421 matches
-
Dragoș Bucurenci Sînt tentat să răspund la întrebarea “ce este trend-ul?” cu o parafrază augustiniana: “dacă mă întrebați, nu stiu ce este, dar dacă nu mă întrebați, știu”. Folosesc foarte rar acest cuvînt și aproape întotdeauna răspunzînd celor care-l introduc în conversație. N-aș cataloga niciodată pe cineva ca fiind trendy, deși există nenumărați oameni care
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
sugestii savuroase poate, dar lipsite de maliție. Pentru dezabuzați, sună a oracol adolescentin; dar recuperarea adevăratei vieți, a fericirii și speranței e condiționată de curajul de-a recupera frăgezimea aurorală a sufletului de străin și călător, în acea tânjitoare așteptare augustiniană a regatului celest. Așteptarea pe care solarul Augustin a dezvoltat-o pornind de la harta traseului descris în epistolele pauline. Nu întâmplător amintesc de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai bine unei
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
3700 d. Chr.) aflate sub semnul prelegerilor și remarcilor lui Platon. Excepționala postfață a Mihaelei Anghelescu Irimia indică temele preferate ale Documentelor lui Platon: Londra (anglicizare a Republicii, dar și recitire a Utopiei lui Morus și a Cetății lui Dumnezeu augustiniene) și timpul. Dialogurile acestui Platon al New-Age, păstrând, după model pencilensian și huxleyan, sarea descrierilor și piperul ironiilor, continuă, în "prelucrare" postmodernă, modelul grec. Sufletul-daimon rămâne cel care ne integrează în noua ordine cosmică și divină. După tulburările, modificările, prăbușirile
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
apoi poruncește ceea ce vrei” (da quod jubes, et jube quod vis). În traducerea românească de la Editura Humanitas, București, 1998, textul este de aflat la p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă pentru sine (ca Dumnezeu să-l inspire), se roagă pentru cei cărora le va predica (pentru ca Dumnezeu să facă astfel încât învățătura lui să nu fie în zadar). Regula augustiniană spune că totul trebuie sacrificat clarității, inclusiv, dacă e nevoie, față cu un catecumen de un fel anume, corectitudinea gramaticală. La ce bun o elocuție corectă dacă ascultătorul nu o înțelege? Doar că ascultătorul este totul! Dacă el nu este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prin care sîntem invitați a pași e un revers al Edenului, nu însă un Infern, căci pedeapsă nu este explicită, ci difuza într-un mediu de eclipse, de goluri, de umbre, de riduri, într-un climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o absență a Binelui: "o mare eclipsă e această naștere/ a zis și în golurile dintre urlete/ nu va putea ridica/ niciodată catarg// cu plînsul încet al unei somnambule/ s-a
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
Afrodisia sau de Siger din Brabant. Augustin îi cere lui Dumnezeu, într-un splendid pasaj al Predicilor sale, să îl ajute să uite de sine pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu (pasajul este citat de Arendt în cartea despre conceptul augustinian al iubirii). Cassian, în Conferințele sale, spune că nu este un călugăr adevărat cel care, când se roagă, știe că se roagă, iar Boethius, în Consolare, leagă pierderea Euridicei de pretenția inumană a lui Orfeu de a se întoarce complet
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
capătul de drum al unei inimi neliniștite". Eliberată de neliniște, inima se arată capabilă de dragoste. Iar dragostea arătată Creatorului și creaturii aduce "ispita filosofică", așadar un soi de gnoseologie erotică: "Căci o conștiință încinsă de dragoste e și conștiința augustiniană sau pascaliană. Și nu pregătește dragostea pentru cunoaștere și înțelegere? Nu există o "funcțiune epistemologică a iubirii"? De aceea am putea reveni, ca de pe o treaptă superioară, la un înțeles filosofic al lumii. Cine știe dacă pe celălalt itinerar spiritul
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
pe care o face Sfântul Grigorie. E perspectiva unei ascensiuni vertiginoase, a unei urcări fără limite, în care sufletul, atras de forța irezistibilă a binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Unterberger, care începând din 1751, în alternanță cu P. Troger, a îndeplinit funcția de director al Academiei din Viena. El a realizat opere remarcabile, caracteristice pentru pictura barocă, cum ar fi altarele concepute pentru Stephansdom din Viena, pentru biserica ordinului augustinienilor și pentru catedrala din Brixen. La solicitarea administrației civile și bisericești a Banatului, reputatul artist a prezentat trei schițe cu trei variante de altar. Unul dintre desene l-a avut în centru pe Sf. Ioan de Nepomuk, alături fiind prezentă
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
la Petrus Lombardus: faptul că ele încep cu o discuție despre „bucuria“ de a-l căuta pe Dumnezeu este un indiciu suficient pentru a face imediat legătura cu amplele discuții ale epocii despre distincția dintre uti și frui, de inspirație augustiniană, cu care încep, de obicei, lucrările acestui gen literar. Miza lui Raimundus este originală, pentru că dă un conținut nou temei pe care am ilustrat-o inițial: pentru el, imaginarul științific al ordinii umple golul dintre căutător și căutat, iar certitudinea
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
refuză înscrierea în scheme de comportament și în tipologii mai mult sau mai puțin abstracte, iată o întrebare pe care, în mod sigur, și-o vor pune mulți cititori. Răspunsul este simplu și complicat în același timp, după binecunoscuta mărturisire augustiniană: dacă nu întreabă nimeni, este simplu, dar dacă întrebarea chiar este pusă, lucrurile devin cu adevarat complicate. La o evaluare preliminară și, evident, exterioară, Alexandru Trifu este pictor, într-un sens mai cuprinzător, artist plastic, născut în București la 22
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
LUNĂ. 24 februarie - VENUS la 10° nord de LUNĂ. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 18 FEBRUARIE MARTIN LUTHER În 1546 a murit Martin Luther, fondatorul religiei protestante. Născut în 1483 în landul Turingia, s-a dedicat carierei ecleziastice, devenind călugăr al Ordinului augustinian. Doctor în teologie și profesor de științe biblice la Universitatea din Wittemberg, a intrat în conflict cu Biserica Romană, deoarece era împotriva practicii vânzării indulgențelor (prin care se colectau bani pentru construirea Bazilicii Sfântul Petru din Vatican). Prin cele 95
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
vieții, omul simte cu proaspătă acuitate apartenența sa la substanța cosmică ("Agerimea spinului de aramă sîngele copilului a cunoscut-o întîi. / Atunci te-ai înrudit cu trandafirul" - Trandafirul și clepsidra), necunoscînd încă Răul care nu e o substanță, în gîndirea augustiniană, neștiutor de tribulațiile viitorului ("Nimic nu-ți îngăduia să întrevezi planurile crugului, ce punea vremea la cale" - ibidem), străin de speculațiile ce alterează trăirea, produse de "somnambulii etherului". Cu toate că o vîrstă a absolutului, copilăria sfîrșește prin a fi sfîșiată de
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
invizibilului", ruptă de lumea fizică, de factură alegorizantă, urmează o deschidere către peisaj, ca simptom al renunțării individului de-a se refugia în sine: "De la Petrarca la Rousseau se înfăptuiește o treptată eliberare a percepției omului de acest canon ascetic augustinian". Referințele se relaxează, fiind menționați, alături de Rousseau, "s-ar zice primul care a stat pe o stîncă și, uitîndu-se la frumosul din jur, a fost într-atît de impresionat, încît n-a mai deschis nici o carte", și de Wordsworth, Shelley, Delille
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
Este Spiritus Sanctus, este inspirație, forță determinantă a spiritualității creștine: astfel eu cred în Spiritul Sfânt. Dogma Sfintei Treimi, formulată prin categorii elenistice și idei care ne sunt străine, pot să o înțeleg în lumina Sfintei Scripturi: nu după speculația augustiniană despre Sfânta Treime după care credință în "1=3" și "3=1", ci conform Noului Testament, drept credință în Dumnezeul unic și Tată prin Isus Cristos, Fiul pe care El l-a trimis în Spiritul Sfânt, Spirit al lui Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ai Bisericii, organizat de Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române. Vor participa profesori de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din București, Sibiu, Cluj, Atena (Grecia), Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), de la Universitățile din Heidelberg (Germania), Erlangen-Nürnberg (Germania) și Freiburg (Elveția), Institutul Pontifical Patristic Augustinian din Roma (Italia), Facultatea de Teologie Evanghelică din Kiel (Germania) și cercetători de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Institutul de Cercetări Arheologice din Crimeea (Ucraina) și Academia de Științe din Bulgaria. În deschiderea Congresului, vor adresa mesaje
De Sf. Constantin și Elena, Patriarhia Română împarte premii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79128_a_80453]
-
ne lămurește că ea „vizează conștiința transcendentală, luată în considerare, pe căi învecinate, și de către E. Husserl sau de către Maestrul Eckhart. În această privință (ni se spune mai departe), Ovidiu este întruparea dinamică a unui concept, proiectată în lumina neoplatonismului augustinian” (p. 94). Fără să lămurească oricât de puțin aceste cel puțin îndrăznețe paralele, autorul vorbește pe aceeași pagină despre „iluminările succesive” ale conștiinței personajului principal din romanul analizat, ca „având rolul reducerii eidetice” (corect ar fi fost reducției eidetice - însă
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
limbă engleză, este și autorul unor jurnale (de idei, și nu numai). Personalitate multiplă - a spune „scindată” e prea puțin -, și-a schimbat de mai multe ori nu numai viața, ci și modul de a scrie filozofie. Confesiunea, după model augustinian, l-a ajutat ă depășească fiecare nouă etapă. Interesat de matematică și logică (un rol cunoscut jucând în această orientare admirația și prietenia pentru Bertrand Russell), înclinat spre asceză și însingurare, care l-au purtat în primăvara anului 1914 în
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
Altfel spus, oricît de mult te-ai strădui să cunoști, dacă n-ai parte de o coborîre a harului, nu vei ajunge să surprinzi esențele celeste. Potrivit eruditei postfețe a Anei Irimescu, în gîndirea lui Mathaeus se încrucișează motive aristotelice, augustiniene și avicenniene, cu formularea unei analogii avînd rostul de explica autocunoașterea. Conform acestei analogii, cunoașterea de sine a sufletului seamănă cu actul vederii, căci așa cum vederea are nevoie de patru elemente (obiectul de privit, facultatea privirii, afinitatea reciprocă dintre obiect
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
Unu și cu unu fac unu). Așadar o teroare a unei materialități adverse, teribile prin aspectul ei scăpat din cadrele ordinii, care nu e neapărat o intenționalitate metafizică, ci o absență a unor „legități”, așa cum Răul ar fi, în gîndirea augustiniană, doar un gol al Binelui. Dar nici golul ca atare nu e suportabil. Cînd se surpă materia, apare spaima de irealitate precum de o dezumanizare. E un vis mut prin nonsens: „Pășeam,/ pe drumul deschis în vis,/ deși știam că
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
a fi incognoscibilul, echivalat cu Infernul. Destinul nostru pare a fi astfel oniric, realitatea însăși are o înfățișare onirică, „În care visează fiecare un alt vis / Despre care nu se îndoiește că este realitatea” (Paralele). În marginea unei celebre teze augustiniene, autoarea meditează fertil asupra infertilității (Semințe de piatră). Precum la Blaga, cunoașterea se izbește de cenzura transcendentă, implicînd însă și cenzura inversă, umană, care își îngăduie a cere explicații forței creatoare supreme. Astfel relațiile poetului cu transcendența pun în cauză
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor veacuri, și s-a datorat, în cea mai mare măsură, percepției distorsionate, de tip nestorian și augustinian, conform cărora cele cerești rămâneau tot mai mult „acolo și apoi”, oamenii gândind, din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]