112 matches
-
receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în cinstirea cuvenită. Iată un ton ce ni-l reamintește, în structura-i eliptică, sincopată, pe Ion Barbu: "Cu luare-aminte (pe cînd, seara,/ iatacele-n eșarfe-ncep;/ ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte) (pe cînd seara// alb astru-n cearcăn vînăt, ori/ mărgea-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Sau
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger și gheață", arfa lui "strigă" în nori, face marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării totul
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
și Madonă poetul visa o lume care să gândească din perspectiva basmului și să trăiască după modul poetic. Climatul de poveste, prezent în numeroase poezii, nu este nici el simplu decorativ, ci reprezintă o modalitate de trăire a stării poetice ("Arfele visează mituri"; Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună") care face posibilă ca și în balada vrânceană, comuniunea nemijlocită cu lucrurile. La Eminescu miticul are rolul de înveșnicire feerică a realului, transformându-l în prezent etern. * Se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
din Ucraina și Polonia, deși a fost învinsă, marți, la Kiev, cu scorul de 2-0 (0-0), de reprezentativă Suediei, în ultima etapă a a competiției. Franța: Lloris - Debuchy, Râmi, Mexes, Clichy - Mvila (Giroud '83), A. Diarra, Nasri (Menez '77) - Ben Arfa (Malouda '59), Benzema, Ribery. Selecționer: Laurent Blanc. Suedia: Isaksson - Granqvist, Mellberg, J. Olsson, M. Olsson - Svensson (Holmen '79), Kallstrom - Larsson, Ibrahimovici, Bajrami (Wilhelmsson '46) - Toivonen (Wernbloom '78). Selecționer: Erik Hamren. Arbitri: Pedro Proenca (central) - Bertino Miranda, Ricardo Santos (asistenți) - Manuel
Euro 2012: Franța, învinsă de Suedia cu 0-2, merge în sferturi () [Corola-journal/Journalistic/75878_a_77203]
-
fost căpitanul lui Liverpool, Steven Gerrard. Francezii au reușit să egaleze însă înainte de pauză, în minutul 39, prin Samir Nasri, care a marcat în poarta colegului său de la Manchester City, Joe Harț. Franța: Lloris - Debuchy, Râmi, Mexes, Evra - Cabaye (Ben Arfa '84), A. Diarra, Malouda (Martin '85) - Nasri, Benzema, Ribery. Selecționer: Laurent Blanc. Anglia: Harț - G. Johnson, Terry, Lescott, A. Cole - Gerrard, Parker (Henderson '78) - Milner, Young, Oxlade-Chamberlain (Defoe '77) - Welbeck (Walcott '90+1). Selecționer: Roy Hodgson. Partida s-a încheiat
Euro 2012: Anglia şi Franţa, remiză 1 - 1, în Grupa D () [Corola-journal/Journalistic/75907_a_77232]
-
vadă marcarea unui gol senzațional, la finalul unei curse similare cu cea a lui Maradona în meciul Argentina - Anglia de la Cupa Mondială din 1986. Meciul Newcastle United-Bolton, finalizat cu scorul 2-0, a arătat forma deosebită a mijlocașului francez, Hatem Ben Arfa, care a reuși un gol fabulos. Ben Arfa a plecat cu mingea din propriul teren, a driblat tot ce a întâlnit în cale și a marcat elegant, pe lângă portarul advers, primul gol al partidei. Cursa francezului a fost asemănată cu
Premier League: O cursă nebunească finalizată cu un gol fantastic - Video () [Corola-journal/Journalistic/76145_a_77470]
-
curse similare cu cea a lui Maradona în meciul Argentina - Anglia de la Cupa Mondială din 1986. Meciul Newcastle United-Bolton, finalizat cu scorul 2-0, a arătat forma deosebită a mijlocașului francez, Hatem Ben Arfa, care a reuși un gol fabulos. Ben Arfa a plecat cu mingea din propriul teren, a driblat tot ce a întâlnit în cale și a marcat elegant, pe lângă portarul advers, primul gol al partidei. Cursa francezului a fost asemănată cu celebrul gol marcat de Maradona în meciul Argentina
Premier League: O cursă nebunească finalizată cu un gol fantastic - Video () [Corola-journal/Journalistic/76145_a_77470]
-
Cel mai tânăr profesionist Microsoft din lume a murit la vârsta de 16 ani, în urma unui atac de cord. Arfa Karim Randhawa, în vârstă de 16 ani, a suferit un atac de cord în timpul unei crize de epilepsie, luna trecută. Adolescenta a obținut certificatul de cel mai tânăr profesionist Microsoft din lume când avea nouă ani. Iar pe Bill Gates
A murit cel mai tânăr profesionist Microsoft din lume () [Corola-journal/Journalistic/67454_a_68779]
-
cinci ani. Aceasta chiar i-a reproșat bărbatului că în campusul Microsoft sunt foarte puține femei. Fondatorul Microsoft a fost uimit de pasiunea și abilitățile fetei, de aceea a și angajat-o. Într-un interviu acordat site-ului geekwire.com, Arfa susținea că în viață nu trebuie niciodată să lași timiditatea să-ți cucerească mintea.
A murit cel mai tânăr profesionist Microsoft din lume () [Corola-journal/Journalistic/67454_a_68779]
-
să plutesc din nou pe-aripi de vânt. // Am să renasc prin tine, poezie!” Versurile sunt fie decasilabice, fie endecasilabice, cu rimă încrucișată 1-3; 2-4 sau împerecheată: 1-2; 3-4. Uneori, poeta folosește termenii vechi, arhaici, pentru a reda o atmosferă: „arfe de lumini”, genune, căință, „refugiu azurit” ș.a. Și ultima parte a volumului, intitulată, nu întâmplător „Evadare” (din canoane, din formulele fixe, din tipare), cuprinde poeme în vers modern, trecute prin filtrul personal, spațiate, cursive, lejere, cu ritm interior și muzicalitate
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
a lovit în șpagatist. Cine se întinde prea mult în spagat, riscă să-și rupă mușchii, să rămâie fără plapuma, sau, măi nasol, să ajungă la pușcărie. O vrut Vandam să fie țigan, o furat identitatea gestuala a romilor, dar arfele lui n-or fost bine acordate. Pe net scria exact ce v-am povestit eu, dar între timp fanii lui or mai șters din articole. Study concerning the Romă în România, Centrul Regional pentru Democrație, Timișoara, 2012 www.regionalnet.org
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
ales. Bunica lui Mihai spunea că băiatul „ sta pi la horă și să-ndemna la gioacă”. Se știu puține lucruri despre acestă fată. Să fie fata din „Mortua est”? e greu de spus. Dar poetul, după moartea ei „Am sfărâmat arfa-și amea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins.” Iubita de la Ipotești apare în diferite ipostaze în poezia lui și nu se stinge nici în ciclul veronian. Augustin Z.N. Pop, eminescologul care și-a închinat toată
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
tandru-i, printre albe zeități Sufletul se-mbată-n tine,-n raza-ți clară, luminoasă, Aurită ești în cercuri, noaptea-i vie prin cetăți, Le aduci în psalmuri dulci un sarut pe ochi, sfioasă. Sorb în orb neprihăniții, rup în arfa lor de-ncântă, Prin coloane de catrene zburdă-n claie albe vise, Soarele mai stă și-ascultă, gânditor, departe-i nimfă, Îți zâmbește,-ți luminează, mut în conul nopții triste. III Caldă în priviri, oglinda, naște-n apa cristalină Un
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
lui Demiurgos-cel-Ascuns - și care, plângând lumină, se exprimă. Întregul cosmosul este stare de plâns orfic, demiurgic-apocaliptic - într-o disimulare a formelor-de-apă (trecere-curgere) și foc (patima ființei-ființare, care-și caută, cu frenezie, originaritatea): (I-257) “De-ar fi aruncat în chaos arfa-i de cântări îmflată, / Toată lumea după dânsa, de-al ei sunet atârnată, / Ar fi curs în văi eterne, lin și-ncet ar fi căzut... / Caravane de sori regii, cârduri lungi de blonde lune / Și popoarele de stele, universu-n rugăciune ...” (rugăciunea
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
nu de frică, de plăcere / Tremură-n mine sufletul meu bolnav./ Să cânt? Dar oare la a ta privire / Nu amuțește cântul de-admirare-/ Nu ești un cântec înseși,-cel mai dulce- / Cel mai frumos, ce a fugit v’odată / Din arfa unui bard? O, fecioară,/ Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, / Să uit de lume, ah! să pot uita / Fierea cu care ei m-au adăpat / În lume. Cine-ar fi știut / Că-n fundul mării tu trăiești
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
ales. Bunica lui Mihai spunea că băiatul „ sta pi la horă și să-ndemna la gioacă”. Se știu puține lucruri despre acestă fată. Să fie fata din „Mortua est”? E greu de spus. Dar poetul, după moartea ei „Am sfărâmat arfa-și a mea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins.” Iubita de la Ipotești apare în diferite ipostaze în poezia lui și nu se stinge nici în ciclul veronian. Augustin Z.N. Pop, eminescologul care și-a închinat
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
Poetul). Astfel, Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe care doar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
umană (Ghilgameș, cezarii, sclavul care poartă piatra în "murii" cetății), dar timpul preface mărețele ziduri în pulbere. Omul nu poate rivaliza cu timpul. Există însă o "rivalitate demiurgică", prin creație: cântecul despre zid. Mânat de dorința de a-și sfărma "arfa" el se luptă (într-o "cameră îngustă lângă lampa cea cu oliu") cu tristețea "lumii de aievea", dar "sfânta rază" a "închipuirii" îl face să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză..." Episodul "cetatea Sarmisegetuzei" (ocultat de critică, probabil pentru "dacismul" său) este semnificativ pentru a revela singularitatea imaginarului eminescian: "arfa" sa poate ridica "stâncă pe stâncă" într-o construcție de mare forță arhitecturală. Fragmentul din Memento mori e, cu siguranță, un răspuns la întrebarea lui Odin: Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră, / Cu murii de granit, cu turnuri gote
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Coroana cea murdară de atîte Frunți ce-au purtat-o, vile, înjosite, Soldatu-o vinde cui se dizonoră, Zugrum-apoi cumpărătorul ei Spre-a o revinde - și în forum Se târguiește titlul de tiran. 2 2254 Ce sperați Căderei omului (îngrădindu-și arfa, coborînduși glasul) 3 2254 [ÎMPĂRATUL] Și ce tractate vă unesc? [CELSUS] Unul, Atât de sigur este: răzbunarea! [ÎMPĂRATUL] Și ce temei *? [UN DAC] E ura ce-o avem. Pîn-acum nu te uram, acuma te urăsc. Nu, pîn-va fi încă un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
marmură a bisericei. Răsuna biserica luminată de făclii de ceară albă, numai sufletul meu era mut și sterp și turbăciunea cruntă rânjea din fundul gândirilor mele. Solomoane, împărat al iudeilor! Tu, înțelept, muiai degetele tale molatece în sunetele sfinte a arfei lui Dumnezeu și coardele sale [de] aur lăudau pre Domnul... Ge-ți păsa ție de femei când în inima ta domnea împăratul împăraților, îmbrăcat cu hlamidă de lumină albă, coronat cu coroană de sori!... Eu... în inima mea o femeie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care o frunte senină sau încinsă -n aur o modelează într-o uriașă volbură de foc. Mirele universului, naturei. Ce e elizeul? Ce este iadul? Inima cea nemărginită. Inima cea nemărginită. Împopuleaz-o cu angeli ce-ngenunche pe nouri, cântând din arfe de aur. Împopuleaz-o cu inima lumilor pe tron de porfiră, cu Dumnezeu - iată ceriurile. Împopuleaz-o cu nemărginirile întunericului, cu sufletele rupte de blesteme ce s-agață scîrșnind din dinți de stâncile disperărilor lor. Pune inima acestui caos, Crima cu șerpii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sfîșiete... Un templu în ruină, de apă înecat Pe jumătate... stâlpii și murul sfărâmat Stă în curând să cadă... Să fie-un templu-arab? Prin scorburi de părete văd un călugăr slab Ca umbra... Cine oare să fie? Ce mister! O arfă de aramă cu strunele de fier El ține-n mîna-i slabă și coarde ruginite De degetele-uscate cutremură trezite; El zbârnâie pe dânsa un cântec dezolat, El cheamă cu cîntarea-i o umbră ce-a visat Și-acum el stă în lună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]