560 matches
-
recunoscut că Morometii nu s-ar fi putut scrie dacă străbunicii lor erau cinstiți? De ce nu se deplânge la România Te Iubesc soarta țărânilor români din sec XV încoace? De ce vorbim numai de boieri dar de cei care au fost asupriți, umiliți, batjocoriți nu se spune nimic? Cam atât am avut de spus. Obsev că -iată - comunismul nu a murit. Mai sunt încă oameni care îi atacă pe ceilați (la persoana) dacă au opinii diferite de a lor, observ că mai
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
mai rapid. Mai degrabă The land of trend.. Nu cred în motto-uri și nici în cei care le folosesc prost. Nu mai știm să vindem, mai degrabă să cheltuim necorespunzător.. Să lăsăm autocompatimirea la o parte. Rolul de popor asuprit de secole nu mai dă așa bine în era asta a publicității. Dar parcă nici ‘sloganul’(ce urât sună) asta în engleză, de țară nouă în Uniune nu se mulează pe ideea de promovare a pășunilor, plaiurilor mioritice, haiducilor, frumuseții
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
sînt de obicei lărgite: de exemplu prin aplicarea la trecutul apropiat și la discursul său politic: "Discurs internaționalist, neobolșevic deci "politic corect" (curierul conservator.com); Era atunci o vreme în care politic corect era să se vorbească despre proletarii daci asupriți pe nedrept de imperialiștii romani" (negura.go); "în final, se configurau nivelele, evident dialectice, ale procesului "politic corect" al creației" (interval.tripod.com). Nuațele semantice diferite ale folosirii sintagmelor în cauză ar merita o discuție aparte. Oricum, edițiile viitoare ale
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și o neînchipuită inventivitate în a le ilustra, care nu epuizează formele de expresie. Întrebată de ce își privește cu atîta severitate personajele, scriitoarea a răspuns: "Nu asupresc, dar nu acopăr. Deoarece mi-am propus adevărul. Adevărul se cercetează la lupă și la microscop. E bine de știut că în acest fel apar toți porii obiectului examinat. Severitatea e lupa mea de care mă servesc"". Credem că două
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul al II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 s.q. footnote> Asupriți pe nedrept și fără milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de starea lor; torturați fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; stinși de puteri sub rana dușmană și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o banală hârtie lipită de ușile verzi ale celulelor. Literele înfierate de mașina de scris alcătuiau cele 15 interdicții ale Regulamentului. Încălcarea vreunei dintre aceste porunci era aspru pedepsită cu manej ori cu altă tortură, în funcție de sadismul gardienilor. Românii își asupreau propriii confrați. Pentru cei ce nu știu, manej însemna să mergi fără oprire de la 6 dimineața până la 10 seara. Apoi urma ancheta. Ancheta cea de toate nopțile... Cel închis nu are dreptul să stea cu spatele la ușă! Astfel suna una dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
săi i-a dat lecția că nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine se găsește și destul de multă autocritică germană. - Aș vrea să facem o completare. Cred
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ei în care intram cu adevărat ca într-o stihie, mirosul ei, culorile schimbătoare de la mal și din larg, agitația și liniștea ei, scoicile diferite pe care le încrusta în nisipul umed al țărmului. Am adorat-o, nu în adolescența asuprită de război, ci în prima tinerețe, când am gustat-o noaptea, scăldându-mă în șampania aurie a dârii lunii. Zeci de poezii am scris despre mare (deși n-am fost străină nici de munți, pe care i-am cutreierat, îmbătându
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
ochii trupului, tot așa și el rămâne întunecat cu totul, cucerindu-i-se mai dinainte prevederea cugetului, și nu-l lasă a vedea mai departe, nici prăpastia ce-i stă în față, nici gheena, nici frica, ci la urmă fiind asuprit de voința acelei pofte necurate, se face ușor de cucerit de păcat, și întocmai ca un zid fără ferestre ridicat înaintea ochilor, pofta nu mai lasă a străluci lumina dreptății în cuget, fiindcă toate gândurile cele necuviincioase ale poftei l-
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a realității. Deși cufundat În mirajul banalului existențial, textul reușește să Își păstreze o uimitoare acuratețe a detaliilor. Condiția omului obișnuit devine așadar o imagine centrală În cadrul volumului, reflectată În analiza multiplelor scene existențiale. Astfel, farmacista pensionară Pompi, micii funcționari asupriți de șefii lor, femeile bătrâne și singure, atinse de povara vârstei, casnice epuizate de Îndatoririle zilnice sau veterani ai comunismului aflați În pragul pensionării sunt doar câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
zare, spre Azuga, nucleul comunist rămâne același, insinuându-se obsesiv În fiecare moment. Atmosfera ostilă infuzată tonic În text se resimte și În viața zilnică a funcționarilor Băncii de Credit. Stere și Filip Cornea sunt doar două exemple de vieți asuprite de “ciudățeniile Sub-Directorului-Ajutor”, șef care “nu suporta să vadă pe cineva mâncând sau bând În incinta serviciului său. I se părea o Înjosire incompatibilă cu demnitatea de funcționar”. În alte imagini, mecanizarea vieții devine expresia unui infern cotidian reliefat În
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
Dar mai ales aș vrea să opresc vîntul. De cîte ori îți suflă în pînza unei rochii Se dezlipesc retine și sîngerează ochii. Natură Fluturii mei cu cap vidia Stîrnesc în natură groaza, invidia. Florile mele învățate să sîngere O asupresc cu uimire, cu înfrîngere. Lacrimile mele de diamant îi deschid răni, din care curge neant. Fulgere globulare, ochii mei închid în ei Și retopesc toată natura, Ca în privirea ta s-o dau de-a dura. Poetul Poetul e asemeni
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
insignă, chiar dacă ar fi îndreptățit s-o poarte. Un adevăr nu poartă ștampila nici unui partid, deși ar putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea scriitorului este de a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
vremea lui Moise în Egipt. Evreii au fost sfătuiți să ungă cu sânge de miel țocurile ușilor și ferestrelor, pentru că îngerul morții să nu le răpească noaptea pe cel dintâi născut, așa cum li s-a întâmplat ulterior egiptenilor care-i asupreau. E o amintire tristă a timpului în care evreii erau robi în Egipt, înainte de a fi conduși de Moise înapoi în țara lor. Pribegia lor a durat 40 de ani. Nici eu nu mănânc miel de Paste și nu agreez
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
tuturor acțiunilor ce tind spre dreptate socială, spre pace și propășire necontenită.” Din păcate omenirea a înclinat balanța către poftele diavolești, de îmbogățire, autodistrugere și degradarea ființei umane. Deși purtăm cu noi binecuvântarea Mântuitorului „Pace vouă!”, omenirea continuă să fie asuprită, să se războiacă și să-i încalce poruncile. Faptul că toți suntem fii și fiicele lui Dumnezeu, iar în lume există atâta nedreptate ocrotită de legile lumești, aceste acte de asuprire a populațiilor lumii, războaie și crime, reprezintă un adevărat
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
aceiași 4 milioane de membri P.C.R., nu toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă lacună
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de la altul cele despre tine: cum voi putea rămâne invulnerabil înaintea ta, cum voi putea scăpa de primejdia cea firească, deoarece am făgăduit deja lui Hristos să te urăsc? Cum te voi putea birui pe tine, tiranul meu, când mă asuprești în felul în care am arătat deja? Și răspunzând (trupul) sufletului său, zise: Nu-ți voi spune ceva care tu nu știi, ci doar aceea ce cunoaștem împreună. Eu am ca tată iubirea de sine. Înfierbântările din afară îmi sunt
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de cult Biserica Multe se pot spune despre bulgarii din Banat. Că sunt oameni harnici, buni grădinari, toleranți, primitori. Dar nici o caracterizare nu este completă dacă nu se face referire și la credință. Au plecat din Bulgaria fiindcă romano-catolicii erau asupriți. Dar nu au plecat fără să ia cu ei o icoană a Maicii Domnului, despre care se spune că era făcătoare de minuni. S-au refugiat inițial în nordul Dunării, în Oltenia, iar în final au ajuns în Banat, unde
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
care nu au (Luca 3, 11). Dregătorilor, funcționarilor de stat și ostașilor le adresează îndemnul pe care îl dădea și celor care aveau aceste profesiuni în vremea sa: „Să nu faceți nimic mai mult decât vă este rânduit. Să nu asupriți pe nimeni, pe nimeni să nu învinuiți pe nedrept și să vă mulțumiți cu lefurile voastre“ (Luca 3, 13-14). Iată un adevărat program de „reformă morală“ de care avem atâta nevoie în zilele noastre, un program care ar trebui însoțit
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
atacul legației române de la Berna, împreună cu Ioan Chirilă, Ochiu Dumitru și Stan Codrescu. Era în februarie 1955 când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de ruși, dovedindu-se prin arhiva Legației că acolo se afla, de fapt, camuflat - diplomatic -, un adevărat viespar al spionajului sovietic. Era, cum va afirma în depoziția sa la procesul intentat celor patru temerari, fostul nostru ministru de Externe, Grigore
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
Înger îngerașul meu). Ori: "Picătură de ceai/ luminează palid chipul ferestrei/ cu sfiala ating liniștea/ cuibărita în lucruri/ transparente pe care le pot ușor numără/ în globuri albastre" (Gratii). Ori: "Reverberat în cristalul/ atîtor neîntîmplate întîmplări/ cu coaja lor amară asuprind/ trecerea/ ochiul povestind sărbători// goluri ne pîndesc/ pe altarul comun/ refugiu tocmit în ninsoare/ unde de o vreme împărțim/ aceleași cuvinte" (15 februarie). Relațiile predilecte pe care le stabilește sînt cu lucrurile-trăiri și cu trăirile-lucruri, într-o simbioza care e
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
de sute de ani ca vrajba și asupririle să înceteze, ca oamenii pe care soarta i-a rânduit să trăiască azi că în trecut și-n viitor împreună să aibă parte de binefacerile pacinicei viețuiri împreună, să nu se mai asuprească unii pe alții, ci să se bucure de aceleași drepturi, fiind supuși acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe altii cum au fost ei asupriți, și fac neamul românesc de batjocură lumii. Și bătrânul luptător încheie capitolul de la Văcărești elogiind timpul recluziunii: s-a luminat petrecând zile plăcute. Din nenorocire e bătrân: "E dureros afară din cale să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
care îi întîlnește, copleșită de sentimentul respingerii, măcinată de suferința pe care i-o provoacă înțelegerea faptului că nu e iubită. Totul iese pe dos în viața eroinei: iubiții o mint sau o părăsesc, tatăl nu o înțelege, mama o asuprește cu propriile ei frustrări nerezolvate, fiica o ignoră. O tragedie pe toată linia, foarte aproape de melodramă, dar totuși necontaminată de ea. Personajul Agnetei Pleijel e o făptură demnă și obosită de dezamăgiri, dezorientată de insuccese. Demnitatea este cea care o
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
pe care o observă Michael, ca fiind inerentă unei abordări de stînga a rolului intelectualului, este următoarea: cum poate intelectualul da glas unor valori universale în virtutea cărora rolul său este acela de a descoperi și comunica Adevărul, de a veghea asuprea Binelui cetății, recunoscînd însă totodată că Adevărul ca noțiune abstractă nu există, că Binele e de fapt o permanentă confruntare între interese de grup, între ideologii rivale, chiar disjuncte? Imaginea filozofului guvernînd o republică a spiritelor luminate repugnă profund unei
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]