45 matches
-
în grup organizat de cel puțin zece persoane, programat la tel. 162 838 sau 0744-517 748. Până atunci, puteți face o scurtă documentare în astronomia virtuală. Site-urile recomandate de specialiști sunt: www. astro. ro, http: //antwrp. gsfc. nasa. gov/ apod/astropics. html, unde zilnic puteți găsi o fotografie superbă, captură din cosmos. www. aira. astro. ro e site-ul Observatorului București. http: //acad-tim. utt. ro/astro/index. htm, al Observatorului Astronomic Timișoara. Articole pe temă, presărate cu imagini, stau la
Agenda2003-7-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280703_a_282032]
-
anchilozat și degerat, Iliescu i-a pus cărbuni aprinși pe talpă... ca să-l facă să meargă. Stroescu a intrat în agonie și a murit.)" Presa diasporei În fiecare an apare, la München, sub coordonarea literară a lui Gelu Ionescu, revista Apozi}ia. Numărul pe 2008 începe cu un medalion Mihai Șora, un dosar sentimental, în care semnează omagiatul însuși (textul reprodus este din 2006, din volumul dedicat, la Paralela 45, filosofului nonagenar), fiica lui, Sanda Șora, și Matei Călinescu. O cronică
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
o zonă de cratere. Apoi, nava spațială virtuală explorează Craterul Marcia de pe Vestă, unde se pot observa numeroase detalii, scrie rtv.net. În ultimele imagini, sonda se depărtează pentru a putea cuprinde muntele Aricia Tholus de pe asteroid, explică site-ul apod.nasa.gov. În prezent, sonda Dawn se îndepărtează de asteroidul Vestă, după ce a fost suficient de aproape pentru a obține cele mai detaliate imagini de suprafață și cele mai bune măsurători gravitaționale. Aflat la pește 188 de milioane de kilometri
Călătorie fantastică în jurul unui asteroid: Cum arată Vesta de aproape () [Corola-journal/Journalistic/66719_a_68044]
-
Hogaș, 44). „Rezultatul final al discuției de mai sus este: sonului român i îi corespunde o singură literă, i, și, prin urmare, se va scrie numai cu semnul i”. (T. Maiorescu, 216) IV. RELAȚIA DE APOZIȚIETC "IV. RELA}IA DE APOZI}IE" G.A. (precum și gramaticile care îi urmează modelul) situează apoziția între variantele de realizare a atributului, substantival mai ales: „Apoziția este atributul substantival pus în cazul nominativ, indiferent de cazul termenului determinat, sau acordat în caz cu acesta.” (vol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost lipoveancă, ceea ce explica albeața excesivă a pielii și farmecul suav al ochilor pierduți într-un fel de păcat șiret.” (C. Țoiu, 29) iar ordinea termenilor nu poate fi schimbată. Multiplicarea funcțiilor sintactice prin apozițietc "Multiplicarea func]iilor sintactice prin apozi]ie" Relația de apoziție absolută nu dezvoltă funcții sintactice ci extinde, prin termenul secund, funcția sintactică actualizată de termenul-bază. În enunțul: „Cine îi va mai putea rezista lui, poetului? Vă întreb: ce mistreț a mai putut rămâne el însuși, mistreț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de pronumele relativ compus), pentru a fi transformat în punct de plecare pentru o altă dezvoltare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că nu a renunțat la bătălia pentru adevăr. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În funcție de realizarea specifică a raportului semantic dintre cei doi termeni implicați în desfășurarea ei, relația de apoziție dezvoltă patru variante principale: • denominativă • descriptivă • de identificare • interpretativă. Apoziția denominativătc "Apozi]ia denominativ\" Apoziția denominativă se întemeiază pe un raport de sinonimie lingvistică, lexicală sau frastică: „Gebeaua e un fel de mers armenesc, adică împrăștiat și legănat.” (C.Hogaș, 144), „Strabon, citând după alții, pomenește de sternophthalmi, ceea ce ar însemna oameni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Creangă, 41), sau pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai comunicativ.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bătrânului timp, sună de douăsprezece ori din limba sa de metal.” (M. Eminescu, P.L., 29), dar îl poate avea și termenul-bază: „În definitiv, pasărea asta albă și mică: sufletul, nu-i cu nimic vinovată.” (G.M. Zamfirescu, 223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noastre, și-a susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de subiect într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
granița, în vreme ce fluturii par fascinați de aerul puturos al bălților.” (O. Paler, Viața..., 123), „Făcu, însă, ceea ce ar fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele componente planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În câteva trăsături ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vânzător și slugarnic - un suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu nuci, adică cu fructe.” (C. Hogaș, 252) Apoziții înlănțuite și cumulativetc "Apozi]ii înl\n]uite [i cumulative" Construită în general din doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al doilea termen-bază pentru un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concomitent mai multe actualizări concrete, descriind mai multe aspecte ale identității „obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își manifestă identitatea specifică în planul expresiei prin mărci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șanț special al prosternului. Pronotul este puternic punctat și prevăzut median cu un șanț. Elitrele sunt acoperite cu o pubescență fină, de culoare cenușie-deschis (fig. 8 a). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are 3 - 4 mm lungime, este apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară cu granulații fine (fig. 10). Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
albastră, cu luciu metalic. Rostrul este lung și recurbat. Pe elitre se găsesc striuri longitudinale, dintre care, cele laterale sunt mai evidente (fig. 11 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este apodă și ușor curbată (de tip curculionid), de culoare albă, iar capul este brun (fig. 11 b). Biologie. Iernează ca adult în sol la 3 - 10 cm adâncime, uneori sub frunzele de crucifere rămase în sol. Are o generație pe an
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
negru și scutellum galben. Picioarele au coxele, femurele și tibiile de culoare galbenă, iar tarsele sunt cenușii. Oul este oval, galben-palid sau translucid, de 0,2 mm în diametru. Larva este incoloră la eclozare și devine galbenă la maturitate; este apodă și acefală. Larvele și pupele prezintă posterior o pereche de apendice ascuțit, tridentate. Pupa este de culoare galben-postocalie. Biologie și ecologie.Este o specie polivoltină, care în condiții de seră poate avea 8 - 12 generații pe an. Ouăle sunt depuse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
roșcată. Tibiile posterioare la mascul prezintă la baza lor o tufă de perișori fini, scurți. Oul este oval, de 0,8 - 1,1 mm lungime, de culoare albă- strălucitoare. Larva matură are 7,0 - 8,0 mm lungime, este fusiformă, apodă și eucefală, de culoare albăgălbuie. Regiunea posterioară a abdomenului este trunchiată oblic și prezintă 6 perechi de formațiuni digitiforme membranoase, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate și bifurcate (fig. 17 b). Pupa are 6 mm lungime, în formă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
2,0 - 3,0 mm lungime. Capul, toracele și elitrele sunt de culoare neagră. Antenele și picioarele sunt cenușii -roșcate; rostrul este negru și recurbat. Scutelul este alb, de formă dreptunghiulară (fig. 29 a). Oul este oval, translucid. Larva este apodă, de 4,0 - 7,0 mm lungime, de culoare galbenă, iar capul este brun-roșcat (fig. 29 b). Pupa are 2,8 - 3,6 mm lungime, de culoare galbenă. Biologie Iernează în stadiul de adult sub resturile vegetale rămase în câmp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
închisă la culoare. Aripile sunt gălbui. Picioarele sunt negre, cu numeroși peri scurți pe marginea internă a tibiilor posterioare (fig. 31 a). Oul este oval, de culoare albă-sidefie. Larva are 5,0 - 8,0 mm lungime, este de culoare albă-gălbuie, apodă și acefală. Caracteristică este regiunea posterioară a abdomenului care prezintă 12 mameloane digitiforme și cu numeroși spiculi (fig. 31 b). Pupa are formă de butoiaș, de culoare cărămizie (fig. 31 c). Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
0 mm lungime; corpul este de culoare brună-gălbuie, acoperit cu perișori scurți. Aripile sunt mai lungi decât abdomenul (fig. 33 a). Oul este oval-alungit, de culoare albă, îngustat la capete. Larva matură are 6,0 - 12,0 mm lungime, este apodă și acefală. La începutul este de culoare albă, apoi devine albă-gălbuie (fig. 33 b). Pupa are 6,0 - 8,0 mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare cafenie-închis. Biologie. Iernează în stadiul de adult în resturile de plante rămase
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Pronotul prezintă o dungă mediană longitudinală formată din perișori albgălbui sau roșcați. Scutelul este alb sau roșcat. Antenele sunt lungi, iar picioarele roșcate, cu femurele și tibiile anterioare negre. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, de culoare albă, apodă. Biologie. Iernează în stadiul de larvă în rădăcinile de morcov, pătrunjel, păstârnac etc. Are o generație pe an. În luna mai, larvele se transformă în pupe, iar la începutul lunii iunie apar adulții. Femelele depun ouăle în apropierea rădăcinilor de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
abdomenul negru cu reflexe cenușii, iar picioarele negre. Aripile sunt lungi, hialine, cu nervuri de culoare gălbuie (fig. 43 a). Oul este alb, cu striațiuni fine, dispuse transversal. Larva matură are 6,0 - 7,0 mm lungime, de culoare alb-gălbuie, apodă și acefală (fig. 43 b). Pupa are formă de butoiaș, de culoare maronie. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în resturile de plante rămase în câmp după recoltare, în sol sau în depozitele de păstrare a legumelor. Prezintă două generații
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
laterale albicioase. Abdomenul este ovoid, iar pe părțile laterale ale fiecărui segment se găsesc pete mici. Aripile sunt bine dezvoltate și prezintă un desen caracteristic de culoare brună. Larva matură are 5,0 - 7,0 mm lungime, de culoare albicioasă, apodă și acefală. Pupa are formă de butoiaș. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol, la 10 - 15 cm adâncime. Prezintă două generații pe an. Adulții apar în luna mai și zboară pe vreme caldă și însorită. Are loc împerecherea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]