73 matches
-
zidurile groase, ca de cetate, era plăcut și răcoare. S-a trântit în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Articolul 1 Patrimoniul fostei Societăți Comerciale "Argele" - Ș.A. Olanesti, desființată prin hotărîrea consiliului împuterniciților statului din 26 aprilie 1991, trecerea în administrarea Spitalului Militar "Elias" din subordinea Ministerului Apărării Naționale. Transmiterea activului și pasivului se va face prin protocol, pe bază de bilanț încheiat la data desființării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200109_a_201438]
-
împuterniciților statului din 26 aprilie 1991, trecerea în administrarea Spitalului Militar "Elias" din subordinea Ministerului Apărării Naționale. Transmiterea activului și pasivului se va face prin protocol, pe bază de bilanț încheiat la data desființării. Articolul 2 Personalul fostei Societăți Comerciale "Argele" - Ș.A. Olanesti va fi preluat de Spitalul Militar "Elias" și se consideră transferat în interesul serviciului. În cazul în care acesta va fi încadrat cu un salariu mai mic, va beneficia timp de 3 luni de salariul tarifar și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200109_a_201438]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comuna Ploscuteni, județul Vrancea, având în componenta satele Ploscuteni și Argea, prin reorganizarea comunei Homocea din același județ. ... (2) Reședința comunei Ploscuteni se stabilește în satul Ploscuteni. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Homocea are în componenta satele Homocea, Costisa și Lespezi. ... (2) Reședința comunei Homocea rămâne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149827_a_151156]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri, alineatul 1 al articolului 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 336 din 6 mai 1991 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Patrimoniul fostei Societăți Comerciale "Argele" - Ș.A. Olanesti, desființată prin hotărîrea consiliului împuterniciților statului din 26 aprilie 1991, trece în administrarea Ministerului Apărării Naționale." Articolul 2 Personalul preluat ca urmare a aplicării prezenței hotărîri se considera transferat în interesul serviciului. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: ----------------- Ministrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108572_a_109901]
-
1355 m. Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografică), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbești) până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor). Limita sud-estică. Din culmea Polatiștei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu și intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
din U.P. II Straja a O.S. Petroșani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119-121, 122 a, 122 b, 123-125 din UP VII Polatiște a Ocolului Silvic Petroșani, precum și golurile alpine Chenia-Dumitra (31,5 ha) și Piatra Argelelor (38,1 ha). Parcelele și subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate în anul 2003 și sunt incluse pe hărțile silvice ale unităților de producție la scara 1:20.000 ce fac parte integrantă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
Ghenea 6. 7321. Seballian Lucian, 3 apartamente, București, str. Dr. Romniceanu 6. 7322. Stancu Dumitru, 3 apartamente, București, str. G-ral Cernat 4. 7323. Spurcos Maliaglu Olga, 2 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 17. 7324. Sigall Sofia, 3 apartamente, București, Într. Argeaua 1. 7325. Stănescu Coralia, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 41. 7326. Schlifeld I. Melania, 3 apartamente, București, str. Episcop Ilarion 3; str. Anastasia Panu 7. 7327. Most. Săvulescu Vasilica, 6 apartamente, București, Cal. Călărași 151. 7328. Stănescu Vasilica, 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Rotileștii Mari, Rotileștii Mici Comuna Corbița Sate: Șerbănești, Buda, Corbița, Izvoarele, Lărgășeni, Ocheșești, Rădăcinești, Tutu, Vâlcelele Comuna Fitionești Sate: Fitionești, Ciolan ești, Ghimicești, Holbănești, Mănăstioara Comuna Homocea Sate: Homocea, Costișa, Lespezi Comuna Păunești Sate: Păunești, Viișoara Comuna Ploscuțeni Sate: Ploscuțeni, Argea Comuna Răcoasa Sate: Răcoasa, Gogoiu, Mărăști, Varnița, Verdea Comuna Ruginești Sate: Ruginești, Anghelești, Copăcești, Văleni Comuna Soveja Sate: Dragosloveni, Rucăreni Comuna Străoane Sate: Străoane, Muncelu, Repedea, Văleni Comuna Tănăsoaia Sate: Tănăsoaia, Costișa, Costișa de Sus, Covrag, Călimăneasa, Feldioara, Galbeni, Nănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Alecu Russo Str. Alexandru Donici - nr. 1 - 13; Str. Alexandru Donici - nr. 2 - 10 Str. Alexandru Donici - nr. 12 - 40 Str. Alexandru Donici - nr. 15 - 39; Str. Alexandru Philippide Int. Algelor*(D) Str. Aprodul Purice Str. Arcului Str. Ardeleni Int. Argeaua Str. Argetoaia Str. Arhiereul Calist Str. Armând Călinescu - nr. 1 - 9 Str. Armând Călinescu - nr. 2 - 10 Str. Armenească - nr. 9 - 45 Str. Armenească - nr. 12 - 46 Str. Armenească - nr. 1 - 7 Str. Armenească - nr. 2 - 10; Str. Armoniei Int.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
obiectului de activitate; comercializarea de produse în lei și valută; organizarea și efectuarea de propagandă și publicitate turistică și comercială. 5. Societatea Olănești, vila Prestări de servicii medicale, 47,1 Regia Autonomă Comercială 1 Mai balneologice și turistice interne -------- "DACOREX" - "ARGELE" - și internaționale; activitate 40,8+6,3 Întreprinderea Ș.A. comercială, de cazare, alimentație de Odihnă și Olănești publică, agrement, închirieri de Tratament "1 mijloace de transport; operațiuni Mai" Olănești import-export specifice obiectului de activitate; comercializare de produse în lei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107366_a_108695]
-
Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea. În 2003, satele Ploscuțeni și Argea s-au separat de comuna Homocea, formând comuna Ploscuțeni. Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe dealul Bisericii de la
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Ploscuțeni () este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința). Comuna Ploscuțeni este situată în nord-estul județului Vrancea, la limita cu județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici, creată în secolul al XVIII-lea (1748), iar puțin mai la deal, pe partea dreaptă a drumului în urcare, se află o bisericuță (Oancea
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și avea în compunere doar satul de reședință, cu 900 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală cu 33 de elevi. Satul Argea făcea pe atunci parte din comuna Buciumeni, fiind un sat de romi eliberați de pe moșia lui Costache Conachi, romi care încă mai plăteau la acea vreme "besman"ul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de doar 60 de
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
cu 33 de elevi. Satul Argea făcea pe atunci parte din comuna Buciumeni, fiind un sat de romi eliberați de pe moșia lui Costache Conachi, romi care încă mai plăteau la acea vreme "besman"ul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de doar 60 de locuitori ce trăiau în 15 case și 5 bordeie. În 1924, localitatea Ploscuțeni se afla în fruntea comunităților catolice în ce privește natalitatea, potrivit schematismelor (recensămintelor) din Episcopia catolică de Iași. S-a aflat pentru multă vreme
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun, bordei și pe argea, argele, care reflectă ideea de construcție, de dăinuire, termen trecut în hidronimie sub numele de Argeș, Argel, Argeluța, de pe văile cărora s-a procurat suprastructura din lemn a unei case - stâlpii și căpriorii, scheletul clădirii, cuvânt care poate fi pus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun, bordei și pe argea, argele, care reflectă ideea de construcție, de dăinuire, termen trecut în hidronimie sub numele de Argeș, Argel, Argeluța, de pe văile cărora s-a procurat suprastructura din lemn a unei case - stâlpii și căpriorii, scheletul clădirii, cuvânt care poate fi pus în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă! zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele Își găsesc noroacele. Copila, deșteaptă, cum Îi dedese soarta să fie, ajunge În trei luni de zile să se poarte de parcă ai fi jurat cu mâna-n foc că fată de mpărat se născuse
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei* unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie, de fîn sau un tîrș*, ca să nu se apropie rălele de ea. Niciodată să nu acoperi case ori edificii în zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreunăăși așa, înlocuindu-l la ore
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]