239 matches
-
septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu ne garantează că mișcarea ciclică va reveni pe curba ascendentă. Singurul temei al speranței noastre sunt extraordinarele capacități înnăscute ale omului de a reface ordinea socială." Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și politica - sunt obligate astăzi să inițieze soluții, așa cum au izbutit să o facă și în trecut. Din acest punct de vedere, Europa poate fi un exemplu. Europa a cunoscut de-a-lungul istoriei sale destule rupturi, la vremea lor crunte
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
în fatța abuzurilor. Potrivit unui comunicat trimis DC News, scopurile principale ale FCDL sunt: înlesnirea organizării oamenilor în fața încălcării drepturilor lor locative; aducerea pe agenda publică a mass-mediei și a autorităților a acestei probleme. Principalele activități sunt sprijinul reciproc și autoorganizarea, iar ceea ce-și doresc este "dreptul la trai demn al tuturor". "FCDL a luat naștere în urma multelor întâlniri ale comunității în curs de evacuare din cartierul Rahova-Uranus cu grupuri de sprijin și cu persoane evacuate din alte zone ale
Front comun pentru apărarea în fața evacuărilor abuzive by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42563_a_43888]
-
astfel de analize ar putea fi concludente pentru o eventuală încercare de revitalizare a unor astfel de forme de management al resurselor în România, deși în prealabil ar fi necesară o cercetare care să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților rurale au reușit să supraviețuiască perioadei comuniste. Pentru a putea extrage concluzii pertinente cu privire la guvernarea în comun a bunurilor comune în cazul românesc, voi încerca să chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al Vrancei era o structură de organizare care venea să completeze nivelul constituțional, era una dintre „constituții”. Vrancea însă avea un statut unic între regiunile românești de atunci, cu o independență mare în autoorganizare. În lipsa presiunilor oficiale, structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate afirma că principiul nu este respectat, întrucât, atunci când vorbim de libertatea deplină a localnicilor de a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate: există un model local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare și programare, toate acestea sunt integrate atât tematic, cât și formal în scrierile prozatorului. Astfel, autorul vorbește, de pildă, de "arta nepreciziei în cinetică", de un "experiment" cu o pisică (a lui Schroendinger?) sau de relaționarea dintre creșterea informației și
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
201 CASETE Caseta 1. Putere și program în DEVCOM 35 Caseta 2. Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20 38 Caseta 3. Tipuri de capital 65 Caseta 4. Competență cetățenească și dependență/administrativă 68 Caseta 5. Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă 78 Caseta 6. Reguli ale spațiilor de participare 79 Caseta 7. Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio) 82 Caseta 8. Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 83 Caseta 9. Despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condițiile definiției, în afară de aceea de a fi „schimbare”. În anumite cazuri poate avea funcție de DEVCOM dacă este organizată pentru prima dată în comunitate și constituie o probă de autocontrol, de sporire a capitalului social local, a abilității sociale locale de autoorganizare. Similar, dacă ocazia respectivă este folosită pentru demararea unui proiect comunitar, atunci hramul poate avea o funcție de DEVCOM. Exemplul trimite la marcarea distincției dintre „DEVCOM”, „acțiune comunitară” și „acțiune cu funcție de DEVCOM”. Ceea ce se cheamă „asistență comunitară” (community work) este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a câtorva societăți. Adoptarea târzie a sistemului de aducțiune este explicabilă în cazul societății nr. 4 din Agârbiciu prin cristalizarea insuficientă a aspirațiilor de confort satisfăcute prin introducerea apei curente în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de autoorganizare (trădând lipsa unor experiențe anterioare în domeniul vieții de asociație); am amintit deja că intervenția primăriei, în acest caz, a constituit un factor compensator important. Adoptarea târzie a acestei inovații în cadrul societății nr. 10 din Axente Sever trebuie pusă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care pleacă Randell este că ținta proceselor de organizare sau dezvoltare comunitară este aceea de a contribui la formarea și consolidarea unor sisteme sociale care să se autosusțină, să fie autonome. Kauffman susține că sistemele complexe, durabile, cu capacitate de autoorganizare și de autosusținere, satisfac un set de cinci condiții (vezi caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți autonomi care se autoorganizează» (Kauffman, 1995), respectiv sisteme ce evoluează pentru a produce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cultura participării, cu încredere, relații, experiențe etc. 5. Între funcționalitatea instituțiilor publice ale unei localități și propensiunea spre cooperare/participare, relațiile pot fi pozitive sau negative, de directă sau de inversă proporționalitate. Uneori, instituțiile locale bune, eficiente reduc propensiunea spre autoorganizare, alteori o stimulează. Se pare că și în viața comunitară lucrurile stau ca în medicină, unde nu totdeauna există boli, ci mai ales bolnavi și, în acest ultim caz, abordarea cazuistică, de tip homeopat, pare să fie mai eficientă decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
6. Absența experiențelor DEVCOM la nivel local și a unei culturi a participării complică declanșarea proceselor de dezvoltare locală. Absența liderilor și a experiențelor anterioare în domeniu reduc mult șansele de angajare ușoară, eficientă a comunității pe calea schimbării, a autoorganizării. Identificarea posibilelor substitute pentru absențele menționate este o chestiune de imaginație socială. Modul în care ajunge să activeze grupul de inițiativă al femeilor de la Ghizela-Timiș, în relatarea facilitatorului care a declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace, capacitatea comunitară de autoorganizare, efectele de difuziune spontană a informației despre oportunitățile FRDS, gradul de implicare a instituțiilor locale și județene în desfășurarea procesului, intervenția facilitatorilor de la Fond sau a celor care vin din partea altor instituții, posibilele rețele de firme interesate în accesarea fondurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
referă atât la individ (empowerment psihologic, individual), cât și la comunități sau organizații (empowerment social). Cu referire la persoanele sărace, procesul de abilitare (empowerment) implică, în esență: accesul la informație, incluziunea și participarea, responsabilizarea organismelor publice (accountability) și capacitatea de autoorganizare locală (Narayan, 2002, pp. 13-18). În contextul politicilor de combatere a sărăciei, empowerment-ul se confundă aproape cu un anume gen de dezvoltare: „Empowerment-ul reprezintă îmbogățirea cu bunuri și capacități a oamenilor săraci pentru a participa la actul decizional, a influența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea activității de învățare; - producerea deliberată de noi conexiuni și de asimilări comportamentale stabile, cu valoare socială ridicată, care să-l angajeze pe elev în acțiuni de învățare pe termen lung. I.3.3 Relația profesor-elev și motivație Devine criteriul aprecierii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Lupasco, "ei își dau seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt total neinteligibile în modul lor de raționalizare prea închis și au tendința să spună: e irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși ? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală"51. Nu e de mirare că un poet
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și-au dat seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt cu totul neinteligibile în modul lor de raționalizare prea îngustă și au tendința să spună: este irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală. După părerea mea, asta e Contra-Reforma. O castă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cunoașterii [166]. Una din direcțiile de cercetare în privința mașinilor instruibile este modelarea neuronală. Modelarea neuronală dezvoltă sisteme instruibile pentru scopuri generale, care pornesc cu o cantitate mică de cunoștințe 192 inițiale. Astfel de sisteme se numesc rețele neuronale, sisteme cu autoorganizare sau sisteme conexioniste. Un sistem de acest tip constă dintr-o rețea de elemente interconectate de tip neuron, care realizează anumite funcții logice simple. Un astfel de sistem învață prin modificarea intensității de conexiune dintre elemente, adică schimbând ponderile asociate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Diviziunea muncii sociale se deosebește în mod fundamental de diviziunea naturală a muncii. La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
purtătoare de indicații practice fiindcă nu a intrat în secretul practic al propriei sale istorii. Activistul care-1 invocă astăzi pe sfîntul Gramsci pentru a proclama că "hegemonia este la început o strategie de dobîndire a acordului activ al maselor prin autoorganizarea lor" își irosește cuvintele la fel ca bravul preot care ține piept pilulei contraceptive prin citate despre căsătorie din Sfîntul Pavel. Fiindcă autoorganizarea telespectatorilor în regim de monopol sau de măsurare a audienței reprezintă cvadratura cercului (soluție de care Țările
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a proclama că "hegemonia este la început o strategie de dobîndire a acordului activ al maselor prin autoorganizarea lor" își irosește cuvintele la fel ca bravul preot care ține piept pilulei contraceptive prin citate despre căsătorie din Sfîntul Pavel. Fiindcă autoorganizarea telespectatorilor în regim de monopol sau de măsurare a audienței reprezintă cvadratura cercului (soluție de care Țările de Jos s-au apropiat cel mai mult). Și cînd cutare sau cutare grup de "intelectuali de stînga" cu toții experți în strategii de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]