258 matches
-
-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe rând Făptura ta de flacără s-o nască. Sunt eu acel ce caută, suflând, O-ntruchipare-a ta mai omenească, În vâlvătăi de rug apoi să
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
prin vorbire, și parcă ai înainta printr-un coridor negru,/ printr-o noapte fără capăt. o cîrtiță ești, care bîjbîie sub pămînt,/ își sapă galeria cu îndîrjire./ ai sub unghii și între dinți acel negru umed, tăcut, etern. ești/ un amnar? ești pe dracu! poate doar el stăpînul satan să mai fie în stare/ să descurce ițele să facă lumină în acest univers nocturn de cuvinte aici” (cum (ibidem). Lipsit de lumina descifratoare a spiritului, poetul se deprinde a traduce, fără
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei pelicule artistice despre omul care a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să-l adun, în podul palmei și să vi-l arăt și să spun el este el, cum pot dacă trăiește cuvântul lor cât fulgerul arzând numai coaja de stejar, și chiar mai puțin decât fulgerul și decât scânteia unui amnar. Am auzit dar nu am înțeles, am fost de-un leat cu ei dar nu i-am priceput tot ce știu e că vorbeam o limbî tăcută, precum pielea de șarpe trecând peste ierbi susurau, păreau blânzi, se lăudau cu
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier baladin depuis hier soț în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei codul parahodul limbajul cuplând limbaja - caija maija te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din cerul ghurii ha sanesashi stăpâna șarpele priveghi acana
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
oameni așezați. E treapta casei-naltă sau pasul nu-i al meu? Mă uit în calendarul ferestrei și mi-e greu, Să văd un rând de zile scăzând aceleași clipe, Dar fără dimineața-mi cu rouă pe aripe. Condeiul, ca amnarul ce-mi sta în cingătoare, Zace pe smalțul mesei fără scăpărătoare. Fă-l, Doamne, să învie, ca Lazăr dintre morți, Să resădim trecutul știrbit în două cărți, Ce stau pereche-n crucea aducerii aminte. Le-am răstignit cândva, și nu
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice decât piatra și amnarul/ Apărau pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor și nopților de primăvară, iar sufletul său arde pentru
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă // Le-am urmat noi - așa-i destinul - / Să apărăm prin veac, cu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
din valorificarea acestui nărav, Caterina de Medici fiind primul om de stat care a introdus monopolul pe prelucrarea și vânzarea tutunului. Din Franța, fumatul se răspândește cu iuțeală în Anglia, Germania, Rusia, Turcia și, de aici, în toată Asia. De la amnar la narghilea Documente și relatări ale cronicarilor atestă că la sfârșitul veacului al XVI-lea, anumite categorii ale populației de pe teritoriul țării noastre învățaseră să fumeze. Sub ruinile cetății Suceava s-a descoperit o lulea de pământ din 1571, iar
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
narghileaua, cu tigaia plină de tubektin aromatic... Referitor la Banat, J.J. Ehrler constata (1774) că „românilor le place fumatul tutunului, lucru pentru care noaptea își întrerup de mai multe ori somnul“; ei purtau cu făloșenie la chimir „punga cu bani, amnarul, tutunul și iasca“. După ce a fost mirosit (prizat), ori mestecat, s-a fumat pipă și țigara de foi, un ofițer francez a inventat țigara, ceea ce înseamnă „ciocul berzei, cuvânt derivat din cigarar, a înveli, răsuci, înfășura“. „Omenirea-i o țigară
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
care fuge de la datorie? Și totuși mie o să-mi fie milă de tine și dacă faci ce-ți cer eu, îți voi da găzduire." El trebuie să sape cîmpul, să taie lemne, și apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
eu, îți voi da găzduire." El trebuie să sape cîmpul, să taie lemne, și apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul soldatului care va profita de consecințele pervertirii legilor de ospitalitate. Morala este desigur că ospitalitatea violată aduce pedeapsa asupra
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
de soare îți îndeamnă chemarea în ea cineva să intre farmecul nopții cu tine să împartă darurile cu care creația te-a învelit. redesvelirea doar poate în umbrele mângăierii poftele vrerii să îți adape cu ape sfințite în oglinzi de amnar. deslanțuirile nopții te pot recrea parte cu parte reânventăndu-te spre a fi tot ce simți lunecând. și pentru că ai fost zămislită ca semn al iubirii dată de alchimia existenței în universul profound oricine îți trece pragul simțirii mai întăi să
UNEI FETIŢE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377220_a_378549]
-
brusc, ca o brută (astfel, artificialul ajunge să fie considerat semn al sincerității). Bruscând adevărul, acesta se refugiază în iluzie, în convenție. Poetului îi scapă limita dintre uman și inuman: E imposibil. E imposibil ca aceștia să fie oameni vii, amnar scăpărător. O, mai curând păpuși costumate, manechine. Hii, hii, căluții mei de panoramă! Și hăis, și cea, vitele mele automate! (Liniștiți și neliniștiți) Frontierele sunt, de fapt, convenționale. Aceasta ar putea fi marea lecție pe care ne-o oferă Emil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
să mă culc în coșul carului și ai să vezi tu cum ajung acasă viu și nevătămat. In ziua aceea, urmând același ritual, au ieșit din ograda crâșmei, unde au băut aldămașul pentru o afacere bună făcută la târg, Gheorghe Amnar și Alecu Slobodă... Măi Alecule, tu vezi cine vine? a întrebat înveselit Gheorghe, arătând spre șirul de care ce se apropia cu mers de melc. Cum să nu văd, Gheorghe? Ii moș Dumitru Carpen cu ai lui. Se duc la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe drumuri - a vorbit Alecu, cu părere de rău în glas. Ce ar fi să-l rugăm pe moș Dumitru să ne ia și pe noi în cărăușie? a întrebat Gheorghe Amnar. Stii că nu ar fi o treabă rea? Daa! S-ar putea să avem noroc, Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și umbra lungită de soarele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îndelungată. Acuma eu nu mai am nici-o teamă...Baba mea abia își duce păcatele... Moș Dumitre, nu ne iei și pe noi la cărăușie? Care bune avem, brațe bune de muncă avem. Ce ne lipsește? a intrat în vorbă Gheorghe Amnar, așa cum s-a înțeles cu Alecu Slobodă. Dacă ar fi după mine, și mâine v-aș lua, dar nu hotărăsc eu, ci jupân Aizic angrosistul. Pune și matale o vorbă bună pentru noi, moș Dumitre, că nu te-om face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne Aizic. Am avea o întrebare - a deschis vorba moș Dumitru. Ce întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari și... Si ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost de față, Pâcule, când Aizic o spus deschis ce-o avut de spus. Am fost, Dumitre! Dumnezeu mi-i martor. Ce-o zis jupân Aizic, când o auzit că și noi vrem să fim cărăuși? a întrebat grăbit Gheorghe Amnar. Ce putea să zică ovreiul?... Luați-i, dar... Dar ce, moș Dumitre? Ce? au întrebat într-un glas cei doi. Păi, ovreiul tot ovrei rămâne - a intervenit Pâcu, făcându-i cu ochiul lui moș Dumitru. Ce-o spus? Hai, spuneți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mâine seară - adică la primul vostru drum spre târg - știți bine că poposim la Crâșma din drum... Ei, acolo avem să facem botezul vostru de cărăuși. Ii limpede? Ori ba? Ii limpede și nu prea, moș Dumitre - a raspuns Gheorghe Amnar. Adică cum: ați priceput și nu prea? Ce se întâmplă la un botez? a întrebat moș Dumitru. ... Se bea, se mănâncă și se joacă, dacă sunt lăutari - a dezlegat nodul Pâcu. Asta cam așa-i - a fost de acord Alecu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu prea? Ce se întâmplă la un botez? a întrebat moș Dumitru. ... Se bea, se mănâncă și se joacă, dacă sunt lăutari - a dezlegat nodul Pâcu. Asta cam așa-i - a fost de acord Alecu Slobodă, privind rușinat spre Gheorghe Amnar, pentru că n-au putut să dezlege o întrebare atât de simplă. Si cine să dea de băut și de mâncat la botezul de mâine seară, dacă nu finii? a vorbit moș Dumitru, râzând satisfăcut că i-a fiert bine pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de mâncat la botezul de mâine seară, dacă nu finii? a vorbit moș Dumitru, râzând satisfăcut că i-a fiert bine pe cei doi viitori cărăuși. Apoi așa spuneți, oameni buni. Ce ne pisați ca pe usturoi? a vorbit Gheorghe Amnar, bucuros că a priceput unde băteau cei doi bătrâni. Să știți voi că din această clipă nu mai pun în gură decât apă. Mâncare și băutură? Mâine seară! Si atâta vă trebuie: să mă lăsați însetat și flămând, că aveți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai dădeam foc casei... Iți rupeai gâtul,Pâcule. Asta pățeai - l-a luat la vale moș Dumitru. In loc să-ți faci cruce cu limba-n gură,tu grăiești prostii... Ce era acolo, în pod, moș Pâcule? a întrebat Gheorghe Amnar. Stai să vezi. După ce mi-o mai trecut clănțănitul dinților, mă gândeam...să iau pușca, să urc din nou în pod și să trag un foc în luminețele celea. I-am povestit și fimeii mele ce am văzut în pod
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așa bine. Puneam mâna pe toți trei și gata. Ce atâta vorbă? a bravat din nou Dumitru Carpen. Doamne, apără și păzește! a adăugat Alecu Slobodă. Nici cu zece puști în mână nu mă apropiam de ei - a vorbit Gheorghe Amnar. După ce ne țineți cu gâturile uscate, vă mai și văicăriți ca babele...Halal bărbați! N-am ce spune - i-a șfichiuit pe cei doi botezați moș Dumitru. Cei doi nou veniți în rândul cărăușilor au lăsat privirile în jos. In
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Numai amărâții de lilieci au scăpat de durda ta ruginită. Bietele animale! Au avut noroc - a încheiat râzând cu hohote moș Dumitru. De unde știi matale, moș Dumitre, că erau lilieci și nu ducă-se pe pustii? a întrebat înfricoșat Gheorghe Amnar. Doar liliecii stau ziua prin poduri, agățați cu capul în jos, și noaptea pleacă „fâl-fâl”, cum spune Pâcu...Asta-i la mintea cocoșului - a precizat moș Dumitru, cu ifose de cunoscător. Cei din jurul mesei au răsuflat a ușurare și s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]