33 matches
-
prezentat în contrast atât cu socialismul cât și cu capitalismul, considerate de distributiști a fi minate de deficiențe și exploatare. Thomas Storck afirmă că „atât socialismul cât și capitalismul sunt produsul Iluminismului european și de aceea sunt forțe modernizatoare și antitradiționaliste. În schimb, distributismul caută să subordoneze activitatea economică vieții umane în ansamblu, vieții noastre spirituale, intelectuale și familiale”. Unii văd distributismul mai mult ca o aspirație, care a fost applicantă cu succes pe termen scurt prin respectarea principiilor de subsidiaritate
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
Viața", aflat sub conducerea lui Liviu Rebreanu, în nr. 743). Scrisoarea a fost considerată a fi fost „un protest împotriva ideologiei oficiale” și „o adeziune” la modernism / lovinescianism. «Prin urmare, semnificația de ansamblu a "Manifestului" constă tocmai în reacția tranșant antitradiționalistă și în afirmarea decisă a „adeziunii” la direcția inaugurată de Titu Maiorescu și consacrată de Eugen Lovinescu, adică la tradiția firească, aceea a modernității». Marele critic literar interbelic receptează cu promptitudine manifestul: în numărul (757) din 27 mai 1943, aceeași
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
Martin avea dreptate să constate în Priveliștile lui Bogdan Fundoianu, de pildă, o anumită deferență (atipică avangardelor europene) față de forme. „Negația sa”, nota criticul, „se oprește în fața formei artistice, mergând până la a-i respecta aspectele prozodice. Este sigur că polemica antitradiționalistă a lui Fundoianu nu se situează în plan formal”296. Toate aceste aspecte par, desigur, mai puțin paradoxale dacă le evaluăm în contextul, deja schițat, al evoluției atipice a literaturii române. Dacă „funcția avangardei noastre e mai degrabă aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tradițiilor păstrate de creștinism, în speță biserica catolică, dar cu multe schimbări de spirit și de atitudini; tot mai imperioasă devine renunțarea atât la exagerările materialist-ateiste, cât și a celor neo-spiritiste întreținute de falșii prooroci, încurajați de tot felul de antitradiționaliști; urmează trecerea la formarea elitei intelectuale veritabile, devotate schimbării prejudecăților față de tradiții și a echilibrării mersului lumii prin apropierea occidentalilor de păstrătorii tradițiilor din Orient și prin aprecierea eforturilor unor intelectuali din Orient pentru inițiative reparatorii ale Occidentului. O explicație
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiționalism și înnoire, filoindustrialism, înfruntare între patriarhalism și modernizare, "europenism" și tradiționalism la tânăra generație de intelectuali postbelici și altele. Z. Ornea a readus în atenția generațiilor optzeciste scriitori reprezentativi pentru literatura română contemporană. Eugen Lovinescu ca "avanpost al militantismului antitradiționalist și al modernizării structurilor românești; negarea constituenților orientali (traco-dacici) și absolutizarea celor latini". Ion Pillat cu "opinia sa moderat tradiționalistă, scriind despre stilul original al tradiționalismului românesc". Lucian Blaga "și poziția sa particulară în chestiunea specificului național. Etnic și estetic
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
289 Amin Samir / 67 Anania V. / 127, 347, 355 anarhia / 82, 338 Anatolia / 30 Andrei (Sf. Apostol) / 254 anomalii / 150, 154, 176, 187-188, 190, 285, 335, 350 anticultura / 49, 193 antiglobalizare / 62, 66 Antim Ivireanu / 280 Antioh C. / 109, 272 antitradiționaliști / 96 Antohi S. / 120, 345-346, 352 Antoniade C. / 110 Antoniade M. / 110 antropologie / 88, 126, 133, 135, 139-140, 143, 146, 230, 292, 294, 300, 348 Apel K. O. / 156 Apollo / 75, 141 Apter D. E. / 58 Apusul / 81 Aragon L. / 53
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dublează dificultatea lecturii. Sinteza este, în sine, revelatoare, fiecare capitol este plin de idei și observații de finețe. Discutabile sunt, însă, referințele științifice sau exagerările privind prioritatea lui Eminescu în unele probleme extra-poetice; apetitul asociativ șochează până și un lector antitradiționalist. Nu este vorba atât de afirmații de genul "Eminescu oferă o soluție confină cu unele intuiții ale gramatologiei lui J. Derrida" (p. 30), "Eminescu anunță anticalofilia camilpetresciană (p. 129), "Eminescu nu îl anticipează pe Kafka, dar amândoi ajung la atari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în centrul mișcării literare, reprezintă extremele sale turbionare. În fapt, intransigența Manifestului activist către tinerime, ca și detașarea ironică a poemelor Un căscat în amurg sau Doleanțe nu sunt, în perspectiva mai amplă a modernismului ca individualism raționalist și revoltă antitradiționalistă, decât urmarea logică a aceleiași atitudini; dovadă, poziția circumspectă a scriitorului față de excesele avangardei, căreia îi reproșează, într-un poem în proză modelat pe calapod futurist, superficialitatea și sterilitatea (Vorbe goale, 1925). Ceea ce îl desparte de avangarda istorică - în ciuda prieteniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
tranzitoriu", nu impune forme, ci provoacă sensibilitate, pentru a-și găsi forme estetice corespunzătoare. Pentru E.Lovinescu era importantă evoluția formelor determinate de sincronism. El a promovat conceptul de modernism, termen care include mai multe curente literare. Modernismul este anticonvențional, antitradiționalist, uneori radical. E. Lovinescu distinge în cadrul modernismului două direcții: a. modernism de avangardă și experimental (suprarealismul, dadaismul, futurismul, expresionismul); b. modernism teoretic, eclectic, promovat de revista și cenaclul "Sburătorul", care sintetizează diferențierile literare, în raport cu tradiția. Modernismul reprezintă un principiu de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sunt familiare, drept care Dan Stanca n-are niciun fel de reținere în a zugrăvi funeraliile lui Ioan Paul II sau în a-l aduce pe scena romanului pe actualul papă de origine germană. Prin ambasadorul nostru la Vatican, Sebastian Saviel (antitradiționalist, avangardist, savuros în umorul său de libertin fără scrupule, subversiv, exhibiționist, clamându-și public libertatea de a se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
influentelor leopardiene în secolul trecut realizată de Lonardi ar putea fi întregita prin menționarea operelor sau curentelor literare aflate pe poziții fundamental antagonice cu poezia sau poetica recanatezului deoarece (admițând dificultatea de a aborda sau circumscrie toate orientările iconoclaste și antitradiționaliste de la începutul veacului) nu se poate trece cu vederea rolul pe care l-a avut futurismul în suprimarea clarului de luna, simbol prin excelență romantic și consacrat în Italia, chiar dacă nu în exclusivitate, de Leopardi. La granița dintre secole, marea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
FREAMĂTUL VREMII, revistă apărută la București, lunar, în martie și în aprilie 1932. Orientarea publicației este manifest antitradiționalistă, de la început pledându-se pentru racordarea scrisului la ritmul vremii: „Noi suntem atât pentru gând - scrie Stanciu Stoian în articolul-program -, cât și pentru viață în fața unui obiect. Cei care din motive «intelectuale» sau «antiromantice» nu vor să-l gândească sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
26)"/>. Bineînțeles, prin „străini”, Zeletin Îi avea În vedere mai ales pe evrei. Într-un studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
distanței pe care o au față de confortabila linie de mijloc, pot propune și impune schimbarea ei. Ei sunt cei care inițiază acele acțiuni ce vor devia treptat mentalitățile, reacționînd împotriva tradiționalismului pentru a deschide calea modernului, via moderna. Aceștia sunt antitradiționaliștii, cei care, de multe ori inconștient și neintenționat, dezorganizează algoritmii sociali, culturali și mentali, degajînd terenul pentru a-și întinde propriul năvod. Tradiția și modernitatea sunt așadar două tendințe opuse, de agregare și dezagregare, care generează două faze complementare de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
acum, după aproape două milenii, asistăm la o Încercare de reabilitare, atât a gnosticismului, cât și a Mariei Magdalena, din punct de vedere „științific”. Departe Însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptome ale unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul Însuși de „tradiție” poate Îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată. Dar nu deformată tendențios, fără argumente solide, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
REACȚIUNE, revistă apărută la București, în două volume, în 1929 și 1930, sub conducerea lui Petru Comarnescu, Ionel Jianu și Constantin Noica. Purtând subtitlul „Caete semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, A. și r. este o publicație de orientare antitradiționalistă, în care genul cel mai bine reprezentat este eseul. În primul volum, semnatarii articolelor glosează despre Ideea veacului și spiritualitatea (Petru Comarnescu), Între misticism și religie (Ionel Jianu) sau despre Problema echilibrului spiritual (Constantin Noica). La rubrica „Mișcarea ideilor românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. Lucrarea însumează, mai întâi, principalele campanii antitradiționaliste la care participase în deceniul al treilea, după ce în prima lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Șapte manifeste Dada”; Marcel Iancu - împreună cu Tristan Tzara a fondat curentul dadaist; Kurt Schwitters -„Ursonata”, „Cigarren”. -Cubismul o Pablo Picasso - „Guernica”, „Domnișoarele din d’Avignon”; o Georges Braque - „Vasul albastru”, „Măsuța roșie ”. -Suprarealismul o curent artisitc și literar de avangardă, antitradiționalist, antiacademic; o propunea libertate totală de expresie; o a avut ca reprezentanți: André Breton (întemeietorul curentului), „Iubire nebună”; Salvador Dali „Persistența memoriei”; Henry Matisse „Bluză românească”, „Tristețea regelui”; Amadeo Modigliani „Autoportret”, „Femeia cu cravată”; Auguste Rodin „Gânditorul”, „Sărutul”; Constantin Brâncuși
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și sunt, cum le consideră cu noblețe, Nicolae Mecu, de natură ideologică. Provin din partida național-legionară și pun pe seama lui G.Călinescu aberații de felul: „antinațional”, „lipsit de simț patriotic”, „incorigibilul esteto-iudaic”, susținător al „jidovilor... freudiști, pan-sexualiști, anticlasiciști și antitradiționaliști, invertiți, pederaști și avangardiști”. (Printre „jidovii” cu pricina este și Ion Ludo, care îl va trata pe G.Călinescu în 1945 de, cum altfel?, antisemit, autor al unei Istorii „imorale, pline de îndemnuri greșite pentru tineretul care trebuie să-și
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
azi". Cu un atare deziderat, ne aflăm în vecinătatea pledoariei pentru modernizare și citadinism, pentru burghezie și liberalism a unor E. Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba de "un ideal încă nerealizat". De observat aspectul precumpănitor civilizatoriu, material, al aspirațiilor d-sale, așezate
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
sunt familiare, drept care Dan Stanca n-are niciun fel de reținere în a zugrăvi funeraliile lui Ioan Paul II sau în a-l aduce pe scena romanului pe actualul papă de origine germană. Prin ambasadorul nostru la Vatican, Sebastian Saviel (antitradiționalist, avangardist, savuros în umorul său de libertin fără scrupule, subversiv, exhibiționist, clamându-și public libertatea de a se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
plan social sau pe plan militar, arată că neamul trebuie și vrea să-și riște istoria. Totul a venit să ne scoată din eternitate. Mai putem rămîne așa pe plan de cultură?" Și, aici, se referă, aliindu-se cu opiniile antitradiționaliste ale lui Cioran din Schimbarea la față a României la necesitatea reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
venit să ne scoată din eternitate. Mai putem rămîne așa pe plan de cultură?" Și, aici, se referă, aliindu-se cu opiniile antitradiționaliste ale lui Cioran din Schimbarea la față a României la necesitatea reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea valori istorice de durată pe nivelul afirmărilor țărănești". Și, după alte cugetări alarmate din alte studii și articole
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Abia acum, după aproape două milenii, asistăm la o încercare de reabilitare atât a gnosticismului, cât și a Mariei Magdalena din punct de vedere „științific”. Departe însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptomele unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul însuși de „tradiție” poate îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată. Dar nu deformată tendențios, fără argumente solide, fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]