231 matches
-
despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
ne fac de râs țara cu profesiunea lor exercitată exclusivist. Ce ți-e și cu votanții ăștia. Ar înflori țara fără ei. Țiganii ardeleni au prețuit întotdeauna munca. Chiar dacă nu aveau o meserie de bază, precum Gaborii cu Pălărie renumiți aurari și tinichigii, toți erau apreciați muncitori agricol. Sașii în special îi foloseau retribuit corect ca muncitori pe fermele lor. Asta le permitea, lor țiganilor, să-și educe în școli odraslele, să participe activ la viața culturală a comunei, să fie
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
nu e inventată de compozitori, ci numai culeasă de ei, ca aurul din nisip. Muzica nu e luată din neant și pusă pe portativ, muzica vine din infinitul și nemuritorul univers audibil și e adusă în formă armonioasă, precum cern aurarii comoara galbenă din materialul steril! Tăcere absolută nu există, iar muzica nu este creată de azi, există dintru început, combinată în zgomotul total al universului, de unde cei care cântă și cei care compun o absorb, o curăță și o împart
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404785525.html [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE AU FOST ÎN
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
sentimente de orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își confecționează singur ramele icoanelor cărora le acordă o mare importanță de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A.E.I.O.U.[1] , Cesarii, Glorie multă să își pună-n nume Și să cinstească penații și larii; Veneau aici pe caii albi în spume Să exploateze strașnic aurarii. ----------------- [1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți, odată, În miez de noapte peste grohotișuri, Ascunse între stânci sau prin tufișuri
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
și eu. A fost repartizat chiar la abatajul unde eu eram ajutor miner, astfel că de aici încolo apropierea noastră era inevitabilă. La locul de muncă nu prea vorbea mult. Asculta atât poveștile minerului nostru moș Pipa, despre aur și aurari, adică cei care făceau rost de aur ilegal! După ce ne apropiam de finalul ciclului, moș Pipa ne trimitea să încărcăm vagonetele cu minereu. Fiind ajutorul miner eu eram cel care răspundeam de acest capitol, astfel că al doilea om, fie
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Basil_cuceritorul.html [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii britanici cu pricina au studiat
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam și
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam și țară. Faptele lor au fost consemnate mai ales
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
consemnate mai ales de către preoții și învățătorii locului, prin intermediul cărora se derulau mare parte dintre ele, spre exemplu strângerea de fonduri pentru achiziționarea vitelor de carne pentru ostașii sau electrificarea satelor. Nu cred că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o ștampilă care avea înscripționat pe ea numele lui. Între anii 1880-1950, nu se puteau lăuda prea mulți în România cu traiul pe care îl duceau aurarii din Munții Apuseni și, de fapt nu numai ei ci și majoritatea meșteșugarilor din zonă. Vorbind de mineritul din Apuseni, un exemplu clar era Târgul de la Abrud care devenise unul dintre cele mai bogate și cunoscute din țară, dezvoltând în jurul
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău și “Moții - calvarul unui popor eroic dar nedreptățit”, scrisă de Ion Rusu Abrudeanu. Se pare însă că rezistența de la 1886 nu numai că
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
imediat după ce terminasem școala profesională de mineri la cea mai îndepărtată mină a Întreprinderii Miniere Gheorghe Doja din Zlatna, Muncăceasca Vest. Am fost repartizat la un abataj pe filonul 25, miner fiindu-mi baci Ion Pipa. Un miner vârstnic, vechi aurar pe care cei de la miliție îl cunoșteau ca traficant de aur. După ce ne terminam de evacuat minereul din frontul de lucru, noi cei mai tineri eram trimiși să facem rost de vagonete pentru a încărca minereul în ele. Baci Pipa
COLONELUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370935_a_372264]
-
este reperul în fața căruia compozitorii și interpreții ar trebui să reflecteze, iar cei care strică melodiile ar trebui să se rușineze. Fiică a compozitorului George Grigoriu, soție a compozitorului Ionel Tudor și mamă a compozitorului Andrei Tudor, ea este făurarul aurar al cuvântului de cântec, într-o familie în care muzica e patroană. În casa lor se vorbește despre muzică, se compune muzică, se scrie text de cântec, se cântă, se trăiește muzică... Muzica e în tot în familia lor, e
ANDREEA ANDREI. MUZICA ŞI POEZIA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478782120.html [Corola-blog/BlogPost/376962_a_378291]
-
canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își confecționează singur ramele icoanelor cărora le acordă o mare importanță de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
protest împotriva unirii. Autoritățile imperiale îi solicită generalului Rabutin să acționeze. Acesta îl arestează pe Gavril Nagszegi cu apropiații săi, precum și pe protonotarul Ioan Saroși, care a contrasemnat jalba nobilului român, împreună cu alți trei funcționari canceliști de la cancelaria aulică și aurarul Komaromi, un adept al nobilului român. Gavril Nagszegi este închis la Alba-Iulia pe 24 ianuarie 1702, fără drept de apărare sau proces și supus torturii. Gavril Nagszegi era acuzat de Viena că și-a multiplicat jalba și s-a adresat
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449757440.html [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
și supus torturii. Gavril Nagszegi era acuzat de Viena că și-a multiplicat jalba și s-a adresat tutror românilor din Ardeal, nu numai celor din Alba-Iulia. Era acuzat de instigare la răscoală, conspirație și ”laesa majestatis”. Protonotarul, canceliștii și aurarul erau considerați complici ai redactări jalbei și a răspândirii acesteia în principat. Paradoxal, acum intervin magnații maghiari Bethlen și Banffy, care fiind protestanți, acuză Curtea de la Viena că a încălcat legile și autonomia Ardealului prin arestarea unui nobil. Ei au
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449757440.html [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna mineritul și nu orice minerit, căci în Comitatul Alba, cel mai vechi comitat al Transilvaniei, de care aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie deținea câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
conducerea țării, regimuri care au determinat nu numai oprirea unor astfel de șteampuri ci și depopularea și sărăcirea zonei, una dintre cele mai bogate și mai prolifice din România secolului XlX . Chiar răzlețiți prin țară sau prin lume, urmașii buciumanilor aurari nu și-au rupt niciodată cu desăvârșire rădăcinile și au simțit nevoia de a deschide un muzeu care să vorbească singur despre Bucium și locuitorii săi, despre ceea ce a însemnat pentru România secolului XlX civilizația construită de către aceștia la poalele
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
de la mâini și picioare. Femei frumoase, dar primejdioase! Primejdioase prin magia lor, o știință secretă numai a lor; brățările lor de la mâini și de la picioare făcute numai din argint și din aur sunt vrăjite. Sunt făcute de bărbații lor, meșteri aurari, numiți patriarhi care le descântă ca pe niște talismanuri. Fac fierturi din plante, uleiuri magice, poțiuni pentru tot felul de lucruri, Vindecă, dar aduc și bolile în om. Îi pot lua mințile, cum i-au făcut lui Zugravu, numai uitându
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_erou_al_mineriadelor_ion_ionescu_bucovu_1386662739.html [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]