29 matches
-
pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
criticate au următorul conținut: – Art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală: „(9) Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 489/2006: „[...] (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. “ [ ...] ; ... – Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 489/2006: „[…] (2) Statul român recunoaște rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte biserici și culte
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, respectiv aceea de preot. Cu alte cuvinte, Curtea constată că textele de lege criticate, care reglementează cu privire la structura asociațională în care comunitățile religioase aleg să își manifeste credința, cu privire la rolul Bisericii Ortodoxe Române, cu privire la recunoașterea calității de cult a asociației religioase, cu privire la modificarea și completarea statutelor de organizare și funcționare sau codurilor canonice
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
celelalte pot fi legate de poziția cuiva într-o categorie abstractă mai generală, de exemplu profesională, angajat al unei corporații, proprietar de locuință, cetățean" (Bender, 1991: 59). Trebuie să ne raportăm la adevărate lumi sociale radical diferite una comunitară, alta asociațională sau chiar complet abstractă. În perioada 1630-1870, comunitatea era puternic legată de localizare, de spațiul ocupat. Așa cum fusese și în cazul satelor engleze în secolul al XIII-lea, o caracteristică a comunităților americane până la mijlocul secolului al XIX-lea era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
precedenta și utilizate în clasificarea formelor de organizare socială Herbert Spencer: militar-industrial, Henri Sumner Maine: status-contract, Durkheim: mecanic-organic Howard Becker: societățile sacre, respectiv profane (seculare), Charles Cooley: grupuri primare și secundare, Karl Popper: societate închisă/deschisă, Mac Iver: relațiile comunitare / asociaționale, Redfield: societate arhaică și societate urbană niciuna nu este atât de cunoscută ca cea a lui Tönnies: gemeinschaft-gesellschaft. Culmea performanței (ignorată de adepții filosofiilor cosmopolite, individualiste, universale, urbaniste, occidentaliste) lui Tönnies este văzută de Bădescu în paradoxul exprimat și în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
său ritm. Această metodă depășește rezistențele conștiente pe care le are pacientul față de aceste validări pozitive. Hammond (1990aă arată că metafora poate fi folosită petntru a implementa o idee care ar putea fi amenințătoare sau confruntativă, urmată de un „pod” asociațional care este mai direct legat de problema pacientului și care oferă posibilitatea rezoluției, find apoi întărită de o comunicare mai directă. Elementele din poveste pot fi accentuate indirect pentru pacient prin sugestii intercalate care sunt organizate de schimbările din vocea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cetățenilor față de regimurile militare autoritare și birocratice, în campaniile împotriva terorismului și a militarismului și în planuri de cooperare economică și politică regională, cum ar fi Mercosur.13. Studiile academice referitoare la Africa sub-sahariană au relevat modul în care viața asociațională asociațiile fermierilor din Kenya și Zimbabwe, asociațiile juriștilor și ale jurnaliștilor din Ghana și Nigeria, sindicatele minerilor din Zambia, Bisericile creștine din Burundi și Kenya, fraternitățile islamice din Senegal poate să prospere mai curînd în cadrul unui stat eficient și cum
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cum, în mod paradoxal, statele slabe pot uneori să devină puternice mai eficiente în promovarea acumulării și a mai bunei distribuții a bogățiilor și în ceea ce privește îmbunătățirea propriei legitimități și a potențialului de putere prin acceptarea unui pluralism considerabil în viața asociațională 14. Termenul de "societate civilă" a mai fost folosit pe scară largă în scopuri politice, ca în Africa de Sud, unde grupuri precum Organizația Națională Civică din Africa de Sud (SANCO) au contribuit la popularizarea discuțiilor despre societatea civilă prin dezbateri privind tipul de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
democratică (fig. 6). Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă reclamă: 1. Oficiali aleși prin vot 2. Alegeri libere, corecte și frecvente 3. Libertatea de expresie 4. Surse alternative de informare 5. Autonomie asociațională 6. Cetățenie cuprinzătoare INSTITUȚIILE POLITICE ALE DEMOCRAȚIEI REPREZENTATIVE MODERNE Pe scurt, instituțiile politice ale guvernării democratice reprezentative moderne sînt: 1. Oficiali aleși prin vot. Controlul asupra deciziilor guvernamentale în privința politicilor revine în mod constituțional oficialilor votați de cetățeni. Astfel, noile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
surse alternative de informare care nu se află sub controlul guvernului sau al oricărei alte grupări politice separate care ar încerca să influențeze convingerile și atitudinile politice ale poporului, iar aceste surse alternative sînt protejate efectiv prin lege. 5. Autonomie asociațională. Pentru a-și înfăptui diferitele drepturi, inclusiv pe cele necesare pentru funcționarea eficientă a instituțiilor politice democratice, cetățenii au de asemenea dreptul de a forma asociații și organizații relativ independente, inclusiv partide politice și grupuri de interese independente. 6. Cetățenia
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau țările, s-au
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Wolfgang Reinicke, care au folosit cele mai bune informații disponibile pentru a analiza nivelul relativ din fiecare țară, pentru fiecare dintre cele patru instituții democratice fundamentale: alegeri libere și corecte, libertatea expresiei, surse de informare alternative și independente și autonomie asociațională. Ei își explică metoda în "Measuring Polyarchy", Studies in Comparative International Development 25, 1 (primăvara 1990): 15-72; include o cantitate enormă de cercetări minuțioase, care nu a fost repetată. (Coppedge, totuși, descrie pe scurt scara și folosește fructuos clasificările anterioare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
O astfel de Întrebare este formulată de Hubert L. Dreyfus, În 1972, iar răspunsul său este unul nuanțat: din cele patru tipuri posibile de activitate inteligentă, cel puțin trei sunt și În puterile computerului: acesta poate Îndeplini, fără „dificultate“, acțiuni asociaționale și acțiuni simplu-formale, iar cu sprijinul euristicii, sau al altor mijloace, acesta poate realiza și acțiuni complex-formale, așa cum este jocul de șah . Dificultățile intervin În cazul acțiunilor non-formale, Între care traducerea În limbile naturale, sau recunoașterea formelor distorsionate, iar a
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității care cuprinde categorii de operații, conținuturi și produse În acest model, fluenta, flexibilitatea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
forme ale comunităților politice și morale. Toți teoreticienii localizează actorii civici globali ca sursă a acțiunii morale și delimitarea față de politicile convenționale stato-centrice ca fundament strategic pentru o schimbare politică radicală.682 Lester Salamon apreciază că suntem în mijlocul unei revoluții asociaționale care s-ar putea să se dovedească la fel de semnificativă cum a fost apariția statului națiune în secolul XIX.683 Astfel, creșterea numărului de ONG-uri internaționale a crescut de la un număr de 176 în 1909 la 28900 în 1993. La
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
eșantionarea asociațiilor spaniole), autorii nu au testat toate efectele presupuse de Mark Warren. Chiar și așa, efectele care au fost măsurate se dovedesc prea puțin dependente de context. Contextul este reprezentat de regiunile diferite în care au fost analizate universurile asociaționale, Madrid, Catalunia și Țara Bascilor. Acestea sunt cele mai urbanizate, cele mai dezvoltate și bogate dintre regiunile Spaniei. Din aceste regiuni au fost selecționate zece comunități locale, ținând cont de mărimea populației. Din aceste comunități au fost alese toate felurile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asociațiilor spaniole, cu toată diversitatea de funcții democratice, nu prezintă o separare netă între asociații docile, pe de-o parte, și grupuri care se opun și intră în conflict cu autoritățile, pe de altă parte. Imaginea este a unui univers asociațional cu diferite niveluri de implicare publică, în care asociațiile implicate în sfera publică folosesc atât colaborarea, cât și metode de protest și de opoziție. Aceste asociații sunt indispensabile bunei funcționări democratice. Așa cum am văzut deja în capitolul dedicat dezbaterii efectelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sunt prezente aprecieri ostile la adresa psihologiei. Acestea nu pot ascunde însă faptul că Durkheim condamnă de fapt o anumită psihologie, aceea cantonată în abordarea pur neurofiziologică, cerând cu insistență construirea uneia care să servească scopurilor analitice ale sociologiei, o psihologie asociațională, a cărei importanță pentru sociologie este majoră. Nu numai că sociologia nu se debarasează de psihologie, dar prin psihologia socială aceasta reprezintă o însoțitoare și colaboratoare a sociologiei, pentru că numai împreună pot dovedi cognitiv adevărul social. Aceeași atitudine o are
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
instrumente sunt cele mai promițătoare, pentru că ele combină un grad mare de obligație cu Încercarea de a altera structura națională de stimulente pentru a obține o respectare cât mai fidelă a planurilor europene. C) Metoda autoreglementării. Această formă corespunde modelului asociațional 1 de democrație. Conform metodei, standardele sunt stabilite de actori privați În colaborare cu autoritățile naționale. Ea face ca o asociație industrială să poată stabili standarde pentru firmele conexe domeniului ei de activitate (Gunningham și Rees, apud Knill și Lenschow
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
juridică, cât și în structuri fără personalitate juridică. ... (2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt cultele și asociațiile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările religioase. ... (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. ... (4) În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității
LEGE nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*actualizată*)(**republicată**) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184018_a_185347]
-
juridică, cât și în structuri fără personalitate juridică. ... (2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt cultele și asociațiile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările religioase. ... (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. ... (4) În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității
LEGE nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*actualizată*) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243832_a_245161]
-
juridică, cât și în structuri fără personalitate juridică. ... (2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt cultele și asociațiile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările religioase. ... (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. ... (4) În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității
LEGE nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*actualizată*)(**republicată**) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261980_a_263309]
-
juridică, cât și în structuri fără personalitate juridică. ... (2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt cultele și asociațiile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările religioase. ... (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. ... (4) În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității
LEGE nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*actualizată*)(**republicată**) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260040_a_261369]