30 matches
-
provizoratului și lasă astfel cititorului inițiativa unei mai bune alegeri de imagini. Problema, însă, nu stă în aceea că ele nu sunt relevante, ci dimpotrivă, în faptul că depășesc cu mult conotațiile textului, minimalizându-l. Misterul morții lui Osiris, Craniul anamorfotic al lui Lucas Brunn, Androginul din manuscrisul Aurora Consurgens, bacanala de pe un vas grecesc, toate acestea cu greu își găsesc corespondențe pe măsură în text. Urmarea este că juxtapunerea de text și imagine lasă cititorului dorința nu atât de a
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
opera lui Ionescu sînt de două feluri: în primul rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea a numeroase citate despre "trăirea afectivă și morala angoasată care, la Ionescu
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
protest împotriva abstractizării ideologice abuzive, împotriva stării de, cum zice d-sa, "contratimp și tracasaj chinuitor ce a strîmbat destule destine", desigur nu numai scriitoricești. Cu atît mai vîrtos cu cît direcția de evocare a realului topit în viziune era anamorfotică, turbulentă, alinînd și totodată înfricoșînd. Materia suferea alături de om, în numele lui. Era o solidarizare a universului cu suferința morală, sub istorice pecete. Timpul epocal al prăbușirilor de tot felul se proiecta pe ecranul unui timp apocaliptic absolut. Se instituiau "corespondențe
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
ideii, sunt, în mod evident, de factură manieristă. Și asta nu doar în ceea ce privește morfologia elementară, alungirea formelor, prevalența conceptului față de anatomie etc., ci și în ceea ce privește perspectiva intelectuală care stă la baza compozițiilor, anume distorsiunile privirii, expresivitățile detaliilor, mișcarea teatrală, asamblarea anamorfotică etc. Aproape în totalitatea ei sau, cel puțin, în cadrul acelui segment care privește creația sa recentă, pictura lui Vladimir Zamfirescu este una de factură eminamente culturală, de extracție ori de aluzie livrescă, fapt care mută interesul de pe capacitatea de observație
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
sintagmă a plusvalorii: diferența dintre ea și obiecte anulîndu-se, slăbiciunea, precaritatea Fledei care se oferă doamnei Gereth ca o "supunere penală" - o predare care, în umilința ei deplină, va fi ca o îndelungă ispășire - se încarcă de greutatea unei apoziții anamorfotice: apropierea comorilor, gustul lor de cenușă modifică figura Fledei pînă la chipul care fusese dintotdeauna al ei, ascuns însă cu dibăcie în grimasele victimei: în cadrul tabloului, alături de odioasele objets d'art (metonimie perfectă a traficului de plusvaloare din care Fleda
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
târât în mizeria în care orice tiranie îl aduce, o tiranie al cărui ingredient nelipsit este dat de providențialismul conducătorului, de vizionarismul său găunos și de rolul de justițiar pe care și-l asumă a dispărut. În locul lui, se pezintă anamorfotic unul și același chip al terorii. Pavel Lungin ne oferă nu doar un portret istoric remarcabil, ci și ecuația unui absolutism sângeros, o mistică a puterii devoalată în toată ipocrizia ei, deghizată în mărturie creștină. Față în față se află
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
sale și al mitologiei ei e cârciuma - imaginea izomorfă îndepărtată a popasurilor satyrilor și bacantelor. Spațiu de petreceri infernale, regăsit la toate răscrucile, pe traseul ce pornește din Hades, trece prin halta Rimbaud, cotește prin saloanele suprarealiste, ilustrând sublime vicii anamorfotice. Mureșan, toată poezia lui o mărturisește, e un Orfeu ce nu a mai ieșit din infern. Nici o doctrină nu poate epuiza poezia sa, fiindcă nici una nu e recognoscibilă în stare pură. Știindu-l în infern - o să încerc să recunosc determinațiile
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
spiritul asocierii din structurile imagistice e produs al unui calcul glacial și detașat sau țâșnește dintr-o „naivitate” vizionară. Oricum ar fi, impresia că în atmosfera poemelor a coborât un demon e copleșitoare. (Sinonime pentru demon: eclipsă a lucidității, mișcare anamorfotică a fabulației, revelația mai veche cum că realul simțit fără simțurile dereglate e o prejudecată etc.). Realizând o topografie infernală, poemele scot din Ion Mureșan un suflet manierist (în sensul lui Hocke), stupefiat mereu de arătările subteranei. Biologia infernală Populația
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
stia. Spunea, însă, ca o dată scrise, poveștile nu mai aparțin autorilor lor de drept, ci celor care le citesc și le aud, astfel încât aceștia pot să le modifice, după plac, atâta timp cât povestea respectivă nu este preschimbata prin mutilare, ci doar anamorfotic. De altfel, poveștile pe care aveam să le spunem în fața acelor femei dornice și însingurate urmau să se întrețeasă și împerecheze precum într-o pânză de paianjen, dar cu ochiuri rupte. Astfel încât Anna Karenina avea să devină iubita lui Rhett
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
fragment somnolează chiar ființa lui tentaculară. Ele au o viziune holografică a lumii:sub aparența hosmozei, care e o iluzie pur retorică,totalitatea se află într-o ebuliție fantastă, cu răsuciri, asemeni burghiului,ale planurilor,cu glisări subtile și perspective anamorfotice:chiar așa fierbinți cuvintele-acelea-mi treceau prin creștet/prin piept prin oase și-apoi prin sânge/mă răscoleau îmi țineau de foame de sete de somn ori de viață/tu veneai cu zale și lance cu năvoade veneai cu săgeți și
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
și forma ciudată a ochilor, o anume căutătură a privirii, dezvelirea gingiilor și a caninilor mai lungi și ascuțiți, lungimea exagerată a unghiilor semănând cu niște gheare, paloarea pielii din care sângele s-a retras parcă ș.a.m.d. La fel de anamorfotic se dovedește a fi și unghiul monstruos, acel unghi unic care transformă chipul, cu o minimă imaginație, în animal sau pasăre. Corpul perfect al unei femei este comparat cu cel al unei feline. Pasul ei este de gazelă, iar gâtul
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
rana majoră de a fi om și o exprimă prin figuri ale afectului ca durerea accentuată de „conștiința prezentului” (Camus citat de A. Zisu ca motto, p. 36). Figura morții are acoperire generală și se impune ca vocabular, ca gesticulație anamorfotică și ca atitudine lirică. Rețeaua ei este următoarea: „om muritor”, „sicriu”, „groapă”, „ucide”, „tăcere”, „liniște”, „moarte”, „murea”, „ochiul închis”, „morminte”, „schelet”, „sinucigașul”, „sfârșitul”, „îngheț”, „întunericul”, „punctul de moarte”, „om spânzurat”, „unde se mai poate muri”, „eram mort”, „am uitat să
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
care se bizuie poemul, de fapt, și viziunea holografică a lumii: sub aparența osmozei, care e o iluzie pur retorică, totalitatea se află într-o ebuliție ce alunecă spre fantasm, cu răsuciri bruște ale planurilor, cu glisări subtile și perspective anamorfotice.Polimorfismul reprezentărilor e cea mai elocventă probă a disponibilității imaginative: Când femeia își sărută liberă/ Părul alb ieșit întâiași dată/ Înseamnă o domesticire a luminii despotice/ Dulcea ei viață acum se închină/ Rugul așteptărilor acum se desface/ Iar cumințenia Pământului
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
CRC, 1986, 31; Ulici, Lit. rom., I, 309-310; Adrian Alui Gheorghe, „Poeme creștine”, „Poezia”, 2000, 2; Violeta Ionescu, O carte pentru „pământul repede ce suntem...”, „Viața liberă”, 2000, 3 170; Victor Sterom, „Poeme creștine”, ATN, 2002, 11; Constantin Trandafir, Structuri anamorfotice ale imaginarului, „Axioma”, 2003, 10; Eugenia Delad, Poetul Paul Sân-Petru a învățat „mersul pe fulger”, „Univers magazin”, 2003, 7; Virgil Țigănuș, Timpul rugăciunii, „Viața liberă”, 2003, 4 064; Apostol Gurău, Brofft-moft, Galați, 2003, 139-142. C.M.B.
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
la M., derivând dintr-o poetică a primordialității, este aducerea în prim-plan a procesului de geneză a lumii, prin jocul elementelor. Pe plan artistic, preocuparea pentru combinatorica imaginilor, relevând un exercițiu stilistic baroc, determină surprinzătoare efecte ce definesc figurile anamorfotice inserate în discursul de ansamblu al cărții („Port o coadă de rechin / cam pe ceafă ca un coif / și drept spadă-mi bate coapsa / un os mare de balenă” - Casa mea). În Elementele, ordinea ivirii lumii actualizează, în cadru marin
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
suprimi ceva; este vorba despre un principiu de deformare a formelor naturale, după care egalitatea poate fi obținută prin neegal, iar stabilitatea prin nestabilitate. Totul se reduce la o iluzie; mecanismul perspectivei păcălește vederea, dar impresia generală este de magie anamorfotică. Un astfel de “joc cu paradoxul” ne propune și artistul medieval. Realitatea urâtă și descumpănitoare pentru el, este redimensionată după legile perspectivei. De aici și până la alegorie și chiar până la simbol nu mai este mult; de la alegorismul medieval și până la
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
într-adevăr, un vis este semnificativ pentru celălalt, în plus, scriitorii uzează câteodată de contrafaceri, construiesc visul la calibrul cerut, care să reflecte și să ordoneze realitatea difuză a povestirii, așa cum, dacă pui un capac de stilou în mijlocul unei mâzgăleli anamorfotice, vezi reflectată în el femeia goală. Pentru că vreau să încep povestirea aceasta cu un vis, încerc să mă apăr cumva de acuzația de lene și naivitate care s-ar declanșa automat. Sânt după cum știți, un prozator de ocazie. Nu scriu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un salon mare, Împodobit cu candelabre cu șapte brațe, cu tetragrame În relief, cu stele ale lui David În evantai. Niște viori vechi, de culoarea pânzei din tablourile de altădată, se grămădeau la intrare pe o masă de o iregularitate anamorfotică. Un crocodil mare atârna, mumificat, din bolta Înaltă a acestei spelunci, oscilând ușor În adierea serii, la lucirea slabă a unei singure torțe, sau a mai multora, sau a nici uneia. În fund, În fața unui soi de cort sau de baldachin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
princiar ar fi modelarea personalității unui erou miticl-am numit pe Luceafărun Bildungsroman, o narațiune de formare a caracterului eroic, civilizator, narație ce poate fi circumscrisă modelelor inițiatice, Întîlnim sub această premiză unul din complexele majore ale imaginarului și anume complexul anamorfotic al privirii. O serie repetitivă de sintagme ce denominează ochiul - privirea ocupă În economia poemului situri importante : privea În zare cum pe mari, Îl vede azi Îl vede mîini, ea Îl privea cu un surîs ca În cămara ta să
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
râul din cer s-a prăbușit bunul de/ E. A. Poe/ merge în antreum să-și/ afle materia sufletului...)/ din marea moartă/ din gurile universului/ din macerațiile destinului..." (***). Avatarii instanței auctoriale (de la Bufonul cu "masca și aripa de inorog" sau creatura anamorfotică, "jumătate cap de cal; jumătate lasou" ce crește din carte, la nebunul captiv în bibliotecă sau la adoratul "Celălalt Borges") se adâncesc cu voluptate sau cu furie în ceremonialuri textualiste stranii, care să le faciliteze accesul În țara Verbului, Eutopia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în convenția alegorică, artistul oferă o imagine a unei umanități abandonate în întuneric. Lanțul uman pe care-l înfățișează Klimt ca simbol al unei umanități încarcerate plutește într-o noapte înstelată, printre aștri îndepărtați. Din acest întuneric cosmic se descifrează anamorfotic chipul unui sfinx, asociat simbolic misterului, dar și monstruozității. Dezlegarea enigmei de către Oedip conduce doar la o eliberare temporară a cetății, pentru ca în final să o predea împreună cu regele ei unor cumplite exacțiuni. Descifrarea misterului nu-i servește cu nimic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un decor fantastic către palatul unde-i așteaptă regele acompaniat de curtenii săi. Alaiul este tras de câteva păsări exotice cu un penaj flamboiant, iar avangarda este constituită dintr-o orchestră de greieri. Într-un tufiș înflorit se precizează anamorfotic un chip zâmbitor. Schița de friză-mozaic a lui Theodorescu-Sion, intitulată Cele șapte fete de împărat (Proiect de mozaic, tempera pe carton, 0,490 x 0,960 cm, semnat și datat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe care le oferă Dragostea. Bărbatul este prizonierul celor trei femei care-l țin legat prin firul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște în ultimele secole tihna lucrării firești în actualitatea lumii. Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice spor de adevăr este însoțit, fatal, de tam-tamul diversiuniilor, a "basnelor de ocară", vorba cronicarului; varii succedanee entropice încearcă a se infiltra în miezul său și a-l bulversa cu denaturări și deturnări de sens. Doar celui care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o formulare exactă, întrucât organul de represiune era și râvnea să fie o instituție canibalică, ingurgitându-i pe ceilalți. Cu același prilej ia cuvântul și un teoretician al Securității, colonelul Guțan, care proiectează în dușmanii poporului un monstru multiform sau anamorfotic: Acesta este obiectivul nostru principal, general, pe acesta trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului sub toate formele și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]