82 matches
-
naștere ascele. La periferia ascelor se formează formațiuni denumite peritecii. Periteciile sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se deschide printr-un osteol puțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele conțin asce de formă alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
ascele. La periferia ascelor se formează formațiuni denumite peritecii. Periteciile sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se deschide printr-un osteol puțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele conțin asce de formă alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se deschide printr-un osteol puțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele conțin asce de formă alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au proprietatea de a infecta celelalte spice, ca și ascosporii. La sfârșitul perioadei de vegetație miceliul ciupercii umple tot spațiul ovarului astfel încât în locul boabelor se formează scleroții ciupercii. Apoi, în primăvara viitoare, ciclul se reia. În general ergoții conțin: Alcaloizii din ergot (0,3-1,2%) au la bază diferite nuclee
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
1893. "Ptychoverpa bohemica" este un sinonim biologic publicat pentru prima oară de francezul Jean Louis Émile Boudier în tratatul său din anul 1907 despre Discomycetele din Europa; numele a fost folosit ocazional, în special în publicațiile europene. Boudier credea că ascosporii largi și curbați și parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a se obține un nou gen, care să conțină specii singure. "Ptychoverpa" a fost de asemenea clasificată biologic ca secțiune a genului "Verpa". Această secțiune este caracterizată
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
asemenea calitatea sa de acuarelist (1904-1910). Alături de aceste lucrări a mai scris peste 90 de tratate privind clasificarea bureților în mod sistematic. În "Leș Discomycètes d'Europe" din 1907 a determinat clasa "Discomycetes" ca parte a încrengăturii "Ascomycota", crezând că ascosporii largi și curbați precum parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a obține un nou gen cu specii aparte. Astăzi denumirea este caduca și a fost împărțită în clasele "Pezizomycetes" (de exemplu zbârciogii), "Lecanoromycetes", "Leotiomycetes" și "Sordariomycetes". În
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
prin intermediul curenților de aer, a păsărilor sau albinelor pe pomii din livadă. Arătura adâncă se realizează pentru afânarea solului, dar și pentru încorporarea frunzelor atacate de Venturia inaequalis, pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori, ce constituie sursa primară de infecție în primăvară. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice, favorizează buna creștere și dezvoltare a pomilor, care manifestă o rezistență mai mare la atacul patogenilor, dar și la gerurile din timpul iernii. Se știe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Curenții de aer pot transporta la distanțe uneori apreciabile sporii a numeroase specii de ciuperci, particule de sol contaminate sau vectori infecțioși și chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în vară din mugurii axilari nu mai prezintă simptome ale bolii. Ramurile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute 5.3.1. Făinarea piersicului Sphaerotheca
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii. Ascosporii produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10oC cu optimum 20oC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii. Ascosporii produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10oC cu optimum 20oC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra producției din anul următor. După Al. Alexandri
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu 8 ascospori elipsoidali și unicelulari, hialini, de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidii ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Cercetări făcute în bazinul Bistrița de către I.Vonica (1966) au demonstrat că aceste cleistotecii deși se formează din luna mai până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, ascosporii neputând fi captați pe lame capcană. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se fac ușor remarcați prin culoarea lor argintie. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x 24-36 µm, cu 4-8 ascospori elipsoidali. Epidemiologie. În cursul perioadei de vegetație agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31oC, cu optimum de 14-17oC și în condiții de higroscopicitate de 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii agentul patogen
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apărea noi generații de spori. Conidiile formate târziu în vară, produc infecții pe frunzele grâului apărut ca samulastră iar, sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă se poate produce și prin ascosporii eliberați din cleistoteciile care au apărut eșalonat, în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
grâului în toamnă se poate produce și prin ascosporii eliberați din cleistoteciile care au apărut eșalonat, în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de acest agent patogen este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența soiurilor. Epocile timpurii de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de azot, dublate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk. Epidemiologie. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea rând cleistoteciile. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au ascosporii în infecțiile de primăvară. La noi în țară ascosporii ajung la maturitate spre toamnă, iar cei ce nu se degradează până în primăvară nu-și mai păstrează viabilitatea (N.Toma, 1964). Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea rând cleistoteciile. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au ascosporii în infecțiile de primăvară. La noi în țară ascosporii ajung la maturitate spre toamnă, iar cei ce nu se degradează până în primăvară nu-și mai păstrează viabilitatea (N.Toma, 1964). Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25oC, când perioada de incubație este de 7-10 zile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă uneori și forma perfectă a ciupercii, cleistotecii sferice, cu apendici simpli, de 72-230 µm în diametru, formă prin care patogenul rezistă peste iarnă. Ascele din peritecii conțin 2 ascospori și măsoară 25-40 x 15-20 µm. Patogenul produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24oC și umiditatea. Din cercul de plante gazdă a patogenului mai fac parte vinetele, ardeii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între 18-24oC și umiditatea. Din cercul de plante gazdă a patogenului mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele cucurbitacee. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de cleistotecii, din care în anul următor vor ieșii ascosporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, conidiile vehiculate de vânt, picăturile de apă de ploaie sau apa de irigație, sunt cele ce asigură diseminarea patogenului. Prevenire și combatere. În spațiile protejate se recomandă dezinfecția solului, rotația culturilor, distrugerea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt, apă sau insecte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]