26 matches
-
printr-o alee pietruită ce începe în Franziskuspforte (Linzergasse) sau printr-o potecă aflată în spatele centrului comercial "Imberg", în Fürbergstrasse. Caracteristicile biologice ale muntelui sunt diferite de plante rare alpine și animale în stâncă inaccesibilă rece de nord (despre alpin auricula și Rhododendron alpin). De asemenea, corbul comun rase în roci. Caracteristicile biologice ale muntelui sunt diferitele plante alpine rare aflate în stâncile inaccesibile din partea de nord (precum urechea ursului (Primula auricula) sau trandafirul alpin (Rhododendron hirsutum)). Chiar și cuiburile de
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
animale în stâncă inaccesibilă rece de nord (despre alpin auricula și Rhododendron alpin). De asemenea, corbul comun rase în roci. Caracteristicile biologice ale muntelui sunt diferitele plante alpine rare aflate în stâncile inaccesibile din partea de nord (precum urechea ursului (Primula auricula) sau trandafirul alpin (Rhododendron hirsutum)). Chiar și cuiburile de corb se află adăpostite în stâncile abrupte din gresie.
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
care sunt mult mai frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare. pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca "Flammulina velutipes" care crește pe trunchiuri de foioase precum conifere (octombrie-martie) sau "Auricularia auricula-judae" (sin. "A. auricula", "A. sambucina", "Hirneola auricula"), cunoscută din bucătăria asiatică ca "Mu-Err", care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu
Ciuperci comestibile () [Corola-website/Science/335061_a_336390]
-
frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare. pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca "Flammulina velutipes" care crește pe trunchiuri de foioase precum conifere (octombrie-martie) sau "Auricularia auricula-judae" (sin. "A. auricula", "A. sambucina", "Hirneola auricula"), cunoscută din bucătăria asiatică ca "Mu-Err", care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii
Ciuperci comestibile () [Corola-website/Science/335061_a_336390]
-
Auricularia auricula-judae ((Pierre Bulliard, 1789 ex Joseph Schröter, 1888) sin. Hirneola auricula (Carl von Linné, 1753 ex Petter Adolf Karsten, 1880), din încrengătura Basidiomycota în familia "Auriculariaceae" și de genul "Auricularia", denumită în popor urechea lui Iuda, ciupercă de lemn respectiv urechi de lemn sau burete de soc este o ciupercă comestibilă
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
ureche. În Europa, ciuperca a fost studiată pentru calitățile ei medicinale începând din secolul al 17-lea. În multe cărți micologice folosite în prezent, de exemplu la Marcel Bon, Giacomo Bresadola sau Bruno Cetto, buretele tot mai este titulat "Hirneola auricula". "Deutsche Gesellschaft für Mykologie e. V." (Asociația Germană de Micologie) a desemnat "Auricularia auricula-judae" ciuperca anului 2017. poate fi confundată cu alte specii din familia "Auriculariaceae" (niciuna din ele otrăvitoare), de exemplu cu: "Auricularia fuscosuccinea" (comestibilă), "Auricularia mesenterica" (necomestibilă), "Auricularia
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
este străbătut în porțiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă și mica venă a cordului, iar în porțiunea stângă de artera circumflexă alături de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot observa, pe această față, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiușe, stâng, respectiv drept. Fața diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală și este reprezentată preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porțiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt despărțiți prin intermediul șanțului interventricular posterior la nivelul căruia se
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
majoritatea forme sincopate, corectate cu variantele corespunzătoare, existente în latina clasică. În analiza limbajului obiectual al latinității târzii sunt utilizate forme de metalimbaj, de tipul: oculus non oclus; columna non colomna; viridis non virdis; rivus non rius; speculum non speclum; auricula non oricla etc. I.1.5. Funcția poetică Funcția poetică (numită și funcție estetică) a fost definită de Roman Jakobson ca fiind "atitudinea față de mesaj în sine, centrarea asupra mesajului...", esența acesteia constând în faptul de a proiecta "principiul echivalenței
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
2007: 530). Metafora granulos denumește un concept a cărui trăsătură intrinsecă este prezența granulațiilor. Și alte exemple sunt edificatoare. În limba latină, areola, ae / f. este diminutivul substantivului area (arie) și desemmează o curte mică: med. areolă (fr. aréole); lat. auricula, ae (s.f.) a generat în limbajul medical metafora "urechiușă". În limba franceză veche, fontanelle era un diminutiv al substantivului fontaine. În nomenclatura anatomică, fontanelle/ fonticulus (pl. fonticuli) desemnează un "spațiu neosificat, membranos și depresibil, situat la punctele de întâlnire ale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
-i 9 fără un sfert! urcăm pe ace lucii iar din urmă jarul Iașului, la om lumina este statică, cel ce reușește este mai mult decît ce reușește el, PO Picioru Lupului pancarta, Piciorul Lupului pe frontispiciul clădirii, mai veche, auricula non oricla Appendix Probi, cînd îți cumpăr nu-ți place, eu găsesc, auzi! găsesc 4-5 studenți care și ăia, în țară, și-ntr-o lună de zile o platformă, angajez doi-trei profesori de limba română, dacă n-o să vină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe ea se evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul de vărsare în atriul drept al venei cave superioare, partea incipientă a trunchiului pulmonar (marcând aria cea mai proeminenta a feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o mică porțiune urechiușa stânga (Auricula sinistra). Cele două urechiușe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul de vărsare în atriul drept al venei cave superioare, partea incipientă a trunchiului pulmonar (marcând aria cea mai proeminenta a feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o mică porțiune urechiușa stânga (Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează baza de implantare a trunchiului pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
contact cu scobitura cardiacă de pe fața mediala a plămânului respectiv. Cordul conține la suprafață, în sântul coronar, în șanțurile interventriculare și în alte locuri artere și vene proprii. La nivelul atriilor se observă prezența unor prelungiri, numite urechiușe sau auricule (Auricula atrii), net delimitate la suprafață de atrii, cu origine embriologica diferită de restul atriilor. La nivelul atriului drept, se evidențiază sântul terminal (Sulcus terminalis cordiș), care separă compartimentul de vărsare a venelor cave, așa- numita porțiune sinusală (Sinus venarum cavarum
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
la suprafață (Sulcus terminalis) și o creasta spre interior (Crista terminalis), fiind străbătuta de mușchi în formă de pieptene (mm. pectinati) dirijați de la creasta terminală spre orificiul atrioventricular. Această porțiune a atriului se continuă înainte cu o evaginație, urechiușa dreapta (Auricula dextră), dependința caracteristică fiecărui atriu, dar mai dezvoltată în partea dreaptă. - În zona superioară a atriului se află orificiul de vărsare a venei cave superioare (Ostium venae cavae superioris), iar în partea să inferioară orificiul de vărsare a venei cave
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
pulmonare (Ostia venarum pulmonalium). Pe septul interatrial se schițează un relief arcuit, de forma semilunara, cu convexitatea în sus (Valvula foraminis ovalis sau falx septi), marcând limită orificiului septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior de mușchii pectinați. - Ventriculul drept (Ventriculus dexter); pe secțiune transversala apare că o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de locuitori, în 1912 numărul lor era de 259, iar recensământul din 1977 înregistra cifra de 1886. Școala primară a fost construită în 1892, iar biserica “Sfânta Parascheva” a fost ctitorită în 1792. Et.: antrop. Ureche (de la ap. ureche d.lat. auricula ), răspândit de secole în Moldova și Bucovina, + suf. -ești. VIIȘOARA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat pe partea stângă a râului Trotuș ; sat așezat pe cursul mijlociu al râului Trotuș, la 3 km. de Târgul Trotuș. Prima localitate apare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai sus, sunt mulți alți termeni în această situație: *baba, *oblito, *voleo etc. Caracterul popular al vocabularului romanic de origine latină se datorește și faptului că anumite cuvinte clasice au fost înlocuite, în latina târzie vorbită, prin sinonime mai expresive: auricula, diminutiv familiar, a eliminat cuvântul clasic auris „ureche“, casa „colibă“ l-a eliminat pe domus, cuvântul curent din latina clasică etc. Sensurile cuvintelor panromanice Cuvintele moștenite din latină în toate limbile romanice nu sunt toate „panromanice“ din punctul de vedere
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
puteau fi purtate și pe acest deget, precum apare în poezia eminesciană: Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Și inelul scump îl scoate de pe degetul cel mic. Denumirea de auricular trebuie legată, în primul rând, de auricula/ureche”, datorită faptului că acest deget servea la destuparea dopurilor de ceară din urechi. Gestul nu a trecut neobservat de cei vechi, deoarece acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]