1,671 matches
-
Alexandra Olivotto Că tot vorbeam de filmul de ficțiune care a gonit documentarul afară din sala de cinema, iată un contraexemplu: Marele Jaf Comunist, comis de Alexandru Solomon. Care se avântă pe foarte marile ecrane din mall-uri. Unii zic că bine face, alții, că ar merita dat pe postul național la o oră de maximă audiență. Eu zic că, în timp, cele două nu se exclud (poate fi dat la
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
cui" (FG 2005); ,monumentul seamănă mai degrabă cu un cuib de cocostârc" (ib.); ,seamănă cu un tirbușon cu dopul înfipt" (ib.) etc.; în contrast cu aceste concretizări extreme, un efect comic garantat (și mai subtil) îl au și imaginile care asociază abstractul avîntat și concretul duios: ,vector cu coroniță" (Mihai Oroveanu, citat în Suplimentul de cultură, 37, 2005).
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
esperienza umană che rimane involucro mortale. Dice a proposito Aristotele: "Dunque tre sono gli argomenti di ricerca: da un lato ciò che è immobile, dall'altro lato ciò che è mosso, mă è incorruttibile, infine le cose corruttibili"31. Più avânți nella sua trattazione della natură e del mondo, del movimento del tempo nel mondo, lo Stagirita non esiterà a concettualizzare la questione tempo-mondo relativă alla mutabilità degli enti e delle loro proporzioni quale riflessione generale del mutamento e del cambiamento
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bucureșteană, dezolarea din cartierul ilustru năpădit de hoardele de turiști descreerați, sunt ispitit să cred că această cetate, Luteția, apărată și salvată de Sfânta Genevieva a cărei siluetă e lansată, concepută în stilul unei rachete cosmice, pare gata să se avânte spre cer de la capătul podului de pe Sena... merită nu numai o slujbă; merită sau s-ar cuveni, cândva, să fie transformată în-tr-o rezervație a bunului-simț, bunului gust, spiritului omenesc în general. Războiul era pe vremuri și o afacere estetică. Nu
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
savoarea poveștilor din 1001 de nopți și a romanului picaresc, André Gide îl asemuie cu Lesage sau Sallet, întrecîndu-i însă printr-o "sensibilitate mult sclipitoare." Danezul Georg Brandes împrumută dimensiunile mitologiei, cînd îi evocă dimensiunile prieteniei. Jean Richard Bloch se avîntă într-o surprinzătoare clasificare: "Homer - negustor de fistic", apropiere propusă și de Camil Petrescu, atunci cînd gîndul îl duce la faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
tot mai puțin. Prevăd un efect pervers al acestei cărți: ea va scuti generațiile următoare de balastul lecturii a mii de pagini. Intrat imediat în bibliografia obligatorie, această neconvențională istorie literară va înlocui o bibliotecă întreagă; dincolo de ea se vor avânta doar cei cu un spirit de sacrificiu mai mare decât al criticului. în câteva cuvinte, un studiu fundamental, convingător, obiectiv, sistematic, scris într-un stil participativ elegant, o carte incomodă pentru gloriile literare de atunci prin pertinența cu care rostește
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
mai de seamă. E o generație a aspirației spirituale prin excelență, deoarece, prin înfăptuirea idealului întregirii naționale, simțea "a nu mai avea datorii politice față de neam", precum cele precedente, socotindu-se "liberă să descopere noi orizonturi, noi culturi, să se avînte spre zările deschise". E drept că "lichidarea conturilor istorice" a constituit doar un intermezzo, căci, în scurt timp, dictatura regelui Carol al II-lea va însemna o "readucere în istorie", mai puțin brutală inițial, pentru a fi urmată de cîteva
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Printre autorii interesați de deslușirea surselor și mecanismelor atentatelor sinucigașe, de pildă, figurează și Joseph Croitoru, un publicist care în paginile presei germane s-a dovedit un bun cunoscător al scenei intelectuale românești. În același teren minat al actualității se avîntă și cîțiva filozofi, între care francezul Jaques Derrida, dar și reputați politologi ca de pildă americanul Chalmers Johnson sau marea doamnă a intelighenției de peste ocean, Susan Sontag. Triumful literaturii de divertisment Cu minime excepții, oferta beletristică a acestei toamne a
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în lumea comis-voiajorilor”). Nu întîmplător l-am citat aci pe moralistul francez, căci Dan Ciachir (născut în 1951 la București) ni se prezintă, deopotrivă în dimensiunea temporală ca și-n cea geografică, drept un călător prudent, selectiv, oțios. Nu se avîntă prea departe în trecut (nu aflăm decît prea puțin despre copilăria ori adolescența, despre familia ori școlaritatea d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
neisprăvit" este, în termenii lui Mircea Eliade, un ,,drum spre centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă în labirint se află un Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme cu capul pe o piatră din Casa Domnului, pe un bethel, care este
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini ca după orătănii în ogradă, iar chefalii săreau printre bărci, peste năvoadele lor, se avântau liberi prin aer, albi și albaștri, cu sutele, spintecând apa... Ai fi jurat că, între timp, ei aflaseră cu cine au de a face, și, în loc s-o șteargă, mai întârziau acolo dinadins, să se joace, să se distreze. Pe
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
Cuvântul de laudă la Sfintele Mucenițe Veronica, Prosdoca și Domnina, mama lor, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 441-442) ,, Când vii aici, iubite, și cugeți cu mintea că tot poporul acesta se avântă să alerge cu atâta râvnă ca să sărute pulberea de pe mormânt și să primească binecuvântarea de aici, cum nu-Ți vei înălța mintea și nu vei râvni să arăți același zel cu al mucenicului, încât și tu însuți să fii învrednicit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ardoarea aprinsă și rugăciunea cu trezvie. Cel ce se apropie astfel, îndată dobândește mii de bunătăți: harul lui Dumnezeu în chip nevăzut îi ușurează conștiința, îi dă multă încredințare și îl pregătește să se desprindă de pământ și să se avânte spre cer”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 108-109) ,,V-ați împărtășit de bogată binecuvântare de la moaștele sfinților mucenici”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ironie fantastică, punînd sub lupe imense nimicnicia, Harms a fost anchetat și redus la un singur tip de literatură, cea pentru copii. Nu că ar fi ceva lezant, dar pentru forța lui de expresie, de analiză, pentru stilul atît de avîntat, de nou, de original, bănuiesc că nu a fost simplu. Deloc. Pe 23 august 1941 a fost arestat și acuzat pentru opinii defetiste. Internat apoi într-un spital psihiatric, moare de inaniție cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 1942
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
amână și coacerea fructului râvnit dar și putrezirea lui iar dacă într-un răstimp nu mai recunoști labirintul prin interiorul copacului spre acel luminos fruct și nici din afară nu-i mai zărești sclipirea iar piciorul tău ezită să se avânte sau mâna se retrage când ar trebui să-ndrăznească sau ochiul se întunecă tocmai atins de lumina care polenizează crengile înseamnă că ai aflat: cea mai teribilă oprire în timp este clipa prezenței tale-n prezent și mai este - probabil
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
Da, cred că e ea. îndreptându-se spre același avion, ei poftim ce-ntâmplare! Dar e o diversiune binevenită: nu se preocupă nimeni de mine ori de valiza mea. Cu valiza în mână, pun piciorul pe scara avionului și mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
dacă absolutul înseamnă, cum spuneam, exagerare, ieșire din „normalitate”, ce altceva este subita exaltare, acel violent simțămînt de fericire prin nimic justificat cu care te trezești uneori, așa într-o bună dimineață, cînd ceva din sufletul tău pare să se avînte către înălțimi, gata să spargă toate zăgazurile, cînd o voluptate aproape insuportabilă a plăcerii de a trăi îți scaldă pe neașteptate întreaga ființă ce caută cu disperare un punct de reper din realitate asupra căruia să-și reverse această forță
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
strânsă, Luciano Mallozzi constată că au fost distribuite în România 155 de filme de productie italiană, între care și câteva care au contribuit la debutul neorealismului: La nave bianca de R. Rossellini, I bambini ci guardano de V. De Sica, Avânți c'č posto de M. Bonnard sau Quattro passi tra le nuvole de A. Blasetti. Filmele reprezentative pentru neorealismul italian au fost distribuite în România cu o întârziere de cinci ani față de alte țări, astfel încât primul film neoarealist vizionat de
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
întrerupi cu pălăvrăgelile tale... Ia uite, fratre, la televizor: uite-l pe dom' Iliescu, țuca-i-aș gurița lui de oltenițan fain ce e! Uite-l, mă ce responsabil și cinstit e! Sărac, da' cinstit, domnule! Uite-l cum se avântă ca să rămână în istorie măcar ca unul dintre cei mai mari gânditori de gafe din istoria trecută, prezentă și viitoare a pesedismului și chiar a patriei revocându-și după o zi propriul decret de grațiere... Extraordinar! Pssst! I-auzi ce
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu și alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfîrșitul lunii noiembrie a anului 2004. Uneori autorul adoptă un ton școlăresc, specific manualelor de istorie pentru clasa a V-a (,Din cele mai vechi timpuri, gînditorii s-au avîntat în speculații cu privire la viitorul lumii și al societății omenești", scrie cu înțelepciune profetul politic despre breasla în care s-a consacrat definitiv- p. 12), alteori rostește cu emfază banalități crase, aflate la limita bancului (, În opinia mea, portretul românului fericit
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
corectitudinii politice" se comit imense porcării. Dar asta e situația - ne îndreptăm și spre o astfel de Europă, nu doar spre una a mâncării cvasi-gratuite și a minunatelor autostrăzi. Ce-o fi fost în mintea lui Năstase când s-a avântat prin gropile deșuchelii, mustind de vulgaritate și de-o abia reprimată violență fizică? O fi cunoscând el poporul român mai bine decât ceilalți contracandidați? O fi mizând pe intimidare - că pe șantaj mizează din plin? Nu sufăr de excesivă pudibonderie
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
auxiliare despre care vorbesc nu sînt culegeri de exerciții, ci tot un fel de manuale, mai amănunțite și, îmi pare rău s-o spun, de o pedanterie care îți taie pofta să le consulți. Dar dacă n-ai încotro, te avînți, ca părinte grijuliu ce ești, să-i explici candidatului ce vrea să zică autorul cărții care, chipurile, ar trebui să-i netezească elevului drumul spre materia pe care o studiază. Te trezești înnămolit într-un limbaj care se vrea doct
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
azi din laboratoare ultraperfecționate, care nu confirmă mecanismul liberului arbitru, putința de a opta independent. Neașteptate sunt remarcile lui Safranski cu privire la Fiesco, a doua piesă predată de debutant la teatrul din Mannheim și respinsă acolo. Personajul este embrionar bivalent: se avântă în conjurația cu fanatica ei derulare și se lasă captivat și de voluptate, avid să guste plăcerile vieții. Din adnotările scriitorului rezultă că până aproape de final nu era sigur pentru care variantă se va decide. Și în artă libertatea asigură
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Condiția estetică a textului se întemeiază pe condiția intrinsecă a ființei (la nivel intim, biografic, cultural) și e cu atît mai convingătoare cu cît elementele ce-o ilustrează pe cea de-a doua sînt mai îmbelșugate. Drept care Angela Furtună se avîntă în toate direcțiile, cu un impresionant elan al cumulării de imagini, concepte, impresii din numeroase domenii, cu o dispoziție a varietății menită a asigura augustului apetit textual un meniu pe măsură. Iată o elegie compusă din materii eteroclite, cu o
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
dăm seama de greaua responsabilitate ce vom avea de suportat ca mâine, când vom fi chemați să ne îndeplinim și noi menirea noastră în societate. Niciodată n-a fost această responsabilitate mai mare ca acum, când omenirea intenționează să se avânte pe căi neumblate, cari vor duce, poate, la o înțelegere și fericire generală! Atingem acum un punct mai delicat. Încotro merge politica noastră? Vor reuși oare oamenii să realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]