35 matches
-
Străinul prin excelență. Impresia mea este că acest Străin va sfîrși însă prin a fi asimilat locului, si ca odata cu asimilarea el își pierde privilegiul de a fi o privire venită de undeva din afară, deci echivalentul unui Sine autodeterminat. Sînt foarte multe amănunte narative și personaje interesante pe care nu am avut răgazul de a le invocă sau include explicit în scenariul meu de lectură. Românul Oxfordului crește însă dintr-o poveste complicată, și tocmai de aceea pasionanta. Nu
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
și radical naționalist, deoarece regimul de dinainte de 1989, pe care l-a servit, făcuse exact acest lucru. Comunismul românesc s-a prezentat pe sine ca o mișcare de eliberare națională, ale cărei eforturi îndrăznețe de creare a unui stat industrializat autodeterminat ar fi încununat luptele seculare pentru libertate.” Vadim, pornind de la naționalism a văzut mereu o lume plină de conspirații antiromânești, puse la cale de organizații oculte precum cele masonice: Nu este întâmplator faptul că declinul acut al standardelor de viață
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aplicarea strategiilor de rezolvare a problemelor și reflecția asupra proceselor de învățare, pentru a chestiona ipotezele existente și pentru a mări capacitățile de învățare. Acest concept este corelat cu conceptele de învățare autodirijată și învățare autoreglată. Dintre acestea trei, învățarea autodeterminată solicită autonomia antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor/studenților în cea mai mare măsură. Deoarece un nivel de autonomie așa de ridicat poate fi prea ambițios pentru anumite contexte de învățare și predare sau pentru anumite grupuri de antepreșcolari/preșcolari/elevi/ studenți/alte persoane aflate în proces de învățare
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
în raport cu un standard și motivație de a învăța. Termenul „autoreglat” descrie un proces de preluare a controlului și de evaluare a propriei învățări și a propriului comportament. Acest concept este corelat cu conceptele de învățare autodirijată și învățare autodeterminată. Deoarece ultimele două solicită un grad mai mare de autonomie, care nu este posibil în toate contextele educaționale, în DigCompEdu este preferat conceptul de învățare autoreglată. Învățare autodirijată Descrie un proces în care persoanele iau inițiativa, cu sau fără ajutorul
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
rezultatele învățării. Acest concept este corelat cu conceptele de învățare autodirijată și învățare autoreglată. Autonomia antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor/studenților/altor persoane aflate în proces de învățare este solicitată în cea mai mică măsură de învățarea autoreglată și în cea mai mare măsură de învățarea autodeterminată. În DigCompEdu este preferat conceptul de învățare autoreglată, deoarece celelalte două pot fi prea ambițioase pentru anumite contexte de învățare și predare sau pentru anumite grupuri de antepreșcolari/preșcolari/elevi/studenți/alte persoane aflate în proces de învățare. Profesor/Cadru didactic Un profesor este o
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
greutăți, fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de alții și de a primi îngrijire și atenție de la ceilalți” (Crăciun, 2008, p. 34). Aceste nevoi bazale jalonează direcția în care oamenii își pot realiza la maxim potențialul individual. Când aceste nevoi bazale sunt satisfăcute atunci formele motivaționale puternic autodeterminate vor putea sta la baza comportamentului unui individ (Edmunds et al., 2006). Când nevoile psihologice de bază sunt satisfăcute atunci individul va promova un comportament de adaptare și integrare, având un impact pozitiv asupra bunăstării personale (Deci & Ryan, 2008). Teoria
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
care pot rezulta în urma adoptării unui anumit comportament (Standage & Treasure, 2002). Reglarea externă se referă la un comportament dictat de factori controlați extern (Standage, Duda, & Ntoumani, 2003). Acest tip de reglare reprezintă o formă a motivației extrinseci (cea mai puțin autodeterminată formă) care se referă la acțiuni realizate cu scopul primirii unei recompense sau pentru evitarea unei pedepse (Standage & Treasure, 2002). Reglarea prin introiecție presupune un anumit grad de internalizare a comportamentului individului prin care controlul extern se transformă în control
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
asimilată de către individ alături de alte valori și nevoi personale se vorbește despre reglarea prin integrare (Standage & Treasure, 2002). Acest tip de reglare este cea mai completă formă de internalizare a motivației extrinseci (Deci & Ryan, 2000), fiind forma cea mai puternic autodeterminată a motivației extrinseci (Standage et al., 2003). Reglarea intrinsecă se referă la adoptarea unui comportament declanșat și dirijat de plăcerea și satisfacția care derivă direct din participarea la o activitate fizică (Standage et al., 2003). Motivația intrinsecă este marcată de
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
activitate fizică (Standage et al., 2003). Motivația intrinsecă este marcată de sentimente de bucurie interioară. Concluzionând, trebuie spus că un comportament controlat puternic extrinsec este asociat cu slabe beneficii din punct de vedere al sănătății mentale, în timp ce un comportament puternic autodeterminat este asociat cu beneficii majore ale practicantului în ceea ce privește sănătatea mentală a acestuia (Wilson, Mack, & Grattan, 2008). Modul în care indivizii își definesc succesul sau își evaluează propria competență influențează procesele care reglează motivația acestora (Petherick & Markland, 2008). Teoria orientării spre
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
motivația care-l susține în timpul participării la activități fizice, direcționându-l spre competențe și forme specifice ale succesului (Vansteenkiste et al., 2007). În urma cercetărilor în acest domeniu s-a afirmat că orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglări mai puternic autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
sine atunci când nivelul de competență perceput de aceștia este mare (Hein & Hagger, 2007). Orientarea spre sine influențează intențiile individului prin formele de reglare slab autodeterminate prin relaționare la alte persoane sau poate influența comportamentul individului prin formele de reglare puternic autodeterminate atunci când perceperea competenței proprii este mare (Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
susține și ultima ipoteză. Există o legătură semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne așteptam să existe o relație între orientarea spre comparație socială și cea mai slab autodeterminată formă de reglare a motivației extrinseci (reglarea externă). Se pare că acest control extern asupra indivizilor nu determină la aceștia neapărat nevoia de comparație socială. Este posibil ca oferirea de recompense sau aplicarea de pedepse asupra participanților la antrenamentul cu
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
la aceasta orientare spre obiective. Discuții / Concluzii Rezultatele noastre sunt în concordanță cu concluziile obținute de alte studii (e.g. Duda & Whitehead, 1998; Wang, Chatzisarantis, Spray & Biddle, 2002). Practicanții de exerciții fizice orientați mai mult spre sarcină tind să fie mai autodeterminați decât cei care participă la activități fizice având obiective de rezultat. Astfel, dorința de a-și depăși colegii cu orice preț în cadrul unei activități normative, conduce la o auto-determinare mai scăzută în rândul practicanților de exerciții fizice. Orientarea spre sarcină
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
să fie din ce în ce mai violente. Crizele s-au înmulțit nu doar pentru că extensiile iraționalității aveau cale liberă, ci și pentru că tipul de economie avea nevoie pentru performanța sa de criza SME. Cu cât crizele erau mai dese, cu atât performanțele economiei autodeterminate erau mai mari. Fenomenologia relațiilor dintre E, M și P s-a complicat atât de mult, încât a devenit real riscul decuplării sferelor. Evoluția în timp a raporturilor dintre sfere a început prin fuziuni și achiziții, cu scopul concentrării puterii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se răspîndesc în prezent în toate cele patru zări, ceea ce înseamnă că relativiștii nu au înțeles că lumea se află într-un proces de respingere a relativismului. Cazul chinezesc prezentat anterior sugerează că relativismul nu sesizează posibilitatea ca organizații neguvernamentale, autodeterminate și autoreflexive, pe care unii le numesc societate civilă, să poată exista și să existe cu alte denumiri, în alte medii lingvistice și culturale. De asemenea și aici fragilitatea punctului de vedere este dramatică relativismul implică, de obicei, faptul că
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
independenței subiecților care se autoguvernează în cadrul unei societăți civile conturate prin instituții politico-juridice. Libertatea consta, mai ales, în dărîmarea barierelor dintre sferele socială și politică, maximizînd în felul acesta unitatea, armonia și autorealizarea personală a indivizilor pe deplin conștienți și autodeterminați social. Marx (ca și Neocleous) a presupus că aparatul de stat putea și trebuia abolit și înlocuit de simple organisme administrative. Toți comuniștii aveau să ia decizii în toate problemele publice, oricît de nesemnificative, fără să apeleze la instituții politico-juridice
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este nevoia profund umană de a ne conduce propria noastră viață, să învățăm și să creăm lucruri noi și să fim mai buni cu noi înșine și cu lumea noastră. Ființele umane au o tendință înnăscută pentru a fi autonomi, autodeterminați și în contact unii cu alții. Iar când această dorință este eliberată și urmărită, oamenii obțin din ce în ce mai mult și trăiesc o viață bogată"123. Ceea ce ne motivează cu adevărat sunt trei factori importanți: autonomia (dorința de a ne conduce singuri
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în postura asumată de ideolog încărcătura morala este, credem, cheia care permite accesul în spațiul multistratificat al polemicității argheziene. Pentru că, înainte de toate, convingerile și principiile sale, grefate aperceptiv, se constituie în pretextul polemic, sau, altfel spus, într-un conținut etic autodeterminat, grație unui cumul de factori repercutanți asupra individualității: cel psihologic, al experienței sociale, cel istoric-contextual etc. Când conținutul e rostit, el se dezvăluie ca afront, ca inaderență, într-un cuvânt ca opoziție în raport cu un dat social, religios, politic etc. Într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă a românilor ardeleni înjghebată succesiv pe durata secolului al XVIII-lea, aceasta din urmă fiind la rândul ei răsadul conștiinței etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
informal, pe articularea diferitelor medii de învățare. Așadar, problematica educațională-cheie nu se mai referă la modul în care un anumit material poate fi predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informal, pe articularea diferitelor medii de învățare. Așadar, problematica educațională-cheie nu se mai referă la modul în care un anumit material poate fi predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre lucrurile percepute și aspectele în care ele apar. La aceasta se adaugă particularitatea că există o afiliație strictă între paricularitatea percepută a obiectului și multitudinea de aspecte. Astfel, imediat ce experimentam anumite aspecte, o proprietate determinată a unui lucru este autodeterminată. Multiplele idealuri literare sunt reprezentate de Ingarden sub forma unei scheme a anumitor aspecte concrete și tranzitorii. Conținutul concret și modul în care este experimentat diferă gradual. Când vorbim de afiliații normale a unei diversități de aspecte pentru un anumit
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a rămîne în pană și, deci, motiv al schimbărilor brutale de direcție către descentralizare. La limită, ierarhia nu poate învăța nimic, căci nu poți învăța decît în mod experimental, acționînd (learning by doing). Se face atunci apel la forțele auto-organizate, autodeterminate, auto-coordonate de la periferie. Dar, aici, încă o problemă: excesul de specializare al experților, cu viziune parțială, care intră în conflict cu autoritățile generaliste. Landau vorbește de "conflict între autorități de expertiză și autorități (juridic) competente". Autoritatea competenței este totdeauna un
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]