82 matches
-
2004, pp. 149-175. 23. Din nou în Cosmos, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1964, pp. 59-65. 24. Sfântul Ioan Casian, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1964, pp. 165-166. 25. Sfântul Ciprian, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 17-18 (1 mai), p. 4. 26. Sfântul Grigorie de Nissa, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 41-42 (1 noiembrie), p. 4. 27. Arhiereul Hristos, în „Îndrumătorul
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
După patru ani, în 1997, am tipărit, la Editura Marineasa, din Timișoara, ediția a II-a, revăzută și adăugită, a Psalmilor în versuri. Un exemplar a luat drumul Clujului. Mi s-a răspuns cu: Valeriu Anania, File de acatist, Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996 (“Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Psalmii în versuri. V. Anania - Bartolomeu al Clujului - martie 1997”). În același an, și tot la Editura Marineasa, am publicat, premieră, aș zice, absolută, în cultura noastră, Ecclesiastul în versuri. Însemnările mele
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
2004, pp. 149-175. 23. Din nou în Cosmos, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1964, pp. 59-65. 24. Sfântul Ioan Casian, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1964, pp. 165-166. 25. Sfântul Ciprian, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 17-18 (1 mai), p. 4. 26. Sfântul Grigorie de Nissa, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 41-42 (1 noiembrie), p. 4. 27. Arhiereul Hristos, în „Îndrumătorul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
2004, pp. 149-175. 23. Din nou în Cosmos, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1964, pp. 59-65. 24. Sfântul Ioan Casian, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1964”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1964, pp. 165-166. 25. Sfântul Ciprian, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 17-18 (1 mai), p. 4. 26. Sfântul Grigorie de Nissa, în „Telegraful Român”, anul 113 (1965), nr. 41-42 (1 noiembrie), p. 4. 27. Arhiereul Hristos, în „Îndrumătorul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
urmele Sfinților Părinți, dar și a celor jerfiți pentru crezul lor. Iată pentru ce am cutezat să așez în aceste pagini modeste gânduri, drept ofrandă la căpătâiul sufletului plecat. DUMNEZEU SĂ-I DEA ODIHNĂ VEȘNICĂ! ------------------------------------------------------------------ [1] Bartolemeu Valeriu Anania, Psaltirea, Arhidiecezana Cluj, 1998, p. 5 [2] Mitropolitul Bartolomeu Anania, pe numele său de mirean, Valeriu Anania, s-a născut la data de 18 martie 1921 din părinții Ana și Vasile Anania, în comuna Glăvile-Pesceana, județul Vâlcea. În anul 1967 a fost
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ips_bartolomeu_anania_graitoare_i_daniela_gifu_1328387409.html [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
să conceapă o lucrare despre cărturarii sibieni predecesori. În peste 700 de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de oameni de cultură sibieni, teologi, juriști, literați, economiști etc. Sunt biografiile personalităților care au activat în Congresele Național Bisericești și Sinoadele arhidiecezane din Sibiu, reședința Mitropoliei Ardealului, fie clerici sau laici, cu toții mânați de dorința pentru emanciparea spirituală, națională și materială a românilor ardeleni. Printre ultimele lucrări de istorie bisericească transilvană sunt Catedrala mitropolitană din Sibiu, 1906-2006, Istoria mănăstirii Prislop (ed. II
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
că este datoria Bisericii să se implice în spiritualizarea societății, având conștiința că „un viitor fără Biserică e un viitor fără viitor”[18]. Drd. Stelian Gomboș. [1] Nicolae Popoviciu (viitor Episcop al Oradiei), Epicleza Euharistică, (teză de doctorat), Editura Librăriei Arhidiecezane, Sibiu, 1933, p. 1. [2] Panayotis Nellas, Omul - animal îndunezeit, Editura Deisis, Sibiu, 1994, p. 93. [3] Alexandre Schmemann, Euharistia - Taina Împărăției, trad. de Pr. Boris Răduleanu, Editura Anastasia, București, 1999, p. 168. [4] Panayotis Nellas, Op. cit., p. 92. [5
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
Chițescu, colecția Părinți și Scriitori Bisericești, 57, București, E.I.B.M.B.O.R., 1990, p. 379. [49]Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, 44, în Filocalia, volumul 4, traducere din limba greacă de Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1948, p. 53. [50]Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, XXXIII, în Filocalia, Volumul 10, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, E.I.B.M.B.O.R., 1981, p. 184. [51]Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
prin publicarea, în anul 1989, a monumentalei lucrări monografice “La răscruce de vremi o viață de om. Nicolae Colan Episcopul Vadului Feleacului și Clujului 1936 - 1957”. A urmat apoi volumul “Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893 - 1993)”, Cluj - Napoca, 1995, Editura Arhidiecezana, Cluj - Napoca, lucrare apărută cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit cărturar Bartolomeu Valeriu Anania, si îngrijita de către Părintele Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru. În paginile acestui volum, împreună cu teologi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române, precum Mitropolitul Ardealului Dr. Antonie
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470202373.html [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
cu sprijinul domnișoarei Ileana Leuca din Sibiu și a doamnei Cornelia Costea din Cluj - Napoca - nepoatele Mitropolitului Nicolae Colan, în anii următori, Părintele Profesor Dorel Mân a îngrijit și publicat volumele “Nicolae Colan Arhiepiscop și Mitropolit al Ardealului - Pastorale”, Editura. Arhidiecezana, Cluj - Napoca, 1995, 283 p., “Nicolae Colan - Teologie și spiritualitate Ortodoxă”, Editura Presă Universitară Clujeana, 1998, 234 p., “Pastorație și istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania, 1940 - 1944”, Editura Renașterea, Cluj - Napoca, 2007, 269 p., după aceea a editat
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470202373.html [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
religioase, Renașterea, Cluj-Napoca, 2003. 4. Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, Deisis, Sibiu, 2000. 5. Programă analitică ajutătoare pentru orele de religie creștină ortodoxă, clasele I-XII, traducere și adaptare de Arhim. Bartolomeu Anania, editura Arhidiecezană, Cluj, 1996. 6. Programele școlare în vigoare. Se pot consulta la adresa http://www.edu.ro 7. Ghid de proiectare didactică. Religie creștin-ortodoxă, vol. I-III, ed. Sfântul Mina, Iași, 2002-2004 II. Conținuturi de specialitate 1. Dogmatică I. Revelația dumnezeiască: 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193537_a_194866]
-
și numit paroh greco-catolic la Straja. În anul 1929 Consiliul Mitropolitan l-a detașat ca profesor de geografie la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde, începând din toamna lui 1937, a îndeplinit și funcția de director al Bibliotecii Arhidiecezane, iar din 1938, inspector secundar în Ținutul Mureș. În decembrie 1936 își susține teza de doctorat cu titlul "Câmpia Tisei", avându-l conducător științific pe Simion Mehedinți, și obține titlul de doctor în geografie cu mențiunea „Summa cum laude“. Pentru
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30 octombrie 1893 a fost medic pentru pretura Săliște, iar de la 1 mai 1894 a fost medic al Seminarului arhidiecezan din Sibiu. Membru al ASTRA, colaborator la prima enciclopedie românească, apărută în 1898, 1900, 1904, cunoscută sub numele de Enciclopedia Diaconovici, apărută sub auspiciile Asociațiunii ASTRA. Opera: Igiena școlară, Sibiu, 1904; Cărticica sănătății, 1905. 1906, Apoldu de Jos - 1994, Sibiu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
este un ordin de caritate înființat în anul 1921 la Blaj de mitropolitul Vasile Suciu. Este prima congregație feminină care a luat ființă în cadrul Bisericii Române Unite cu Roma. Congregația a fost înființată cu scopul de a îngriji în Orfelinatul Arhidiecezan de la Blaj copiii rămași orfani după primul război mondial. Congregația conducea și Internatul pentru Fete din Blaj, înființând totodată 10 comunități umanitare pe lângă mai multe spitale și sanatorii în țară, în special din Transilvania. La Cluj au înființat și condus
Congregația Surorilor Maicii Domnului () [Corola-website/Science/306885_a_308214]
-
în 1925 etc, majoritatea acestora fiind imigranți, unii prin căsătorie. Pentru satisfacerea trebuințelor spirituale ale acestora, încă din 1924 s-au făcut demersurile de rigoare în vederea obținerii unei încăperi în care aceștia să-și poată oficia cultul divin. Prin Consistorul arhidiecezan ortodox din Sibiu s-a cerut Revizoratului școlar județean aprobarea ca respectiva încăpere să fie una dintre sălile de clasă ale școlii primare. Prin ordinul nr. 1380/1924, Revizorul a cerut asentimentul direcțiunii școlii, care a cerut mai departe aprobarea
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
aprilie 1893). Împăratul Francisc Iosif I l-a confirmat, în 9 noiembrie 1894, iar papa Leon al XIII-lea l-a numit în 18 martie 1895. În administrarea mitropoliei, noul ales a mers pe urmele predecesorului său, convocând "două sinoade arhidiecezane" (1896 și 1899) și un "Conciliu provincial" (17-26 septembrie 1900), care a celebrat cu mare solemnitate 200 de ani de la Unire, fiind prezenți toți episcopii, mult cler și popor.În vederea acestei comemorări, s-a tipărit la Blaj, sub conducerea regretatului
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
sale vieți. După anii de studii la Roma, tânărul teolog Vasile Suciu, doctor în filosofie și teologie, îl întâlnim în calitate de profesor la Seminariul teologic din Blaj, prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieți, precum și bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane. Purta o barbă îngrijită, tradițională în rândul îndrumătorilor sufletești români. A intrat în politica militantă, ca membru al Partidului Național Român, și a obținut succese în circumscripția Vințu de Jos, din actualul județ Alba. În anul 1912, când era deja
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
canonică făcută în Bucovina, arhiepiscopul Ankwicz de la Lemberg a făcut apel la clerul din Galiția, dar și acolo era lipsă de preoți. Ca urmare a desființării Ordinului Iezuit din Bielorusia printr-un ucaz din anul 1820 al țarului Rusiei, Consistoriul Arhidiecezan din Lemberg a dispus preluarea pastorației misionare de pe valea Moldovei din Bucovina de către preoții iezuiți. S-a convenit ca reședința misiunii iezuiților să fie parohia Gura Humorului. Numirea lor s-a făcut cu nr. 2943 din 7 decembrie 1822, iar
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
membru marcant al Partidului Național Român, participând la toate conferințele naționale și semnând toate memoriile politice adresate conducătorilor monarhiei habsburgice. A participat la toate adunările generale ale ASTREI, fiind ales vicepreședinte și apoi președinte (1875-1877). A fost membru al Sinodului Arhidiecezan al Mitropoliei Ardealului și consilier fiscal mitropolitan. Iacob Bologa a murit la 18 mai 1888 în Sibiu, lăsând în urma sa un fiu (Valeriu) și două fiice (Ana și Măria). Potrivit medicului Lucian Valeriu Bologa, numele de familie al personajului principal
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
va avea loc la data de 5 iunie 2011, în catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia • Mânăstirea Sinaia , Editura Institutului Biblic, București, 1984, 40 p. • Așezămintele românești de la Ierusalim și Iordan , Editura Institutului Biblic, București, 1994, 126 p. • Icoana de la Nicula, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1994, 72 p. • Pavăza credinței , Editura Omniscop, Craiova, 1994, 220 p. • Țara Sfântă, arena operei mântuitoare , Editura Universal Dalsi, București, 1994, 288 p. • Monahismul, chivotul neamului românesc , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 88 p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 160 p. • Mărturisirea nădejdii , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 220 p. • Împărăteasa cerului și Mama noastră , Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 1996, 159 p. • Preoția și arta pastorală , Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1997, 130 p. • Cuvântul dragostei , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, 218 p. • Sfântul Irineu de Lyon , Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 1998, 110 p. • Sfântul Ioan Iacob, sihastrul român de la Hozeva , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 144 p. • Pâinea vieții și paharul
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
în zona actualelor cămine studențești). Comisia de analiză a recomandat la 21 ianuarie 1898 locul din strada Morii nr. 16. În octombrie 1898 mitropolitul Miron Romanul a murit, succesorul său fiind ales Ioan Mețianu (1898-1916). La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată din: Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, care avea menirea de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată din: Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, care avea menirea de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane), stilul neapărat bizantin. Mitropolitul Ioan Mețianu insista “pentru ideea ca biserica să aibă două
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în ziarul “Telegraful Român” din 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu pentru suma de 80.000 coroane, cu termen de depunere a proiectelor data de 1 martie 1904. La acest
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite de sfințirea catedralei au început cu ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat în sesiune extraordinară la 12 mai 1906, la ora 16, la Casa națională a Asociațiunii și prezidat de mitropolitul Ioan Mețianu. În seara aceleiași zile, de la ora 19, s-a celebrat o vecernie cu litie în Biserica din Groapă
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]