat în spărtura frescei pe jumătate afară, brațul stătea rezemat în suliți, gâtul pe secure. Pieptul alinta venirea săgeții și aerul murmura rugăciunea. Rugul se ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și grâul nostru
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
striga Darrielle, cu un nume de asemenea inventat, pe care îl pronunța gutural, în arșița încremenită a curții. Când hrănea curcanii și iepurii de deșert, pe care Mehria îi prinsese în cuști, o chema să-i vadă și să-i alinte, dar când îndrăznea să coboare mai mult, toată suflarea bungalourilor de cărămidă năvălea la uși, să o vadă. Își auzea inima galopându-i în piept, în timp ce țâșnea, cu un singur salt, de la rezervoarele de apă până jos, la ocolul păsărilor
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
flori îl cunosc cu toții Și îi strigă: tată Da, fiecare cititor are poetul său. Dar dacă poetul e un grăsan Care a vrut să adune tot pămîntul sub coajă, Să-l ocrotească într-un fel încasînd bobîrnacele celor svelți, Își alintă trupul cu: fratele meu, porcul, Iar pe tine, cititorule, te pune pe drumuri greșite Arătîndu-ți ipotetica stea Canopus, Trimițîndu-te pînă acolo, tăindu-ți apoi orice posibilitate De a mai reveni între muritorii fericiți Se pupă cu cîinii prin parcuri - spun
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
și publicist Aaron Greidinger din Varșovia interbelică, retrăiește parțial biografia autorului însuși. Povestea ne spune că, la aproape douăzeci de ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreiești din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Țuțik”, băiețandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenția unei descinderi turistice. Însoțește o actriță a teatrului idiș, Betty Slonim, sosită din America și dornică să se scalde, pe parcursul unei promenade, în „pitorescul” mizeriei acelui furnicar de oameni
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
fost tu? Mă știai pînă-n străfundul firii, Nervul cel mai pur vibrînd ușor, Mă citeai cu fuglerul privirii, Altfel greu pătruns de-un muritor; Și-mi calmai tu sîngele fierbinte, Ca din rătăcire să mă-ndrept, Brațe îngerești, să mă alinte, îmi strîngeam din nou zdrobitul piept; Fire mi-l țineau în vrăji, ușoare, Și-l distrai cu fleacuri cîte-o zi. Ce desfăt și-extaz, cînd la picioare îți zăcea ca pentru-a-ți mulțumi: Inima-i cu-a ta sta
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
a putut, prin abaterea vigilenței și prin anestezierea cu grăsuliile reclame direcționate de Năstase acolo unde durerea era mai mare. Din acest punct de vedere, presa românească a dovedit că dacă n-are onoare, are măcar ținere de minte: cei alintați cu dărnicia prim-ministerială s-au comportat cu imensă slugărnicie cu cel care a alimentat-o cu grăunțe. A spune că protestul lui Băsescu amenința să transforme țara într-o nouă Ucraină înseamnă două lucruri. Mai întâi, asta arată că
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
Pesedeii nu se mai complică cu săparea gropilor (decât, eventual, pentru adversarii și jurnaliștii incomozi). Pentru ei, aroganța de mahala și lăudăroșenia de neam-prost fac parte din job-description-ul impus de partid. Nu e o întâmplare că unii dintre ei sunt alintați cu numele de baron, și nu de sculer-matrițer, încărcător-descărcător sau alte denumiri consonante cu ideea de social-democrație. Atestați nobiliar, ei trebuie să se împopoțoneze așa cum o făceau supușii lui Ludovic al XIV-lea. Doar că acum nu e vorba de
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]