520 matches
-
puțin mitului Dracula, în variantă românească ("Capodopera seamană cu un turban al unui turc tras în țeapă pe vremea lui Vlad }epeș. Turcul însă a plecat puțin la plimbare, că e liber la trecut granița", FG) - și mai mult sensului argotic al cuvîntului ("înșelătorie, păcăleală"): ,Cartoful din Piața Revoluției - o țeapă de 56 miliarde de lei" (Adevărul 6.06.2005). Explicațiile de natură antifrastică - transformînd un elogiu în deriziune - sînt o garanție a fixării formulei: ,monumentul este cît se poate de
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
nebunie firescul țăranilor în graiul locului lor, chiar și atunci cînd se știu filmați, mă indispune sărăcia de vocabular din sondajele de stradă, mai ales liceenii care nu sînt în stare să-și exprime o părere favorabilă decît în exclamații argotice (cool, super, marfă) sau chiar nearticulate: uau! E un sunet pe care îl scoate și motanul meu, cînd vede cutia de Kitekat. Am citit că în SUA fac bani buni niște specialiști numiți accento-terapeuți, solicitați de cei ce vizează o
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
EZ 2969, 2002, 4; "cei 38 de dealeri și consumatori", EZ, 3068, 2002, 3), ca și denumiri de droguri mai noi, neînregistrate de DEX (ecstasy: "drogul sintetic numit ecstasy", EZ 3055, 2002, 5) etc. în plus, o serie de termeni argotici (reprezentînd uneori traduceri, calcuri) intră în uzul jurnalistic mai larg; cel mai cunoscut este iarbă: "erau trei kilograme de iarbă, calitatea întîi, de la ruși" (AC 42, 1998, 3); "mirosul dulceag-amărui al țigărilor cu "iarbă""; ""iarba" sînt țigările cu marijuana" (EZ
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
cuvintele populare, chiar dialectale; numeroase au fost arhaisme, nu puține termeni religioși; li s-au adăugat neologisme impuse de unele școli poetice (de pildă, de simbolism), preluate din registrul standard sau din alte limbaje sectoriale; în fine, lexicul vulgar și argotic. Există un nucleu de cuvinte fundamentale pe care le vehiculează majoritatea școlilor poetice și zone semantice preferate de moda poetică a momentului: acestea nu ne interesează, atît timp cît nu rămîn marcate de uzul lor în poezie. Cu firescul cu
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
brutală a protestatarilor în 13 iunie și violenta mineriadă din 14-15 iunie. Cel de-al treilea registru este acela infracțional; deconstruiți pînă la stadiul delincvenților, cei incriminați sunt, de obicei, taxați prin intermediul acestui registru care, uneori, are și o tentă argotică. Declasarea lor este ridicată la rang instituțional, pentru a se demonstra un statut decăzut în mod public. De obicei, infracționalitatea este una de drept comun, dar adesea funcționează și o infracționalitate politică: în cazul mentalului românesc (fie el manipulat propagandistic
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
prin studii docte, informațiile noastre despre limba păsărească sînt dovezi indirecte ale modului în care un asemenea fenomen circulă, se păstrează și se regăsește în zone aflate la incredibile distanțe. e un termen generic pentru unele limbaje ludice și/sau argotice, folosite probabil (cel puțin în vremurile mai noi) mai ales de copii. Și mai general e sensul, uzual azi, de "limbaj greu de înțeles", "jargon" (comun și adverbului păsărește). Dintre diversele sisteme de modificare a cuvintelor, pentru a le face
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
anotimp în locație. Cît s-ar simplifica lucrurile, nu-i așa ? O altă tendință, de data aceasta contrară, dar la fel de supărătoare, din limbajul actual, în special la televiziune, este încercarea de a evita limba standard a știrilor prin introducerea limbajului argotic. Din păcate, cuvintele argotice la modă, plasate pe neașteptate la emisiunile sobre de știri, nu par să arate o dorință de îmbogățire a nuanțelor stilistice, ci o sărăcie de vocabular sîcîitoare. Reporterii nu mai cunosc decît un singur registru, cel
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
s-ar simplifica lucrurile, nu-i așa ? O altă tendință, de data aceasta contrară, dar la fel de supărătoare, din limbajul actual, în special la televiziune, este încercarea de a evita limba standard a știrilor prin introducerea limbajului argotic. Din păcate, cuvintele argotice la modă, plasate pe neașteptate la emisiunile sobre de știri, nu par să arate o dorință de îmbogățire a nuanțelor stilistice, ci o sărăcie de vocabular sîcîitoare. Reporterii nu mai cunosc decît un singur registru, cel argotic, și nu mai
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
Din păcate, cuvintele argotice la modă, plasate pe neașteptate la emisiunile sobre de știri, nu par să arate o dorință de îmbogățire a nuanțelor stilistice, ci o sărăcie de vocabular sîcîitoare. Reporterii nu mai cunosc decît un singur registru, cel argotic, și nu mai găsesc, la repezeală, alte superlative decît: tare sau super. Eram săraci la toate capitolele, dar o puteam spune într-o limbă bogată. Pe zi ce trece sărăcim și lingvistic. Mi-e teamă de momentul în care statisticile
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
a scrie scurt și rapid, dar au și rolul de a indica apartenența la grup. Cele mai numeroase provin din sintagme reduse la inițialele cuvintelor care le compun (ca în uzualul ș.a.m.d. "și așa mai departe" sau în argoticul AMR "au mai rămas"): imho "in my humble opinion" ("în umila mea opinie"), dar și imnsho "in my not so humble opinion". Majoritatea abrevierilor se bazează și pe jocuri de cuvinte și procedee rebusistice: litere care trebuie citite cu numele
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
limbii române actuale. O dată regimul totalitar înlăturat, limbajul a ieșit din "zodia lemnului", mijloacele de comunicare au diversificat foarte mult și într-un timp scurt discursurile publice de la noi, oralitatea familiară a pătruns și în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi și calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic și tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului și până la banc (între oralitate și scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu ușurință despre inovații recente cum ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei", "merțan
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor - poliția, justiția, închisoarea. E normal ca unii termeni să treacă din limbajul juridic în argoul interlop, pentru că argotizanții sînt direct interesați de riscurile legale ale profesiei
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Studii de literatură română și comparată, 1983, p. 206). Or, tocmai exemplul în cauză în care servitoarea descrie iataganul stăpînului: "coșcoge spală-varză" ar putea fi o dovadă a abilității lingvistice a adaptării, a sensibilității lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale de a găsi corespondențe de expresivitate populară. Cazul e interesant, pentru că piesa Kir Zuliardi e din 1852 ( Opere, VI, p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă de argou
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
din basm: "Dă-te jos... să te fac varză cu paloșul"). Dincolo de aceste asociații, e totuși de presupus o verigă deocamdată ignorată - în evoluția sensului metaforic. Oricum, e incontestabil că Alecsandri avea sensibilitate și interes lingvistic pentru cuvintele și expresiile argotice; din fericire, autorii dicționarului academic i-au fișat de mult și cu grijă textele, astfel încît din opera sa dispunem de mai multe prime atestări pentru acest registru caracteristic oralității. Din piesele lui Alecsandri deținem prima înregistrare a lui mucles
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Formele scurte provenite din verbe sînt adesea preferate derivatelor cu sufixe și prefixe sau împrumuturilor adaptate, mai lungi și mai greoaie. În limba actuala standard, de exemplu, o formă că acuză își concurează puternic sinonimul acuzație. În limbajul familiar și argotic, procedeul este utilizat destul de mult: i se datorează cuvinte că potol (din a potoli), caft (din a cafti), șucar (din a șucari), bîlba (a se bîlbîi). Uneori, preferință pentru derivatele regresive postverbale duce la reactivarea unor cuvinte învechite sau la
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
rău ("frumoasă rău") sau construcția consecutivă de groază. Limbajul tinerilor, începînd de prin anii '70, a reînnoit seria prin hiperbolele negative bestial, criminal, de comă, folosite cu sens puternic apreciativ. Devenit adjectiv, belea primește și gradație, și comparație; retorica limbajului argotic juvenil preferă, desigur, sensul extrem al superlativului, în cele mai diferite construcții: "e prea belea mașinuța ta... sunt belea rău amândouă" (daciaclub.ro ); "este unul dintre cele mai belea jocuri" (computergames.ro ); "jocul ăsta e prea belea pentru țăranii din
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
același timp un mijloc de a domina propria ta înfrângere ori renunțare. Ca să te debarasezi de greață, ar fi de ajuns să o obiectivezi și să taberi pe ea...Interesant, iarăși, a fost faptul că, în ciuda antisemitismului său teoretizat, proza argotică virulentă a lui Celine a fost foarte gustată în epocă de critici evrei rafinați ca Silvian Iosifescu, Eugen Schileriu, în preajma cărora am stat un timp... Stilul, uneori, bate fondul. Expresia, conținutul.
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
valoarea peiorativă a variantei -angiu a sufixului (desprinsă din cuvinte în care baza avea finala -an : bostangiu, cazangiu, toptangiu), prezentă deja la moftangiul descris de Caragiale, dar și în destul de vechile baftangiu, fitangiu, chiulangiu. Studii din anii '30 menționează cuvintele argotice pilangiu, caftangiu, caramangiu ș.a., rămase în circulație pînă azi ("Recunosc, sunt un pilangiu", agonia.ro; "eu am fost în tinerețe caftangiu de cartier" - cafeneaua.com"). Fiecare nouă creație de acest tip întărește modelul, accentuînd conotațiile negative ale sufixului. Rămîne de
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
în formă fragmentar-monologică replicile formulate oral ale unor interviuri cu deținuți, condamnați la închisoare pe viață, cuprinde material autentic, cules dintr-un mediu puțin cercetat, specific argoului. Cine se așteaptă însă la un pitoresc lingvistic masiv, în genul memorialisticii voit argotice, va fi dezamăgit: deținuții intervievați nu recurg decît sporadic la argou, în primul rînd pentru că nu le-o cere situația de comunicare: dialogul cu un reporter cult, pe teme în genere grave, care îi implică existențial. Argoul nu e o
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
și chiar secret, și îl feresc de urechile celor din exterior, pentru care ar fi nevoie să fie explicat și decodat. Cei care au făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de autostimă și
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
bună: e deci firesc faptul că recurg pe cît pot la limba standard, la neologisme, chiar la formule pretențioase, grefate uneori surprinzător pe un registru popular dominant. Cartea furnizează așadar, chiar prin absențe, chiar prin relativa sărăcie a lexicului propriu-zis argotic, informații importante despe funcționarea limbajelor periferice. Ea este o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau mai
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
așadar, chiar prin absențe, chiar prin relativa sărăcie a lexicului propriu-zis argotic, informații importante despe funcționarea limbajelor periferice. Ea este o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau mai puțin fantezist în note sau glosare. Aici cuvintele argotice apar rar (majoritatea sînt cele percepute de vorbitori ca termeni standard sau tehnici), dar tocmai acest lucru le garantează autenticitatea
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau mai puțin fantezist în note sau glosare. Aici cuvintele argotice apar rar (majoritatea sînt cele percepute de vorbitori ca termeni standard sau tehnici), dar tocmai acest lucru le garantează autenticitatea. Pentru cercetătorul argoului, sînt foarte utile explicațiile prezente în text. Termenul de bază mesevist - folosit curent în limbajul închisorii, deopotrivă
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]