133 matches
-
care a declarat război oricărui standard și oricărui principiu, proclamându-și propriul ego împotriva lumii și hohotind triumfal deasupra „mormântului umanității”, ori practicianul acestei teorii Serghei Neceaev, acest demon al pământului, care a dus o viață plină de cruzime și amoralitate sub pretextul eficienței acesteia pentru cauza Revoluției. Serghei Neceaev l-a inspirat pe Dostoievski pentru personajul său, Piotr Verkovenski din romanul Demonii. Mihail Bakunin cel mai zelos discipol al lui Neceaev scrie ca pe o apologie a deprimării „Catehismul revoluționar
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
să fie una încărcată de foarte multe pete întunecate cu iz de neadevăr, imagine contrafăcută mediatico-discursiv și cantități enorme de teatru politic inept și antiuman până la urmă (dovezi sunt destul în acest sens). Obediență, turnătorie, minciună, parvenitism, falsitate, hoție, compromis, amoralitate - iată caracteristicile funciare în care se complace precum viermele în untură lumea politică românească de două decenii și ceva încoace (nu că trecutul ar fi avut o altă haină), toate acestea susținute fără doar și poate de la vârful statal din
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
spun elevilor: Caragiale a primit foarte multe critici după punerea în scenă a pieselor lui. I s-a reproșat că personajele sunt toate imorale și se corupe astfel societatea. Maiorescu a scris atunci un celebru studiu în apărarea lui, despre amoralitatea artei. Detractorii au mers mai departe cu atacurile, de pildă au întrerupt prin fluierături „O scrisoare pierdută”. Prevenit, Caragiale a ieșit la rampă și a început să fluiere și el. Publicul a amuțit, iar Caragiale a afirmat: „Bravo, domnilor! Autor
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
și de voință și curaj pentru a fi aplicate. Principiile și pornirile greșite pot fi modelate, pentru a nu fi prea târziu și a nu lăsa să se treacă în partea cealaltă - a imoralității - sau, tot atât de rău - în cea a amoralității, adică a indiferenței față de morală. Moralitatea fiecărui individ se însumează moralității colective și avem imaginea societății pe care am clădit-o și în care viețuim. Moralitatea este o problemă pentru anumite situații în care viața oamenilor este pusă în pericol
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
cabotin, el cabotinul desfășurându-și, relevându-și inepțiile într-un mediu oarecare. Politica, de exemplu, e un mediu prolific pentru cabotinism. Dar nu numai politica! Avem astăzi suficienți cabotini și cabotine, în toate domeniile. Prostia, nepriceperea, infantilismul, lipsa sentimentului patriotic, amoralitatea, imoralitatea, corupția endemică la nivelul instituțiilor statului și clasei politice, otrăvesc societatea. Unii dintre acești cabotini, mai abili, știu să folosească naivitatea oamenilor din jurul lor, în interes personal. Creatorul unui Kitsch te înșeală, te minte, prezentându-ți vorbele sau faptele
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
fără calcule egoiste și fără să recurgă la o politică a standardelor duble. Domnule Rehn, dacă veți continua să flatați Turcia și să deschideți noi capitole nu veți contribui la democratizarea Turciei; veți contribui doar la perpetuarea iresponsabilității și a amoralității politice. (PL) Doamnă președintă, în ciuda progreselor înregistrate de Turcia în drumul spre aderare, există în continuare numeroase probleme care încă lasă de dorit în ceea ce privește procesul de democratizare a acestei țări. Într-una dintre rezoluțiile adoptate anul trecut, Parlamentul European și-a exprimat
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
să instaureze o nouă ordine socială, probabil una bazată, conform sistemului lui Șigaliov, pe înrobirea populației de către o elită atotputernică. Modelul și ideologul lui Verhovenski este Nikolai Stavroghin, « figura centrală » a romanului, « încremenită ca un idol » într-un ideal de amoralitate. Stavroghin nu este un afiliat politic, nici nu face parte oficial din grupul lui Verhovenski; derapajele lui au gratuitatea și „grandoarea” pe care doar o conștiință dislocată complet de conceptele de bine și rău le poate genera. Pentru a se
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
καὶ ὁ λόγος ἦν πρὸς τὸν θεόν, καὶ θεὸς ἦν ὁ λόγος („La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era cuvântul”). Deși nu mai sunt credincios, nu descoperirile științifice m-au îndepărtat de credință ci profunda amoralitate intrinsecă lumii însăși, ce se desprinde din tot ceea ce se petrece de mii de ani pe pământ, fiindu-mi cu neputință să cred în lumea viitoare și judecata de apoi, care ar putea să răscumpere această amoralitate. Dar, să revin
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
credință ci profunda amoralitate intrinsecă lumii însăși, ce se desprinde din tot ceea ce se petrece de mii de ani pe pământ, fiindu-mi cu neputință să cred în lumea viitoare și judecata de apoi, care ar putea să răscumpere această amoralitate. Dar, să revin la „oile Domnului” din biserica românească. Patriarhul țării, dovedit homosexual, nu numai din timpul când era călugăr mai mult sau mai puțin tânăr la vreo Mănăstire, ci la vârsta de peste șaptezeci de ani, când - ducându-se la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
exagerat al lanțurilor nelimitate de fapte dovedite. Pe aceste considerente, multe acte de corupție sunt prescrise. La rândul ei, "a patra putere în stat" are tendința opusă, doar de a semnala, eludând argumentarea sistematică și, uneori, probele privind ilegalitățile și amoralitățile. În dezorganizarea activităților agricole, un rol nefast l-au avut fisurile intenționat menținute în Legea funciară de către tot felul de grupuri de interese perindate în Parlament și în Guvern. De la o agricultură organizată după principii inginerești-mecanico-chimice, s-a trecut la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 6. 780 Platon, la rândul său, în Republica, atinge ușor această temă, a raporturilor dintre politică și morală. El imaginează ca soluție la "imoralitatea" sau "amoralitatea" oamenilor politici, o lume în care participarea filosofilor la decizia politică și implicarea lor să fie active. Iată părerea sa: Atâta timp cât filosofii nu vor fi regi în state, ori cât timp cei care se numesc astăzi regi și suverani nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Aretino, Benvenuto Cellini, Baltasare Castiglione, Isabella d’Este sunt figuri reprezentative pentru tiposociologia Renașterii. Contemporane, aceste „vieți paralele” întrețin un dialog subtil, luminându-se reciproc. Se ilustrează astfel ipostaza individualismului impenitent, infinit adaptabil și indiferent la sensul transcendent al valorilor. Amoralitatea personajelor, deși senină ca a zeilor, îi aliniază unui destin comun, epoca însăși fiind astfel. Cu zâmbet detașat, biograful își urmărește eroii, integrând acțiunile lor în mentalitatea timpului, pe pânza căruia, refăcută în detalii semnificative, le proiectează. Omul, opera și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia. Șerban Cioculescu nu a fost doar un diagnostician al modernismului ci și un militant al autonomiei esteticului. Cenzurându-și în viața de zi cu zi propriile afecte, a preferat să fie un depozitar al confesiunilor celorlalți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru a-l face să exprime "talentul" nu e la îndemâna oricui, implicând formele superioare ale actului lecturii. Și nu mă refer aici doar la acuitatea privirii, ci și la amoralitatea acestei perspective estetizante: pentru atâta cinism e nevoie de un critic sau de un estet. Posibilitatea manierelor e în esență democratică, ține de universalitatea accesului la text; lectura lor e însă elitistă, depinzând de un număr mic de inițiați. De
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică” a acțiunilor economice reprezintă camuflajul indecent al practicii exploatării slăbiciunilor din „sfere private”. Fluxul cererii și refluxul ofertei speculează - ca pârghii structurale ale economiei capitaliste - fragilitatea conceptului de voință liberă a subiectului 1. Dacă logica pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
existe fără astfel de aserțiuni fundaționaliste? Se poate ca societatea civilă să ajungă să fie văzută, fie de către aceia care se bucură de ea sau de cei care o invidiază ca un sistem de interacțiuni sociale structurate dirijate de o "amoralitate superioară" (Niklas Luhmann), care descurajează moralizarea, bigotismul sau însușirea puterii și încurajează o politică ce refuză să-i judece pe oponenții săi ca "dușmani"? Poate conceptul de societate civilă în sine să exprime simbolic punctul de vedere că, în lipsa unor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de credințele referitoare la probleme considerate a fi de importanță supremă. Ea sugera că, în fapt, convingerile împărtășite ale cetățenilor nu sînt esențiale pentru o societate deschisă, că ceea ce se va numi mai tîrziu democrația republicană se bazează pe o "amoralitate" superioară: pe un acord de a nu fi de acord în probleme de conștiință. Rorty apreciază acest tip de pragmatism jeffersonian din două rațiuni foarte apropiate. Rorty insistă că teoria adevărului susținută de reprezentanții iluminismului modern timpuriu a fost discreditată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fi nicicând tentate să pricinuiască cuiva un rău, normele care revendică abținerea n-ar fi necesare. Între persoane egoiste, gata oricând să distrugă totul și cu orice preț, aceste norme ar fi imposibile. La naștere omul este amoral, coeficientul de amoralitate scăzând pe măsura creșterii educației morale. Normele și conceptele morale fundamentale sunt puternic internalizate prin educație, la un nivel de la care nu se evaporă odată cu plecarea polițistului sau a celor apropiați, care de obicei ne cenzurează. Efectele educației morale sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îi pot determina pe oameni să dorească să acționeze non-egoist și să reușească să își înfrâneze, din motive interioare, comportamentul egoist. Motivația morală, ca de altfel, tot ceea ce ține de om, este produsul influențelor sociale, al educației, al culturii 42. Amoralitatea este "punctul "0" al moralității, iar amoral este, prin excelență, copilul în fază preeducațională"43. Ea definește necunoașterea normelor morale, faza critică de cristalizare a convingerilor. În cazul adulților, este amoral individul care stă pe poziția indiferenței. Pozitivismul este o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
del, G., 47, 61, 133, 134 W Williams, B., 113, 114, 148, 151, 152 Wolff, Ch., 65 Wright von, G.H., 93, 94, 95, 97, 98, 99 Indice de termeni A acțiune umană, 11, 95, 161, 189 acțiune voluntară, 159, 160 amoralitate, 113 anomie, 129 autolimitarea dreptului, 130 autoneutralizarea dreptului, 130 autonomia voinței, 14, 140; la Kant, 141, 154 autoritate normativă, 95, 102, 114 B binele suprem, 45 blamul public, 205, 206 blamul public v. retributivism, 204 C cod moral, 111 cognitivism
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
eșecului definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac Hill, trimisul Wall-Streetului și al oficiosului său de spionaj (Ion Talianu) își împletește acțiunea mârșavă de răsturnare a democrației și de aducere țării în orbita planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sociale și un îndemn pentru tinerii cercetători la practicarea cu inteligență, angajament moral și modestie a acestui meșteșug. Argumentele controversate ale cursului se află în secțiunea de mijloc ce răspunde unor serii de critici bazate pe presupusa lipsă de importanță, amoralitate și imoralitate a științelor sociale. Unul dintre autorii mei favoriți este Lewis Thomas, fost conducător al centrului de cercetare și tratament al cancerului din New York și totodată biolog de primă clasă. Într-unul din eseurile sale dintr-o serie publicată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
eforturile și să facem comparații ample între secțiuni, precum și experimente direcționate pentru a descoperi cum putem îmbunătăți lucrurile. Cea de-a doua versiune a criticii se concentrează nu asupra presupusei imoralități a cercetării în științele sociale, ci a presupusei sale amoralități. În primul rând, această critică vine din partea filozofilor politici normativi, nemulțumiți de dominanta empirică din cadrul profesiei. Scopul studiului, spun ei, nu este simpla acumulare de cunoștințe și testarea de ipoteze, ci sprijinirea cetățenilor în a duce o viață bună, contribuția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și știința care se ocupă de această calitate sunt două lucruri valoroase și se cuvine ca ele să se dezvolte împreună. Cea de-a treia versiune a criticii împotriva științelor sociale empirice se referă nu la o anumită imoralitate sau amoralitate, ci la o presupusă falsă moralitate considerată a fi implicită în procesul în sine. Aceasta este o critică bazată pe filozofiile postmoderniste. Procesul cercetării din științele sociale presupune capacitatea de a identifica modelele sistematice din relațiile umane, de a înțelege
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]