162 matches
-
este descoperit, este obiectul unei revelații, obiect al credinței și al crezului, și prin aceasta el are legătură cu gândirea religioasă și magică.” (2004:29). Din afirmația eruditului hermeneut, captivat de acest gen literar, reiese că o serie întreagă de apercepții corelează, în vidul imaginii imaginate, nevoia creatorului de literatură fantastică de a trăi prin poveste, din care va reieșii specificul cauzalității de tip magic. Acest specific, de comunicare cu lumea într-un exterior necunoscut, surprinde prin exprimarea imaginativă a tinerilor
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435407481.html [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
și de legile fizicii și ale naturii există o esență, o prezență transcedentală, o calitate, o valoare infinită, în sine, suficientă sieși, care nu are nevoie de nici o interpretare pentru a exista, dar pe care o putem cunoaște numai prin apercepție, intuiție și revelație. (Hermeneuticii) • Orice încercare de rezolvare a problemelor matematice, orice experiment științific, încep asumându-se că o anumită axiomă sau un postulat sunt adevărate. Trebuie să se admită dintru început, aprioric, prin credință, fără să se poată verifica
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1486484612.html [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
Atunci alege o altă cale, cea a "necunoașterii"și cea a "iubirii"sau a extazului". Experiența Duhului este rezervată stărilor mistice. Termenul experiență este unul din cuvintele cheie ale gândirii secolului al XX lea: omul este o conștiință psihologică, o apercepție ce sesizează orice realitate ca fiind interioară. Nu la fel trebuie să se înțeleagă și harul dumnezeesc. Tendința spre supranaturalul conștient este binecunoscută în Răsărit încă din vechime. Există autori care vor merge până la a afirma cu foarte mutlă convingere
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
desprindă spre libertate: realitatea fizică, empirică, de care luăm cunoștință prin simțuri; realitatea legilor matematice și fizice de care luăm cunoștință prin logică și rațiune; realitatea noetică, a minții, inimii și inteligenței omenești suprasensibile, de care luăm cunoștință prin intuiție, apercepție, prin har, iluminare lăuntrică, duhovniceacă, epifanie, teofanie, adică revelație. Și din aceaste trei forme de cunoaștere prin care suntem binecuvântați prin naștere, educație și revelație, din această “trinitate” gnosologică și gnostică a realității vizibile și invizibile, formele, arhetipurile platonice, noetice
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
mai ales atunci când este însăși parte din infinit, o cantitate și o valoare infinitezimală a infinitului dumnezeiesc. Măcar dacă am putea intui cum trebuie propriile limite și propria finitudine. Deci trebuie să existe o realitate dincolo de limitele percepției și ale apercepției omenești. (Limitele) • Nevoia de a ne transcende propriile limite, condiția de muritori nu este optională, este necesară și condiția „sine qua non” a existenței, este alegere între a fi sau a nu fi deloc. Oprirea la condiția pe care ne-
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
de motricitate digitală, A. Rey; ... i) probe de asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mână, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității a) chestionare de personalitate; ... b) CAT, testul de apercepție pentru copii; ... c) TAT, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R. Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casă-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238278_a_239607]
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mână, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității a) chestionare de personalitate; ... b) CAT, testul de apercepție pentru copii; ... c) TAT, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R. Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casă-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI II; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238278_a_239607]
-
de motricitate digitală, A. Rey; ... i) probe de asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ...�� l) STAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140746_a_142075]
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ...�� l) STAI ÎI; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140746_a_142075]
-
de motricitate digitală, A. Rey; ... i) probe de asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mână, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității a) chestionare de personalitate; ... b) CAT, testul de apercepție pentru copii; ... c) TAT, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R. Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casă-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238279_a_239608]
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mână, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității a) chestionare de personalitate; ... b) CAT, testul de apercepție pentru copii; ... c) TAT, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R. Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casă-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI II; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238279_a_239608]
-
de motricitate digitală, A. Rey; ... i) probe de asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140745_a_142074]
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI ÎI; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140745_a_142074]
-
participativă, Abram Kardiner (1891-1981), psihiatru, a introdus utilizarea de teste proiective (projective tests). Menite să distingă trăsăturile majore ale caracterului și personalității (testul lui Rorschach, numit și testul petelor de cerneală, sau testul lui Murray, cunoscut și ca testul de apercepție tematică șTATȚ), ele au asigurat celebritatea acestui curent. Utilizarea lor este destul de amplă În antropologia americană. În antropologia franceză, ele au fost mai puțin utilizate, cu atât mai mult cu cât aceasta a adoptat orientări cu totul diferite, fiind puternic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
am fi presupus noi, prin bunul Kircher se aruncaseră imediat asupra hieroglifelor, și asupra limbii copte, și a altor graiuri orientale, ebraica fiind numai un paravan, o concesie făcută modei epocii. 104 Aceste texte nu se adresează muritorilor de rând... Apercepția gnostică este o cale rezervată unei elite... Căci, după cuvântul Bibliei: nu aruncați mărgăritarele voastre la porci. (Kamal Jumblatt, Interviu În Le jour, 31.03.1967) Arcana publicata vilescunt: et gratiam prophanata amittunt. Ergo: ne margaritas obijce porcis, seu asino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în discuție de la considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii și pe care ar trebui să le urmărească în formarea atitudinilor elevilor. În ceea ce privește abordarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în sufletul elevului, în timpul unei ore de clasă” și „ordinea” acestora „constituie planul lecției” (Fl. Ilioasa, 1939: 26). Două sînt momentele fundamentale vizate: tratarea cunoștințelor și aplicarea lor. Tratarea trebuie pregătită însă printr-un moment pregătitor, pentru a se asigura apercepția, așa încât într-o lecție sînt de fapt „trei momente psihologice fundamentale: Pregătirea; Tratarea; Aplicarea.” (Fl. Ilioasa, 1939: 27). Toate momentele lecției sînt desfăcute apoi de Ilioasa în „momente secundare, menite nu să complice, după cum cred unii, ci să clarifice ordinea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mijlocitoare, fragmentar-inițieală, (p. 71), diviziune elementară, (p. 43), exerciții de exteriorizare, caracterizări, narațiuni, descripțiuni, dizertații, (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau grafic, (p. 86-88), abstracțiune, subordonate, stil literar, condiție elementară și imediată, (p. 88) școlar și extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
termeni precum „școala e chemată să formeze elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic și numai uneori ocazional„ (p. 10), „factorii de seamă” (p. 10), principiu intuitiv (p. 14), apercepția, imaginație, memorie, logic (p. 14), formă expozitivă (p. 20), formă interogativă (p. 21). Momentele psihologice ale unei lecții, (p. 25), în general aceeași termeni ca și la Papadopol și unii noi care anunță etapa următoare a metodicilor cu influențe socialiste
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cohen, Kants Theorie der Erfahrung, zweite Auflage, Berlin, 1885, pp. 24-25. 10. Ibidem, p. 56. 11. E.W. Schipper, „Kant’s Answer to Hume’s Problem”, în Kant-Studien, Bd. 53, 1961, p. 62. 12. Referindu-se la unitatea necesară a apercepției, Kant subliniază distincția dintre „un raport care este obiectiv valabil și care se distinge suficient de raportul aceleiași reprezentări, a cărei valabilitate ar fi numai subiectivă, ca acela, de exemplu, care se întemeiază pe legile asociației. Despre acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la conturarea problemei cărții sale. Punctul de plecare îl constituie o temă a Criticii rațiunii pure și semnalarea a ceea ce autorul numește „insuficiența filosofiei kantiane”. La Kant necesitatea și universalitatea adevărurilor științei depind de acea sinteză pe care o înfăptuiește apercepția pură. Sinteza devine posibilă datorită identității eului sau a conștiinței de sine, identitate pe care o desemnează termenul apercepție. Or, Kant, susține Motru, postulează pur și simplu o asemenea identitate, ca determinare a conștiinței în genere. În realitate, această identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ceea ce autorul numește „insuficiența filosofiei kantiane”. La Kant necesitatea și universalitatea adevărurilor științei depind de acea sinteză pe care o înfăptuiește apercepția pură. Sinteza devine posibilă datorită identității eului sau a conștiinței de sine, identitate pe care o desemnează termenul apercepție. Or, Kant, susține Motru, postulează pur și simplu o asemenea identitate, ca determinare a conștiinței în genere. În realitate, această identitate va trebui să primească o bază psihologică, empirică. Motru părăsește astfel planul filosofiei transcendentale încercând o critică a conceptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
schimbului, cel al femeilor este fundamental pentru că femeile nu sunt în primul rând un semn de valoare socială, ci un stimul natural al singurului instinct a cărui satisfacere poate fi diferită: singurul deci prin care, în actul schimbului și prin apercepția reciprocității, se poate opera trecerea de la stimul la semn și defini trecerea de la natură la cultură, desfășurată într-o instituție. Stabilind asemănarea formală între situația etnologului (sociologului) și cea a lingvistului fonolog, Levi-Strauss afirmă că "sistemul de înrudire este un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nestructurate după Cyseneck cunosc și ele mai multe clasificări: Anzieu - 4 grupe; Cyseneck - 4 grupe; Bell - 4 grupe; Rosenzweig - 3 grupe. 1. Tehnici asociative - Testul lui Rorschach (cu variantele sale). 2. Tehnici constructive - Testul T.A.T. (testul tematic de apercepție) -Testul C.A.T. (Childrens Apperception Test) introdus de L. Ballok, ca variantă a T.A.T. pentru copii între 3-10 ani (10 planșe cu animale în diferite situații). -Testul (Picture Story Test) a lui Symonds (20 planșe pentru adolescenți
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
limită, chiar o rafinare a conceptului de "Ding an sich"). În tentativa sa de a evita sau măcar de a explica paradoxurile care apar din aparent nevinovată întrebare privitoare la unitatea sau pluralitatea conștiințelor, Kant "subliniază că necesitatea unității de apercepție este o necesitate de reflecție" (Guttenplan, 1995, p. 553). Însă eul obișnuit se concepe pe șine inevitabil în forma unei unități, fiindcă numai în această stare poate fi declanșat procesul extins de cunoaștere. Această unitate, pe care Kant o descrie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]