50,818 matches
-
Zidurean vorbește de cei doi frați Bibescu, stăpâni ai Corcovei, dar le dă numele de... Julien și Emanuel. însă chiar dacă i-ar fi numit just, adică Anton (nu Julien!) și Emanuel, greșeala tot rămânea, deoarece harababura genealogică a domniei sale le atribuie drept tată pe vărul lor primar, George Valentin Bibescu, și nu pe prințul Alexandru Bibescu, așa cum era în realitate. Ignarul articol conține și cinci fotografii: prima, a domnului Cosmin Zidurean, a doua a lui Marcel Proust, a treia a pseudoproprietarului
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
acel text susținuse ideea evadării din tumult, în favoarea seninei indiferențe, erau gândurile unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în perioada în care se petrece întâlnirea cu A.K., adică în toamna anului 1937, scriitorului nu i se atribuise încă funcția de șef al rezistenței intelectuale. Protagoniștii curentului antifascist erau împrăștiați, nu se coagulase deocamdată o unitate a împotrivirii, faptul că erau exilanți stânjenea sforțările de solidarizare. Din acest motiv, în relatarea ulterioară a lui A.K., când în
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care Cioran, încărcîndu-le cu ironie, le îndrepta împotriva lui Noica, sunau atunci, la vremea
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
formulă standard pentru un cetățean neprecizat, el se numește în exemplele afișate la poștă Popescu Ion sau, la feminin, Popescu Ana. Dar în vorbire e mereu Căcat Vasile. Mai rar apare Nea Nae, un nume generic ce mi-a fost atribuit și mie de către o frizeriță care m-a luat la sigur: ,Te tunzi, Nae?". În schimb, Fane apare în forma elaborată ,Fane de la Sculărie". El e membrul cel mai neînsemnat al unei comunități tehnice. Băiatul de mingi, Caddy-ul tehnic. De
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
comunități tehnice. Băiatul de mingi, Caddy-ul tehnic. De obicei e folosit prin negație: ,Ce-s eu, Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?" Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - ,Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!" Mitică e mai glorios. Mitică sîntem toți regățenii pentru ardeleni. Mai ales bucureștenii. De unde pluralul ,mitici". Numele generice ale persoanelor necunoscute sînt precedate de pejorativul ,nea" Nea Castană, Nea Caisă, Nea Frînă
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al termenului și să decidem care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să ne intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a Statelor Unite
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate gândi adecvat natură că totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l atribuie în ecuația spiritului universal 34, acesta din urmă reprezentând reconcilierea umanității cu ea însăși, cu instituțiile și ideile sale, proces în care natura este la rândul sau integrată că alteritate contradictorie a Ideii în perspectiva suprimării și depășirii acestei etape
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
v-am citit postarea a fost: “...bine bine, dar dacă acești boieri au fost atât de buni, de ce a fost nevoie de soluția Carol I pentru șefia statului român”??? Totuși, nu mă pot opri să nu observ că domnia voastră îmi atribuie cuvinte pe care eu nu le-am spus. Niciodată nu am spus ca nume că cele enumerate de domnia voastră mai sus nu au fost vârfuri ale intelectualității, ale elitei României. Nu știu de unde percepția asta, îmi aduc aminte că am
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat postul TVR CULTURAL cu somație publică, deoarece în emisiunea “Jurnal Cultural” difuzată în ziua de 23 martie 2008, în cadrul unei știri privind concertul de gală desfășurat la Ateneul Român, în mod eronat s-a atribuit paternitatea operei “Simfonia Domestică” lui Johann Strauss, creatorul acesteia fiind, în realitate, Richard Strauss. Au fost încălcate astfel normele audiovizuale potrivit cărora, în cadrul emisiunilor cu caracter informativ, radiodifuzorii trebuie să asigure informarea corectă a publicului prin redactarea și prezentarea cu
S-a făcut dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82872_a_84197]
-
de programe și formate se fac pe aceleași baze că peste tot. Să nu faci vreodată greșeală să trimiți ceva proiect la vreun concurs de-al lor. Dacă ai o idee valoroasă, o vor fură fără jenă și o vor atribui vreunul angajat de-al lor care a avut, ce coincidență! , aceeași idee cam tot pe atunci. Deși la conducerea postului e o persoană care are și cap, și studii, Zeca Buzura, ea totuși nu prea are mare lucru de spus
S-a făcut dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82872_a_84197]
-
xxx). What play was it? Cheers Văd utilitatea brand-ului personal când ne referim strict la competențele noastre profesionale, din care motiv înțeleg demersul lui Dragoș de a-și construi și comunică o imagine care să îl identifice. Putem să atribuim o valoare unui produs numai în momentul în care ieșim cu el pe piață, deci orice demers legat de sfera profesionalului este justificat. Însă atunci când ajungem cu branding-ul în sfera socială perspectiva devine tristă, căci relevă incapacitatea unei persoane de
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
în sfera socială perspectiva devine tristă, căci relevă incapacitatea unei persoane de a-și stabili propria valoare în lipsa unei validări externe. Cu alte cuvinte, nu mai știm cine suntem în contextul în care lipsește definiția pe care alții ne-o atribuie și ne angajăm într-un proces conștient de ajustare a percepției celor din jur. Și având în vedere că marea majoritate a indivizilor nu are practic ce să vândă, cum spunea și Alex, recurgem la trenduri și ambalaje sclipitoare. Foarte
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
de vise. Apropo de partea frumoasă a lucrurilor, Andrei are parte de ménage à trois? articolul are substanță dar paralelă cu filmul lui bertolucci este foate deplasată. îți înțeleg însă dorința de a prelua termenul de visători și a-l atribui subiectului tău, dar “the dreamers” filmul, se referă poate foarte putin la bisexualitate, homosexualitate etc. Lipsa de definiție clară a relațiilor dintre personaje te poate incită la a gandi orice despre sexualitatea lor (și orice despre film binenteles)Interpretările sunt
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
de “învelișul” tău extrem “casual”. Codruț, tu ești bolnav/obsedat de antimarxism. De ce nu te tratezi? Altfel critică ta e tipic marxistoida, se ascute pe zi ce trece, cine nu-i cu tine e contra ta, dușmanul ideologic îl demonizezi atribuindu-i vorbe spuse și nespuse (pentru a-l încadra în șablonul dușmanului de clasă). Evident ca să aperi poporul, timpit de comuniști și exploatat de corporatiști. Da, haină, gesturile, vorba sunt expresii ale persoanei. Unele mesaje sunt evidente, altele mai subtile
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
lucrarea să din 1993, — “The Ecology of Commerce” -, la ora actuală hinterlandul, baza tradițională a sustenabilității pentru un oraș, își mai poate salva existența inalterată, păstrându-și valoarea să de ‚capital natural’ și evitând funcția degradanta ce i s-a atribuit de către Revoluția Industrială, -aceea de „groapă de gunoi” pentru reziduurile industriale -, doar cu o condiție : „Deșeurile unui proces industrial trebuie să devină materie primă și/sau energie pentru un alt proces industrial. Un « model ecologic » al comerțului implică incorporarea în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Tipice limbajului infantil contemporan sînt substantivele nene și tanti folosite ca termeni nu doar de adresare, ci și de desemnare a unui bărbat, respectiv a unei femei necunoscute. Uzul e ușor de verificat în texte jurnalistice, de pildă în replica atribuită într-un reportaj unei fetițe de 12 ani: "O tanti mi-a dat 100 de mii de lei" (EZ 2727, 2001, 15). în afara limbajului infantil, cei doi termeni transmit o ingenuitate mimată ironic: "E frumoasă tanti din poză, aproape la fel de
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine, jucînd... pentru un actor, este un defect sau o virtute? Totul depinde de estetică pe care o avem în vedere, de sensul pe care il atribuim jocului. Vream că actorul să se piardă pe sine însuși? Fără îndoială, e vorba aici de iluzia pe care actorul de tip romantic continuă să o întrețină. Astăzi, în ciuda indicațiilor brechtiene, toți sînt de acord că fără a te pierde
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
considerat îndeobște cel dintîi pare să aibă în spate o anume tradiție sau măcar un oarecare exercițiu. Și la noi, la fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
de portret poartă haine europene - nemțești li se spunea totdeauna în epocă, însă Mateiu Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București, 2001) - ascunde o poveste occidentală petrecută în
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
cuvinte spuse de Pașadia, neghicită și chiar înlăturată ca posibilitate. Odată divulgată originea străbunicului, Pașadia poate fi bănuit de mistificare. Povestitorul, s-ar zice, îl acuză indirect, din moment ce l-a avertizat pe cititor în secvența anticipativă de zvonul care îi atribuia veneticului ajuns în patul domniței Ralu o origine joasă, asupra căreia, pare-se, acesta păstra tăcerea. Cum istoria plăcintarului levantin, malițioasă invenție a tatălui, și a pretențiilor nobiliare pe care le avea Mateiu Caragiale e la fel de cunoscută ca romanul, lectura
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
nobiliare. Sigur, cu excepția celor cîteva, clasice și arhicunoscute, de valeți, cameriste și țărani naționali. Poate pe această prejudecată mizează și autorul, și Pașadia, dar sonoritatea numelui Bergami e pînă la urmă înțeleasă de Povestitor ca o iluzie acustică din moment ce îi atribuie lui Pașadia alte origini decît cele sugerate de acesta. Să lăsăm la o parte ipoteza, prea puțin plauzibilă, că Pașadia folosește numele Bergami ca pe un nume comun și să mai remarcăm că nici Pergami, nici armașul Măgureanu nu au
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
de excelență al acestor produse de-pinde de capacitatea autorului de a se dedubla, de a se privi pe șine de la o distanță ludica și a face literatura cu propriile umori incontinente. Deocamdată, Umbral se descurcă binișor. Curios este că biograful atribuie personalității de care se ocupă tocmai această identificare, în ultimii ani din viață, cu mască eternului nemulțumit: "Ființă glorioasa cu care am avut cele mai strînse relații a fost Cela. Gloria lui constă dintr-o chelie completă, un stimulator cardiac
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul amintit mai sus. "Cămilo José trăiește senzația literară că se prelungește întrucîtva în mine", afirma Umbral însuși, atribuind maestrului gîndul secret al discipolului.
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Cristian Teodorescu Ideea acestui microscop mi-a venit citind Jurnalul foarte intim atribuit lui Marin Preda. Ștefan Agopian l-a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]