73 matches
-
iese pe piață, dar nu deslușește nici măcar atunci cu ce s-a îndeletnicit. Iar atunci cînd izbucnește scandalul, afirmă că l-a turnat pe Stelian Tănase la Securitate ca să-l protejeze și ca să-l ajute să publice. Același tip de amoralism de-a dreptul patologic, din punct de vedere social, îl descoperim la doi oameni de vîrste și cu ambiții diferite, liberalul Amedeu Lăzărescu și gedesistul Dan Oprescu. Cel din urmă, mai pragmatic, pretinde că suferă, dar nu pentru că și-a
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
e tragic)". Putem presupune că e la mijloc o reacție împotriva spaimei de Univers, o spaimă învinsă, după cum ar spune Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de tragism persistă), prin amoralism, versatilitate, exagerare, printr-un estetism "funciar și absolutizant", exploziv, avînd o alură de act gratuit, gidian. Conștient că produce uimire, contrarietate și, nu mai puțin, hilaritate prin comportamentul său neconvențuional, G. Călinescu a fost neîndoios un personaj comic, într-un
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
vieții din preajmă, vitalitate, a cărei primă manifestare intelectuală a fost celebrul Manifest al Crinului alb, apărut în 1928, în revista Gândirea, de-o alură nietzscheeană, prefațînd, după cum s-a remarcat, existențialismul și absurdul. Spre deosebire însă de versalitatea și amoralismul altor "guri rele" valahe, Petre Pandrea e, surprinzător, un exponent al unei rectitudini comportamentale și al unei consecvențe care l-au condus la cumplite încercări. în răspăr cu epoca din pricina unui idealism asumat în ciuda aparentei frivolități și a limbajului truculent
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
realitate, arată Jules de Gaultier în studiul său asupra bovarismului, unii se poticnesc în chip ridicol, alții cad și se zdrobesc. Soarta comunismului îmbină ambele consecințe, mai instructiv și mai fastuos decît orice altă experiență umană. Rațiunea monștrilor naște somn. Amoralismul societăților totalitare decurge din anularea libertății individului, înlocuită printr-un sistem implacabil de constrîngeri. Supraviețuirea insului este condiționată strict: ori se supune, ori moare. Și pentru că cei mai mulți preferă să trăiască, a trăi devine sinonim cu obediența, iar în cazuri mai
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
chiar cu mai multe victime, și a da astfel apă la moară antisemitismului? Nici un genocid n-ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice, religioase, nu-i așa? Nu ne vom opri nici la amoralismul "devastatoarei de bărbați", nici la comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
din populația globului folosea hărțile și almanahurile britanice, în care meridianul Greenwich figura ca punct 0 de calculare a longitudinii. VINERI, 15 OCTOMBRIE FRIEDRICH NIETZSCHE În 1844 a venit pe lume Friedrich Nietzsche, unul din întemeietorii gândirii moderne. A propăvăduit amoralismul, opunându-se moralei tradiționale, și afirmarea egoistă de către individualitatea puternică a forțelor sale fizice și spirituale. A creat o filosofie voluntaristă, considerând că esența lumii și forța motrică a dezvoltării ei ar fi „voința de putere“. Ideologia nazistă l-a
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
cărvunar") constă (și asta e valabil pentru întreaga poezie "social-politică" a lui) în tehnicismul excesiv al unui bard necontingent și, totuși, ca și Mallarmé (cel din, să zicem, Chansons baș), ocazional, de "circonstance", - excesul tehnicii "la rece" ducînd la un amoralism al detașării (parnasiene) față de tema (sau mesaj). - Ce loc ocupă eseul în creația dvs.? Este o prelugire mascată a poeziei? - Imi puneți două întrebări... La cea dintâi, răspund: nu știu; la ultima: și viceversa. - Poetul este condamnat să rămână prizonierul
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
în urma căreia unghiul din care vedeau lumea s-a schimbat radical. Au trecut cu toții de la un regim de trăire moderată la unul incandescent". În orice caz, "îndrăcirea" căreia i-a căzut pradă Noica l-a marcat și în sensul unui amoralism de care a dat dovadă în anii comunismului, tradus într-un dezinteres nervos față de domeniul în chestiune: Felul distant cu care Noica a vorbit mai tîrziu despre etică s-a datorat pesemne proastei întîlniri pe care a avut-o cu
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
precis, la Pena Corcodușa, al cărei prototip e schițat în comedia lui Rigas... dar și tentă odobesciană sau sadoveniana e prezenta. Totul e atît de cunoscut, de "déjà vu", de "al nostru" la nivelul pastei omenești, al degradării, astuției și amoralismului - încît ecoul de lectură, în orice timp, rămîne proaspăt, deloc datat sau nefamiliar, neverosimil. Din păcate, el nu și-a pierdut (chiar dacă sub alte măști) teribilă actualitate. Lia Brad-Chisacov a știut să dea (într-un stil suplu, colorat arhaic cu
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
retrograzi“, a devenit monedă curentă și slogan obligatoriu al oricărei referiri la Nae Ionescu, vizând criminalizarea sa integrală. A fost considerat unul dintre „plagiatorii cei mai sârguincioși ai filozofilor reacționari germani, precursori ai nazismului“. Ideile sale erau „versiunea românească a amoralismului și iraționalismului nietzschean și a altor câteva concepții specifice hitlerismului“ (a se înțelege Lebensphilosophie și existențialismul). A fost chiar transformat într-un „Rosenberg român“. Numelor vehiculate în perioada interbelică li s-au adăugat altele noi, Bergson și Husserl în special
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
degete copilul lup și fără privire / pămîntul transparent / te cuprinde fără să te atingă / cineva mai puternic decît frigul / te leagănă într-un cer de țipete" (cercul de frig te cuprinde fără să te atingă). Și nu mai puțin, prin amoralismul său, artificiul stimulează un egotism împins pînă la trufia paradoxală a unei depersonalizări (formă a spleen-ului), pînă la mînuirea imponderabilelor de către o făptură hibridă, "omul simbiotic" al lui Joel de Rosnay cyborgul: "clipești și îmi spui că doi oameni
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
dragoste ea contemplă portretul führerului mutînd capul soțului cînd într-o parte, cînd în alta, ca pe un cap de păpușă, pentru o mai bună vizibilitate. Regizorul, ca și romancierul, își plasează personajul într-o echidistanță de rezervă ironică și amoralism strategic față de orice discurs naționalist, fie că este vorba de cel nazist sau de cel ceh. Nimic din "măreția" idealurilor nu-l atinge, în afară de acela de a deveni milionar și a avea hotelul său, dorință care i se împlinește pentru
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
reprezintă detabuizarea sexuală o mișcare irepresibilă care, în scurt, timp va înlătura toate obstacolele îndătinate? Cultivarea sexului a devenit o formă de comerț, un indice consumist, adică o marcă a secolului incipient. în comparație cu expoziția non-stop a lubricității la care asistăm, amoralismul literelor interbelice nu ni se prezintă oare inocent, erotomania de odinioară nu ni se pare idilică? "Multe femei, poetese (îndrăznețe, de nu mai îndrăznețe decît bărbații) scriu Ťpoeme nerușinateť, versuri menstruale, orgasmice (Floarea }uțuianu, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Dora Pavel
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
au schimbat modul de viață, a rămas însă Ioan Groșan, au apărut chipuri noi), dar el a rămas în capul mesei și continuă să lase cu gura căscată noi și noi generații de aspiranți la boemă, prin sofismele sale inimitabile, amoralismul delicat-pervers, scenariile revelatorii, ironia ucigătoare, interpretările fanteziste, răspunsurile din zona paranormalului, strategiile de bătrân seducător, buna dispoziție continuă. La 55 de ani împliniți, Ioan Buduca îi maimuțărește încă pe burghezi (ca într-o șansonetă a lui Jacques Brel - Les bourgeois
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
o sferă de culturalizare precară. Cum să le explicăm comportarea? Pe de-o parte, e un gen de joc periculos, de "sport extrem" al celor ce-și propun a devia de la "mainstream-ul intelectului național", pe de altă parte, e un amoralism cinic, posibil tot un rod al totalitarismului, sublimat, trecut prin retortele unei intelectualizări care în unele medii academice occidentale are aerul unui "joc cu mărgelele de sticlă", însă care într-o țară ex-comunistă poate revolta. Un aer de incredibilă ireverență
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
nu-i pun autorului în minte gânduri de care e cu totul străin). Iată care. Să luăm notă, înainte de orice, de un fapt. Comportamentul politic oscilant al elitelor românești interbelice nu e de natură să stârnească iritarea unui istoric. Nici amoralismul, probabil funciar, al multora dintre reprezentanții acestor elite nu constituie, pentru un specialist, la drept vorbind, o noutate. Și atunci? De unde ușoara dezamăgire pe care pare s-o trăiască Boia (aduceți-vă aminte concluziile studiului, pe care le-am citat
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
un catalog variat al feminității, într-o încrengătură erotică „bulevardieră”, chiar dacă prea puțin amuzantă (spre „final”, apar și mici lovituri de teatru, și căderi în senzațional, iar continuarea avea în vedere și o intrigă detectivistică). Deși pare că suferă de amoralism, naratorul se trezește vizitat și de sentimente de vinovăție. Cert este că trece printr- o criză existențială, datorată, în inten- ția lui Crăciun, unei „dislocări” de identitate după evenimentele din ’89. Intentio auctoris nu coincide însă întotdeauna cu intentio operis
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
devenind și vicepreședinte alături de D. R. Popescu"). Moralizarea apăsată deviind în automoralizare nu-l prinde pe C. Țoiu. E bine că nu insistă în această direcție, de bună seamă dintr-un instinct literar-moral al propriei identități care nu-l înșeală. Amoralismul distins e asumat de d-sa cu o franchețe care-l avantajează, cu atît mai mult cu cît cochetăria cu Răul poartă sigiliul marilor referințe: , Știm mai demult, de la André Gide, că, să fii scriitor, înseamnă să fii oarecum neonest
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
decepția lui Mircea Eliade potrivit căruia caragialismul ar fi inhibat ,geniul etnic românesc". Aci nu e în chestiune cinismul antic, cu aspectul său pozitiv pe care l-a constituit cultul sobru al virtuții, ci disprețul față de conveniențe împins pînă la amoralism. Oricît l-am admira ca scriitor - și-l admirăm nespus, ca pe o paradigmă sui generis -, nu-i putem atribui lui Caragiale efigia unui mare caracter (moștenirea Momuloaiei, comportarea față de Mateiu ș.a.). Și oare este complet eronată impresia, nu o dată
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
cu PSD și îmbrățișarea intimă cu PC Voiculescu, PNL se încurscrește cu PNG Becali. Minunat. O să apară pe FB câteva sute de comentarii indignate, despre Brătienii care "se răsucesc în mormânt" și vom merge mai departe. În turpitudine, prostie groasă, amoralism cinic - adică pe teritoriul "pragmatismului" cu o singură deviză: ciolanul uber alles :) vă spun, ciulamaua asta râncedă va provoca toxiinfecții epidemice. Politica nu mai poate fi reinventată decât de la zero...", scrie democrat-liberalul pe Facebook. Europarlamentarul Gigi Becali a afirmat miercuri
Baconschi, despre o fuziune PNL-PNG: O ciulama râncedă () [Corola-journal/Journalistic/41861_a_43186]
-
respiră aerul tare al realității și destructurează temele înalte ale Poeziei, adoptând un ton sarcastic și exhibând atitudini și gesturi șocante, scandaloase, ,avangardiste". Termenul din urmă e pus între ghilimele pentru că Avangarda, ca paradigmă și fapte artistice, se întemeiază pe amoralism, în timp ce comicăriile și exprimările sarcastice risipite în pagină de Geo Dumitrescu ies dintr-o reacție morală, întărită iar și iar, față de ceea ce se întâmplă în jur. Putem vorbi, prin urmare, de un realism poetic, asumat ca atare. Poezia ar trebui
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
după cum vezi. Se căsătoriseră după o aventură Întreagă cu divorțul ei În România, Însă mariajul eșuase - evident, din cauza lui, pentru că avea apucături tribale și poligame, convins că o româncă verde e dispusă să se adapteze instantaneu la lejeritatea vecină cu amoralismul a concepției galice despre familie. - Mă Înșela, și cu niște urâte cu spume pe deasupra, se lamenta ea fals indignată, că dacă era ceva de capul lor, mă rog, asta e, legea concurenței, te mai poți și arde, dar Înțeleg să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
asumat misiunea salvării umanității, a acestei umanități, așa fabricată În scop științific cum e ea, și Înțelege s-o facă apelând la orice mijloace. Ele sunt uneori detestabile, de multe ori odioase, Încărcate de cruzime și de violență, abominabile În amoralismul lor cinic și sângeros, dar nu avem de ales. Miza acestui joc sălbatic este prea importantă. Mai importantă decât orice, chiar și decât numeroasele victime care trebuie să plătească nevinovate, cu viața supraviețuirea speciei, În orice condiții și cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a femeilor, că ele sunt mai rapace ca bărbații și își consumă sângele în tăcere, după aia, să-ți spun vorbe despre dragoste și moarte, despre vicii, știi cum tot zicea Maestrul, marile opere se nasc din mari vicii, că amoralismul cinic la Brecht, că supersexul la Hemingway, că egoismul de granit la Ibsen, că Sartre, viciile lor fecundatoare, dacă înțelegeți ce spunea el, că și eu le-am învățat pe de rost, tot de la bărbatul meu, sper să vă puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
trecerea dincolo de bine și de rău, cere imperios sfărâmarea tablelor morale. De fapt, în contradicție cu prorocul persan, Nietzsche construiește un anti-Zarathustra, spirit luciferic al unei cărți pa care autorul și-o închipuie Evanghelie, și numai ca o Evanghelie a amoralismului. Fiindcă Zarathustra lui Nietzsche proclamă moartea lui Dumnezeu. Colindul lui Zarathustra prin lume amintzește de colindul cotidian al lui Socrate prin cetatea Atenei; Zarathustra este un virtuos în a dialoga, ca Socrate, altădată. Încheindu-și poemul, Nietzsche era convins că
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]