162 matches
-
după care o idee genială îmi străfulgeră creierul obosit. - Toate astea sunt posibile numai dacă mai există un Pământ, un Univers paralel și identic cu al meu ! „Acum nu mai sunt singur.” Zburăm alături în navetele noastre spațiale, în căutarea astronavelor noastre mamă. Navetele par două banale insecte aflate în căutarea unei flori pentru un binemeritat popas. Privesc din nou prin hublou. Sunt convins că și „celălalt” procedează la fel. Trec câteva luni, timp în care mai schimbăm din când în
PROIECŢIA UNIVERSURILOR PARALELE (SAU CUM S-A PRĂBUŞIT UN SPAŢIU INFINIT ÎNTR-UN PUNCT NEALTERAT PENTRU UN NOU BIG BANG) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1470432574.html [Corola-blog/BlogPost/370525_a_371854]
-
solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta se prăbușea în mare la 4.200 de km de locul lansării. Treaptă a treia avea un prim timp de ardere de 2,5 minute. Ea rămânea atașată în timp ce astronava orbită de două ori și jumătate în jurul Pământului. În acest timp echipajul examina vehiculul pentru a vedea dacă toate sistemele sunt în stare de funcționare. Secțiunea intermediară dintre treptele 2 și 3 se desprindea odată cu treaptă a doua, deși ea
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
2 și 3 se desprindea odată cu treaptă a doua, deși ea fusese construită ca parte componentă a treptei a treia. La 10 minute și 30 de secunde după lansare Saturn V se află la o altitudine de 164 de kilometri. Astronava se află pe o orbită eliptica de 180 pe 165 de kilometri. Era o orbită destul de joasă care nu ar fi rămas foarte mult timp stabilă din cauza interacțiunilor dintre vehicul și atmosfera Pământului. În cazul misiunilor Apollo 9 și Skylab
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Era o orbită destul de joasă care nu ar fi rămas foarte mult timp stabilă din cauza interacțiunilor dintre vehicul și atmosfera Pământului. În cazul misiunilor Apollo 9 și Skylab orbită a fost mult mai înaltă. În tot acest timp echipajul pregătea astronava pentru înscrierea pe traiectoria spre Luna. La 2 ore după lansare motorul treptei S-IVB era repornit pentru a propulsa vehiculul spre Luna. După 6 minute de ardere, în momentul opririi motorului, se atingea o viteză de 10 km/s
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Umane prezentate în romanul de față. Acțiunea romanului se petrece în secolul al XXII-lea, când omenirea a colonizat o serie de planete ale sistemului solar și a pornit spre alte sisteme stelare. Dacă primele zboruri s-au efectuat folosind astronave clasice, ultimele s-au bazat pe Ecuația Umană pusă la punct de All, care are ca scop revoluționarea construcției computerelor, astfel încât ele să poată evolua spre un nivel de inteligență similar celui uman. Pământul este condus de un Consiliu Suprem
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
Kid a survenit după ce acesta a coborât în apele Mării Mediterane, ei se hotărăsc să viziteze acel loc. Acolo, All și Dav au parte de viziuni dintr-un trecut îndepărtat al Pământului, în care este vorba despre urmașii pilotului unei astronave raționale, care încearcă să scape de sub controlul ei. Convinși că Ecuația conține o eroare fundamentală, cei patru încearcă să determine Consiliul Suprem al planetei să deturneze expediția pornită spre Vega într-o astronavă care folosește aceste principii. Cererea lor este
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
care este vorba despre urmașii pilotului unei astronave raționale, care încearcă să scape de sub controlul ei. Convinși că Ecuația conține o eroare fundamentală, cei patru încearcă să determine Consiliul Suprem al planetei să deturneze expediția pornită spre Vega într-o astronavă care folosește aceste principii. Cererea lor este refuzată, iar Dav își folosește influența pe care o are pe lângă comandantul expediției pentru a-l convinge să revină pe Pământ, evitând astfel un posibil dezastru. Din păcate, membrii expediției se dovedesc imuni
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
reușește să le obțină un interval de timp în care cei patru sunt obligați să găsească răspunsul la problema pe care o studiază. All descoperă pe fundul Mediteranei un sediment cu proprietăți ciudate, despre care bănuiește că ar reprezenta rămășițele astronavei din viziuni. El extrage aceste sedimente și, cu ajutorul lui Glyd, reușește să le determine să reia forma astronavei, îmbarcându-se la bordul ei. Un talisman purtat de Glyd duce la distrugerea astronavei, dar cei patru scapă cu viață. În final
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
problema pe care o studiază. All descoperă pe fundul Mediteranei un sediment cu proprietăți ciudate, despre care bănuiește că ar reprezenta rămășițele astronavei din viziuni. El extrage aceste sedimente și, cu ajutorul lui Glyd, reușește să le determine să reia forma astronavei, îmbarcându-se la bordul ei. Un talisman purtat de Glyd duce la distrugerea astronavei, dar cei patru scapă cu viață. În final, ei înțeleg că astronava a trezit spaime ancestrale față de computerele raționale doar în mintea urmașilor fostului ei pilot
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
ciudate, despre care bănuiește că ar reprezenta rămășițele astronavei din viziuni. El extrage aceste sedimente și, cu ajutorul lui Glyd, reușește să le determine să reia forma astronavei, îmbarcându-se la bordul ei. Un talisman purtat de Glyd duce la distrugerea astronavei, dar cei patru scapă cu viață. În final, ei înțeleg că astronava a trezit spaime ancestrale față de computerele raționale doar în mintea urmașilor fostului ei pilot, pe care ea îl înrobise, printre acești urmași numărându-se All, Kid și Dav
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
extrage aceste sedimente și, cu ajutorul lui Glyd, reușește să le determine să reia forma astronavei, îmbarcându-se la bordul ei. Un talisman purtat de Glyd duce la distrugerea astronavei, dar cei patru scapă cu viață. În final, ei înțeleg că astronava a trezit spaime ancestrale față de computerele raționale doar în mintea urmașilor fostului ei pilot, pe care ea îl înrobise, printre acești urmași numărându-se All, Kid și Dav. Prin urmare, principiile Ecuației Umane nu conțin nicio eroare, iar omenirea se
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
raționale doar în mintea urmașilor fostului ei pilot, pe care ea îl înrobise, printre acești urmași numărându-se All, Kid și Dav. Prin urmare, principiile Ecuației Umane nu conțin nicio eroare, iar omenirea se poate avânta liniștită spre stele în astronavele raționale.
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
(ML) a fost una din componentele Astronavei Apollo al cărei principală funcție era transportul astronauților de pe orbita Lunii pe Lună și înapoi. Astronava Apollo a fost construită în cadrul Programului Apollo de aselenizare, al guvernului SUA. Modulul avea 4,4 m înălțime, 4,3 m diametru și avea
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
(ML) a fost una din componentele Astronavei Apollo al cărei principală funcție era transportul astronauților de pe orbita Lunii pe Lună și înapoi. Astronava Apollo a fost construită în cadrul Programului Apollo de aselenizare, al guvernului SUA. Modulul avea 4,4 m înălțime, 4,3 m diametru și avea un echipaj format din 2 persoane. "Trenul" de aterizare avea 4 picioare. Masa totală a modulului
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
tipul "întâlnire pe orbita Lunii" (în engleză, "lunar orbit rendezvous" - LOR), în defavoarea metodelor "ascensiune directă" și "întâlnire pe orbita Pământului" (în engleză "Earth orbit rendezvous" - EOR). Metodele EOR și "ascensiune directă" presupuneau mai multe lansări de pe Pământ și aselenizarea întregii astronave Apollo. Metoda aleasă, LOR, presupunea că doar o componentă a astronavei să aselenizeze și apoi să revină pe orbita Lunii pentru "întâlnirea" cu modulul de comandă. Contractul pentru Modulul lunar a fost atribuit firmei Grumman Aircraft Engineering și câtorva subcontractori
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
în defavoarea metodelor "ascensiune directă" și "întâlnire pe orbita Pământului" (în engleză "Earth orbit rendezvous" - EOR). Metodele EOR și "ascensiune directă" presupuneau mai multe lansări de pe Pământ și aselenizarea întregii astronave Apollo. Metoda aleasă, LOR, presupunea că doar o componentă a astronavei să aselenizeze și apoi să revină pe orbita Lunii pentru "întâlnirea" cu modulul de comandă. Contractul pentru Modulul lunar a fost atribuit firmei Grumman Aircraft Engineering și câtorva subcontractori. Grumman a efectuat studii asupra metodei LOR încă de la sfârșitul anilor
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
Roving Vehicle, care era stocat in compartimentul 1 al etajului de coborâre și care era montat de astronauți după aterizarea pe Lună. Aceste misiuni avansate (de tip "J") permiteau misiuni de trei zile pe suprafața lunară. Modulul lunar era partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară. Cuprindea două componente majore, modulul de coborâre și modulul de ascensiune. Modulul de coborâre conține trenul de aterizare, scara pentru astronauți, antena radarului de aterizare, motorul de coborâre precum și
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
Modulul de comandă/serviciu (MCS) a fost una din componentele Astronavei Apollo construită pentru NASA de North American Aviation în cadrul Programului Apollo. Cealaltă componentă a astronavei era "Modulul lunar". După încheierea programului Apollo, MCS a fost folosit în cadrul programelor Skylab și Apollo-Soyuz. În cadrul celui din urmă au fost efectuate andocări de
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
Modulul de comandă/serviciu (MCS) a fost una din componentele Astronavei Apollo construită pentru NASA de North American Aviation în cadrul Programului Apollo. Cealaltă componentă a astronavei era "Modulul lunar". După încheierea programului Apollo, MCS a fost folosit în cadrul programelor Skylab și Apollo-Soyuz. În cadrul celui din urmă au fost efectuate andocări de test, în spațiu, între vehicule orbitale americane și sovietice (Astronava Soyuz). Dupa cum îi sugerează
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
Programului Apollo. Cealaltă componentă a astronavei era "Modulul lunar". După încheierea programului Apollo, MCS a fost folosit în cadrul programelor Skylab și Apollo-Soyuz. În cadrul celui din urmă au fost efectuate andocări de test, în spațiu, între vehicule orbitale americane și sovietice (Astronava Soyuz). Dupa cum îi sugerează numele, MCS avea două subcomponente: modulul de comandă care găzduia echipajul, echipamentele necesare reintrării în atmosfera terestră și amerizării, și modulul de serviciu care asigura propulsia, energia electrică și constituia spațiu de stocare pentru diverse
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
9 m. Compartimentul frontal conținea două dintre propulsoarele "sistemului de control cu reacție" (SCR), tunelul de andocare și componentele sistemului de reintrare în atmosferă. Compartimentul intern era presurizat și acomoda echipajul împreună cu panourile de control și mare parte din sistemele astronavei. Ultimul compartiment, cel dorsal, conținea 10 din motoarele SCR plus rezervoare de combustibil pentru acestea, containere cu apă și multe cabluri electrice. Structura internă a "modulului de comandă" era constituită dintr-un "sandwich" de aluminiu format dintr-un strat intern
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
includea indicatoare pentru viteză, înclinare și altitudine, comenzile principale ale vehiculului și indicatorul de atitudine al directorului misiunii. Partea din mijloc a panoului era rezervată pentru pilotul "Modulului de comandă" și avea în componență comenzile pentru sistemul de ghidaj al astronavei, subpanoul pentru avertizări și alarmă, ceasul misiunii, comenzile pentru sistemul de propulsie al "Modulului de serviciu" și al sistemului de control cu reacție și comenzile pentru sistemul de susținere a vieții. În partea dreaptă se afla panoul pentru pilotul "Modulului
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
pachete cu instrumente științifice. Era conectat la "Modulul de comandă" prin trei legături cu resorturi tensionate, și șase cleme cu gaz comprimat. Sistemul de propulsie asigura o forță de propulsie de 91,2 kN și era folosit pentru a duce astronava Apollo pe orbita Lunii și înapoi pe orbita Pământului. Puteau fi efectuate și corecții de traiectorie în timpul deplasării spre și dinspre Lună "Modulul de serviciu" râmănea atașat de "Modulul de comandă" până în momentul premergător reintrării vehiculului în atmosfera terestră. Structura
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
periculoase care ar fi dus la dezmembrarea treptei a doua. Motorul a suferit vibrații 68g la 16 hertzi, care au flexat cadrul de propulsie cu . Cele patru motoare exterioare au funcționat o perioadă mai lungă de timp, pentru compensare, astfel încât astronava a ajuns pe orbita stabilită. Fluctuațiile presiunii din camera de propulsie au determinat un senzor să declanșeze oprirea motorului. Se mai văzuseră oscilații pogo mai reduse și la zborurile Titan și Saturn anterioare, dar la Apollo 13 ele au fost
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
misiunii. Revenirea la traiectoria de întoarcere liberă necesita o modificare semnificativă care s-ar fi putut rezolva cu o ușoară aprindere a propulsoarelor modulului de serviciu, dar starea acestora era necunoscută. Din același motiv nu s-a putut nici întoarce astronava direct spre Pământ. După îndelungi discuții, revenirea la traiectoria de întoarcere liberă s-a efectuat cu sistemul de propulsie pentru coborâre al modulului lunar, la câteva ore după accident. Motorul de coborâre a fost pornit din nou la două ore
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]