82,956 matches
-
fost Șef rabin al României și Mare rabin al Genevei, este un erudit și un înțelept. Eseurile și prelegerile sale din această carte sînt rodul unor preocupări de mai bine de jumătate de secol. Observațiile sale, în care Tora este analizată în comparație cu gîndirea lui Platon, cu spiritualitatea creștină, cu filozofia modernă, se transformă într-o meditație asupra lumii contemporane și a destinului omului în universul tot mai tehnicizat de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși nu sînt foarte noi, aceste
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
Alexandra Olivotto Victorie! Am reușit să văd, într-un final și înainte de finalul lui 2005, O fată de milioane, peliculă desemnată de Academia Americană de Film ca fiind "a anului". O să vi-l analizez pe larg, dar înainte vreau să elaborez pe tema Clint Eastwood, poate vor fi câteva detalii pe care nu le știți. Californianul născut în 1930 nu părea să aibă nimic în comun cu lumea filmului. Cu care a avut primul
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
că nu, au colaborat cu regimul, ducînd adesea existențe paralele. Ei preferă să uite acest lucru și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
indică o miză triplă: 1) să stabilească fundamentele teoretice ale pamfletului ca scriitură și ca apartenență la un gen literar; 2) să descrie repertoriul tematic al pamfletului arghezian, explorând aria lui de cuprindere, în capitolul II, Universul pamfletar; 3) să analizeze mijloacele artistice și disponibilitățile imaginarului pamfletar, în capitolul III, Apocalipsa cuvântului. Prin urmare, o ,teorie" a pamfletului este conjugată cu o analiză tematico-sociologică și cu o necesară analiză stilistică, realizând astfel o rodnică îmbinare a planurilor filologice ale cercetării. Scriind
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
salvat, iar pamfletul e unul din instrumentele (trâmbița!) declanșării Apocalipsei. Pamfletarul nu se mulțumește să constate pașnic apropierea Apocalipsei, ci, războinic, o și provoacă, o imită anticipativ, în mic. Ultima parte a cărții se ocupă tocmai de ,apocalipsa cuvântului" și analizează consecințele acestei demiurgii ineluctabil-pedepsitoare. Ștefan Melancu nu este întru totul de acord cu ideea de mizantropie argheziană, relevată de Tudor Vianu, deși e greu de văzut altceva dincolo de ,rara sa facultate de a disprețui", evidențiată de același exeget. Fără îndoială
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
datele interne ale evoluției individuale a pamfletului arghezian, ca vedetă a perioadei interbelice. Tensiunea, virulența și expresivitatea nu se mențin la aceleași cote și era de așteptat să fie așa. Cercetătorului îi rămâne sarcina de a semnala și de a analiza aceste variațiuni tematice și stilistice. Elementele satirice și critice dau combinații foarte diferite în Icoane de lemn, Poarta neagră și în restul operei publicistice. O secvență a cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului arghezian, o diagramă internă
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
o ocupație care se află la originea civilizației, care s-a născut probabil o dată cu limbajul însuși. Pentru mine, literatura este o ramificație a acestui mod imemorial de petrecere a timpului care presupune mereu un povestitor și publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la Neptun, până să veniți dvs., scriitorii și-au manifestat îngrijorarea față de scăderea numărului cititorilor. Vă preocupă acest aspect? Trebuie să fie preocupat scriitorul de felul cum se vinde opera lui, cum este distribuită
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
modernismului românesc și o istorie a lui. Pe de altă parte, putem constata și o mare lacună: I. B. Lefter trece în revistă modul adesea oscilant al criticilor interbelici de înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu și Mihail Sebastian), spre a nu spune că de fapt îi ignoră. De aceea, cred că în
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Daniel Cristea-Enache Spre deosebire de criticul literar, care își poate alege și urmări temele fără a fi considerat, prin aceasta, subiectiv, cronicarul e dator să se deschidă către toate azimuturile artistice, analizând cu egală pătrundere cele mai variate structuri de sensibilitate. Experiența lui e una plurală, iar obiectivitatea reprezintă crucea pe care trebuie s-o ducă săptămânal, dincolo de datele personale, de inevitabilele pulsiuni, de simpatiile și antipatiile omenești. Totuși, are și el
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
mea dedicată Haricleei Darclée, la împlinirea a 145 de ani de la nașterea sa, care au coincis în acest an cu ediția jubiliară a Festivalului și Concursului ce-i poartă numele, am căutat să prezint un portret vocal al marii interprete, analizând configurația repertorială și stilistică a celor 58 de roluri pe care le-a abordat în lunga sa carieră începută la 1881 chiar pe scena teatrului brăilean în care ne aflam. Am ascultat cu toții, cu o mare emoție vocea lui Darclée
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
să înțelegi noul context cultural și lingvistic în care aceștia intra. Literatura este tema fundamentală și a eseului lui G. Puka. Autorul ne conduce în mediul politico-literar: constituirea figurii disidentului în regimurile comuniste din estul european. În mod precis, Puka analizează cazul scriitorului albanez I.Kadare. Autorul, prin examinarea lucrărilor și interviurilor scriitorului albanez, evidențiază ambiguitatea și dificultatea încercării de a defini în abstract disidentul. O definire a să nu se poate realiza decât în interiorul elucidării a ceea ce înseamnă artă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză a identității (sau creșterea) principiilor democratice, care analizează legătură existența dintre granița și ostilitate. Cea din urmă pe care Europa consideră că a depășit-o întrutotul, în vreme ce, astăzi, reapare cu o neobișnuită violență, ca urmare a valurilor migratoare la care asistăm în aceste ultime luni. Frontierele europene sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conflictual, fiecare dintre marile puteri din acest uriaș areal euro-asiatic (care au contat de-a lungul istoriei) dorind să realizeze acest obiectiv al puterii continentale imense, dar nu prin unirea cu celălalt, ci prin cucerirea sau distrugerea lui. De aceea, analizând ansamblul confruntărilor și bătăliilor dintre pivoții importanți ai acestui spațiu (pivoți care, repetăm, în loc să se unească pentru realizarea unității euro-asiatice, au continuat să se războiască pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte dramatice pentru spațiul românesc, spațiu pe care, totuși, nu au reușit nici să-l asimileze, nici să-l distrugă, ci doar să-l folosească. Am identificat și analizat, în spațiul european, pentru care și în care s-au dus mai toate bătăliile importante ale lumii, patru mari culoare strategice, de interes deosebit, atât pentru Est (în speță, pentru Rusia), cât și pentru Vest (în speță, pentru marile puteri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aceasta, problema Gurilor Dunăriise înscriu și ele în acest context al re-paradigmării geopolitice și geostrategice paradoxale. Cele două culoare strategice maritime sunt de interes strategic vital pentru Rusia, atât economic, cât și militar. Rușii nu au încetat nicio clipă să analizeze și să evalueze aceste coridoare în termeni de baraj (în sensul încercării de izolare de către Occident continentale a Kremlinului) și de penetrare a acestuia. Prima atitudine ofensiva de distrugere a barajului baltic a fost construirea, cu sprijin german, a conductei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
these new types of risks. Keywords: risks, vulnerabilities, security strategies, environment security, anomia. Introducere Lucrarea noastră examinează documentele programatice de securitate ale unor democrații occidentale și investighează percepția riscurilor asimetrice și a mutațiilor mediului de securitate. În același timp, am analizat modul de abordare a noilor riscuri de către state din centrul și estul Europei și integrarea elementelor strategiilor acestora în imaginea de ansamblu a securității europene. O parte din riscurile actuale la adresa securității diferă în mod fundamental de cele de la sfârșitul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
încă de folosirea combustibililor fosili, iar acești combustibili sunt localizați în unele din cele mai instabile locații de pe glob. O sursă importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, precum și impactul direct asupra resurselor de apă și mâncare. Analizând diferența dintre situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
programatice de securitate a altor țări, ca factori multiplicatori ai riscurilor în domeniu; - dimensiunea economică a securității, cu accent pe securitatea energetică sunt prezentate ca fiind de maximă importanță în conturarea politicilor de securitate ale Poloniei. În această paradigmă sunt analizate tendințele de presiune prin intermediul prețurilor la energie stabilite de unele state și disputele privind rutele de tranzit a combustibililor 20; - tendința în creștere de folosire, de către multe state, a forțelor armate în gestionarea amenințărilor asimetrice,în misiuni de menținere a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate atent pe regiuni: Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente, spațiul mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu 34, conturând zonele de interes ale statului și - într-o formă neexplicită- complexele de securitate determinante pentru securitatea Ungariei. Strategia de securitate maghiară
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a anumitor regiuni, contracțiile sociale și problemele etnice și religioase nerezolvate ale minorităților. Acestea creează condițiile apariției următoarelor riscuri: apariția unor forme variate de terorism și criminalitate organizată, traficul de droguri, armament și ființe umane. Spațiul Comunității Statelor Independente este analizat funcție de importanță componenței acestuia, strategia de securitate acordând interes Ucrainei, Rusiei și spațiului caucazian, precum și statelor din Asia Centrală. Principalele riscuri relevate sunt reprezentate de terorism, criminalitate organizată, destabilizarea regională datorită unor regimuri autocrate, crize de natură politică, economică, socială sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale unor comunități etnice (minoritatea turcă?). Stratificarea exagerată a societății în adâncime este văzută ca fiind intolerabila, deoarece creează premisele dezintegrării sociale și subminează autoritatea statului. O serie de vulnerabilități specifice sunt reliefate în documentul programatic al securității bulgare, fiind analizate în contextul general al securității interne: dependența energetică, starea infrastructurii de transport, comunicații și energetice, lipsa finanțării corespunzătoare a diferitelor programe naționale, incertitudinile sociale și stratificarea excesivă a societății, precum și lipsa de coerență și de orizonturi de timp precise în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prin efortul intelectual pe care-l fac pentru a se implica în mesaj sau ceea ce ei numesc nevoie cognitivă (NC). Oamenilor cu o puternică NC le place să rezolve probleme dificile, să caute indicii, să facă distincții subtile și să analizeze diferite situații. Pentru a fi persuasiv, un mesaj ar trebui să facă apel la valorile culturale pe care le susține auditoriul vizat 17. Spoturile electorale ale PDM Spot nr. 1 (Anexă 1) "AICI, ACUM. Creștem Moldova. Lideri pricepuți. Economiști de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
02 0 0 Total 305,37 280,05 267,12 195,92 139,96 128,12 88,08 Tabel 1: Evoluția numărului de angajați în primele 100 companii de stat (date colectate din surse multiple: Ministerul Economiei, Registrul comerțului etc) Analizând datele prezentate în tabel, se poate cu ușurință observa că unele companii, care au fost privatizate, au înregistrat inițial o contracție a utilizării forței de muncă, după care, extinderea afacerilor a redresat și chiar depășit numărul de angajați pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]