100 matches
-
migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți să nu observi asimilarea lor sumară în stil. Dar mai ales te întrebi cum au supraviețuit furiei anticriste a bolșevismului!? Ce pavăză au găsit închinătorii lor pentru a le apără?! Să fi fost oare prețul plătit doar “schimbarea la față” a bisericilor românești după chipul lăcașurilor de închinare rusești? N-ar fi fost o plată prea mare dacă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
a fi “agenți imperialiști” . Ca o exemplificare a acestui ordin, Wiecyzstan Moczar, șeful Securității din Lódz între anii 1945-1948, a arestat pe episcopul de Lódz, ca urmare a scrisorii acestuia către episcopii germani, unde se amintea de lupta comună “împotriva anticriștilor naziști și bolșevici”. Executarea de către comuniștii polonezi a comenzilor primite de la Stalin, arată după remarca stalinistului Roman Werfel, “galicanismul P.C. Polonez”11, prin comparație cu fidelitatea bisericii galicane față de Vatican în Evul Mediu. Regimul stalinist din Polonia a încercat minarea
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
străpvechiul Dionysos, chemându-l să protejeze viața, să simbolizeze voința de viață printr-o „doctrină a misterelor” în care „durerea este sanctificată . „(Friedrich Nietzsche,Werke.Klassiker Ausgabe, Band I-VIII, Alfred Kroner Verlag, Leipzig, f.a.p.198).El susține în”Anticrist”că civilizația a decăzut pentru că s-a lăsat subjugată într-o perioadă îndelungată de religia creștină și în acest interval de timp n-a mai creat un alt Dumnezeu: „Aproape două mii de ani și nici un alt dumnezeu nou.” Imaginea unei
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
străpvechiul Dionysos, chemandu-l să protejeze viața, să simbolizeze voința de viață printr-o „doctrina a misterelor” în care „durerea este sanctificata. (Friedrich Nietzsche, Werke. Klassiker Ausgabe, Bând I-VIII, Alfred Kroner Verlag, Leipzig, f.a., p. 198). El susține în „Anticrist” că civilizația a decăzut pentru că s-a lăsat subjugata intro perioadă îndelungată de religia creștină și în acest interval de timp n-a mai creat un alt Dumnezeu: „Aproape două mii de ani și nici un alt dumnezeu nou.” Imaginea unei civilizații
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
comisiei medicale, este prof.univ.dr. Grigore Băciuț , fratele cunoscutului prozator Nicolae Băciuț, un om de aleasă cultură și disponibilitate intelectuală. Nu același lucru se poate spune despre aracistul nostru pentru care cred că s-a ajuns la înțelesul profund al termenului „anticristul”. Din cele două vizite întreprinse la Universitatea Apollonia din Iași s-a putut construi imaginea canaliei animată de setea de a face rău, de parcă arătarea ar lucra în solda cuiva, interesat de ani buni să distrugă această universitate particulară, apărută
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA by http://uzp.org.ro/paratrasnet-sange-cald-de-apollonia/ [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
străpvechiul Dionysos, chemându-l să protejeze viața, să simbolizeze voința de viață printr-o „doctrină a misterelor” în care „durerea este sanctificată. (Friedrich Nietzsche, Werke. Klassiker Ausgabe, Band I-VIII, Alfred Kroner Verlag, Leipzig, f.a., p. 198). El susține în „Anticrist” că civilizația a decăzut pentru că s-a lăsat subjugată într-o perioadă îndelungată de religia creștină și în acest interval de timp n-a mai creat un alt Dumnezeu: „Aproape două mii de ani și nici un alt dumnezeu nou.” Imaginea unei
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_netzche_intre_.html [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
a fi “agenți imperialiști” . Ca o exemplificare a acestui ordin, Wiecyzstan Moczar, șeful Securității din Lódz între anii 1945-1948, a arestat pe episcopul de Lódz, ca urmare a scrisorii acestuia către episcopii germani, unde se amintea de lupta comună “împotriva anticriștilor naziști și bolșevici”. Executarea de către comuniștii polonezi a comenzilor primite de la Stalin, arată după remarca stalinistului Roman Werfel, “galicanismul P.C. Polonez”11, prin comparație cu fidelitatea bisericii galicane față de Vatican în Evul Mediu. Regimul stalinist din Polonia a încercat minarea
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484551960.html [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
străpvechiul Dionysos, chemându-l să protejeze viața, să simbolizeze voința de viață printr-o „doctrină a misterelor” în care „durerea este sanctificată. (Friedrich Nietzsche, Werke. Klassiker Ausgabe, Band I-VIII, Alfred Kroner Verlag, Leipzig, f.a., p. 198). El susține în „Anticrist” că civilizația a decăzut pentru că s-a lăsat subjugată într-o perioadă îndelungată de religia creștină și în acest interval de timp n-a mai creat un alt Dumnezeu: „Aproape două mii de ani și nici un alt dumnezeu nou.” Imaginea unei
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_al_florin_tene_1355474571.html [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
În creștinismul popular, (sau Anticrist) personifică întruchiparea răului absolut într-un singur individ, adversar al creștinismului, sau un epitet cu care poate fi numit un activist eterodox cu scop disprețuitor. În anul 2007, un candidat creștin la Senatul American îl gratifica pe președintele George W
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
următor au apărut teoreticienii ateismului modern: Schopenhauer, Feuerbach, Karl Marx, etc. S-a lansat Manifestul Comunist (1848), a apărut evoluționismul (Darwin, 1859). În 1888, filosoful german Friedrich Nietzsche, cu un an înainte de a-și pierde mințile, scria cartea "Der Antichrist" („anticristul”, sau „anticreștinul”), în care proslăvea spiritul bărbătesc, „dionisiac”, al păgânismului, al dorinței de putere, de viață și fericire, care nu cunoaște noțiunea de păcat; în contrast cu etica „bolnăvicioasă” a creștinismului, care idealizează mila, iubirea vrăjmașilor, răbdarea în suferință și ferirea de
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
1996 de Interscope Records. Albumul a condus la numeroase scandaluri cum că trupa ar fi anti-crestina sau satanista. Acesta a fost produs de Marilyn Manșon și Trent Reznor din Nine Inch Nails. Numele albumului a fost o combinație a conceptuluide anticrist cu titlul muzcalului lui Andrew Lloyd Webber, Jesus Christ Superstar. Influență s-a observat mai târziu în melodia „Angel with the Scabbed Wings”.Albumul a fost considerat un concept, iar Marilyn Manșon a spus că acesta este un tribut adus
Antichrist Superstar () [Corola-website/Science/320110_a_321439]
-
contrainițierea" menită a exprima falsul. Emblema acestui simbol este Leul, iar cabalistica îl numește Metatron. Acesta are o față luminoasă și una obscură, fiind redat și prin numărul 666 calificat ca "numărul Fiarei" periculoase pentru om. Se mai numește și Anticrist, pentru că întrunește toate "semnele diavolului" amenințător și distrugător de creații. În pespectivă mecanică, exprimă automatism, cadavre psihice, reziduuri dotate cu voință infernală. (15, p. 315) Totodată, Guénon a insistat să se renunțe la folosirea "abuzivă" a cuvântului "tradiție". Îndeosebi la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
domnu' Schweindi, coș de gunoi putrezit ce ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI: O să cugetăm despre asta, domne Karli. HERTA (către Karli): Lașule, cârpă în stare de ebrietate ce ești. (Karli o lovește pe Herta și o duce trăgând-o de păr până la Schweindi) KARLI: Te scuzi imediat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Fiind ales de trei ori consecutiv în Parlamentul de la Strasbourg, a cauzat un incident amuzant în 1988, cînd Papă Ioan Paul al II-lea s-a adresat parlamentarilor europeni: întrerupîndu-i discursul, Paisley a început să strige, numindu-l pe Papă anticrist! S-a potolit doar după ce a fost dat afară din sală. Paisley nu a fost asasinat de ÎRA pentru că el a servit, evident involuntar, mișcării republicane, divizînd tabăra unionista în cele două partide, si pentru că declarațiile sale erau atît de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, p. 427"/>), ci și Anticrist : „La sfârșitul lumei, Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/> ; sau : „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
persoana lui Isus, creștinismul duce la extrem acest proces de sacralizare a istoriei. Din punct de vedere creștin, planul mântuirii a fost împlinit, urmând ca întreaga omenire să devină conștientă de aceasta. Așa cum Isus reprezintă Binele absolut întrupat, opusul său, Anticrist, reprezintă întruparea răului absolut în istorie. Prin urmare, din acest moment, confruntarea dintre Bine și Rău se derulează la nivelul istoriei și al temporalității, omul fiind parte integrantă a acestora. Aceasta este, în opinia noastră, marea diferență dintre mitul diavolului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
psihologic. Dacă Cristos a putut să se îmbrace în trup omenesc, Anticristul, la rândul său, are dreptul la existență. Din punct de vedere anticristologic, Răul este o problemă care privește îndeaproape fiecare ființă umană. Fiecare dintre noi este un posibil anticrist, avea să spună fericitul Augustin (Comentariu la epistola întâi a lui Ioan, 3). Această concepție a episcopului Hipponei, adoptată de Occidentul creștin, nu face decât să ducă la extrem viziunea pe care tocmai am conturat‑o și care, în raport cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cristologie a Sfinților Părinți, ni se pare perfect legitim să putem vorbi de asemenea, în cazul lor, de o „anticristologie”, care să rezume viziunea lor teologică asupra adversarului lui Cristos de acum și de la sfârșitul veacurilor. Am optat pentru ortografierea „Anticrist” și nu „Antecrist” pentru a sugera mai bine ideea de adversitate conținută de particula anti (care înseamnă „împotriva” sau „în locul”). Fericitul Augustin observa deja din Comentariul la Epistola întâi a lui Ioan (3, 4): „În latină, «anticrist» înseamnă «care este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
p. 14). Peerbolte adaugă spiritului critico‑filologic intuiția istorico‑filozofică. În prima jumătate a cărții, el analizează modalitățile prin care se exprimă, în general, opoziția eshatologică. Spre deosebire de Jenks, el accentuează caracterul original, unic al fiecărei figuri eshatologice opuse lui Cristos. „Anticristul” din Epistolele lui Ioan, afirmă cercetătorul olandez, este altceva decât „Omul nelegiuirii” din 2 Tesaloniceni, altceva decât „Înșelătorul lumii” din Didahie (cap. 16), altceva decât „Beliar” din Urcarea la cer a lui Isaia. Aceste fragmente „nu pot fi privite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
După cum am văzut mai devreme, abia în 1991 Gregory Jenks propune o critică semnificativă a lucrării cercetătorului german. Din perspectiva noilor cercetări, teza lui Bousset, în ciuda meritelor sale, este, în principiul său, eronată. Jenks demonstrează fără echivoc faptul că „mitul Anticristului s‑a dezvoltat grație convergenței câtorva tradiții vechi, sub influența împrejurărilor istorice și sociologice proprii Bisericii primare”. Teoria despre o tradiție istorică ezoterică, compactă, monolitică, nu are, așadar, nici un temei justificat. Ea făcuse obiectul criticilor parțiale, de ordin metodologic, și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tradiția lui Nero (legenda lui Nero rediuiuus). În etapa următoare au loc sinteze parțiale; tradiția Anticristului se îmbină, pe de o parte cu cea a lui Beliar și, pe de alta, cu cea a lui Nero. Din prima sinteză parțială, Anticrist‑Beliar, rezultă două concepții diferite despre adversarul eshatologic: acesta este fie un personaj uman înzestrat cu puteri miraculoase (2Tes. 2,1‑12; Apoc. 13,1‑10; 18; Oracolele sibiline II, 167‑173); fie o forță pur satanică (Apoc. 11, 7
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
violență. El lucrează „prin puterea lui Satan” (neconfundându‑se însă cu acesta) și îi amăgește pe necredincioși prin minuni și semne mincinoase. Cristos îl ucide prin „suflarea gurii Sale”, punând astfel capăt „antiparusiei”. Epistola întâi a lui Ioan Denumirea de „Anticrist” apare pentru prima dată în epistolele ioaneice. Astfel, în capitolul 2 al Epistolei întâi, versetele 18‑22* putem citi: 18 Α∀4∗∴∀, ƒΦΠςϑ0 ∫Δ∀ ƒΦϑ∴<, 6∀ℜ 6∀2©Η ″6≅βΦ∀ϑγ ©ϑ4 <ϑ∴ΠΔ4Φϑ≅Η ♣ΔΠγϑ∀4, 6
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
săi. Cu toate acestea, el nu vorbește despre un personaj singular, bine definit, ci despre „mai mulți anticriști”, proveniți din sânul comunității. Aceștia se caracterizează, în primul rând, prin discursurile lor mincinoase, înscriindu‑se astfel pe linia falșilor profeți. Termenul „Anticrist” apare pentru prima dată, și acest lucru trebuie accentuat, pe fondul unor controverse cristologice. Schismaticii, stigmatizați ca atare de Ioan, nu recunoșteau: 1) caracterul mesianic al lui Isus; 2) întruparea; 3) calitatea lui Cristos de Fiu al Tatălui; 4) pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rătăcit” care, incapabil de a se menține sau de a intra pe orbita normală, naturală, îi amăgește printr‑o pseudocredință pe cei din jurul său. Așadar, în epistolele ioanice apare pentru prima dată, cu formele de singular și de plural, denumirea „Anticrist”. Folosit la singular, termenul desemnează un personaj metafizic și eshatologic deopotrivă, similar celui din scrierile pauline. La plural, el desemnează schismaticii care se situează în opoziție dogmatică cu membrii „dreptcredincioși” ai comunității. Așadar, „Anticristul” apare cu aceste însușiri: mincinos, fals
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de singular și de plural, denumirea „Anticrist”. Folosit la singular, termenul desemnează un personaj metafizic și eshatologic deopotrivă, similar celui din scrierile pauline. La plural, el desemnează schismaticii care se situează în opoziție dogmatică cu membrii „dreptcredincioși” ai comunității. Așadar, „Anticristul” apare cu aceste însușiri: mincinos, fals profet, amăgitor. Spre deosebire de textele mesianice analizate până aici, epistolele ioanice nu sunt caracterizate de o atmosferă de angoasă eshatologică, ci vădesc o vie preocupare de ordin dogmatic. Autorul admite că proliferarea anticriștilor constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]