39 matches
-
a rămas împietrit imediat ce a rostit, la adresa Ericăi, vorbe ce nu le-ar fi putut rosti niciodată : „vierme ce ești! ”. Se aflau în apartamentul Aureliei, aliata lor și doar se îndepărtase puțin pentru a o privi contemplativ. Doar împietrirea și bâiguielile, de după împietrire au convins-o că ceea ce rostise fusese străin de orice gând al lui. * Potrivnic s-a simțit a fi și el atunci, doar atunci, când i-a mărturisit Ericăi de legătura lui cu Tamara chiar dacă o astfel de
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
se mai stingă. Poeta a ales versul clasic și, în cadrul acestuia, specia sonetistică, atât de riguroasă structural, dar cu atât mai inefabilă, un act curajos, într-o vreme când tinerii se lasă învinși de noile structuri apoetice, un fel de bâiguieli confuze, licențioase și dezlânate, în care ritmul, măsura, rima, semnele de punctuație sunt neglijate în favoarea limbajului vulgar, scăpat din frâie (dar atât de gustat!), de tineri din ce în ce mai năimiți și tulburați de ispitele clipei. Conștientă de darul său creator, Alexandra Mihalache
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
cum s-ar putea îndrepta lumea, puțini își pun osul la treabă. • Trăim într-o lume plină de mizerii în care căutăm poezia. Și, culmea, adesea o găsim. • Cât de poliglot trebuie să fie Cel de Sus ca să priceapă toate bâiguielile pământenilor? • Plăcerile costă totdeauna mai mult decât fac. Dar cine se uită la preț? Doar un... nătăfleț. • Evenimentul pe care-l aștepți cu nerăbdare are cea mai lungă cale. • Lumea nu e așa cum o prezintă scepticii. E mult mai dezolantă
GÂNDURI REBELE (16) – LUMEA ÎN CARE TRĂIM de HARRY ROSS în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1452676019.html [Corola-blog/BlogPost/369615_a_370944]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > FRÂNTURI DE VIAȚĂ -CAPITOLUL II - EPISODUL 4 Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Bâiguielile nedeslușite ale femeii, albă ca varul, atrag atenția ofițerului care tocmai terminase de citit ultimul articol. - Dar..., oameni buni! Ce se întâmplă? Acestei femei îi este rău. Dați-i un pahar cu apă, ceva! De ce nu mi-ați spus mai
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458066349.html [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
reale: nu s-ar zice că ascultăm un elogiu al curei psihanalitice? Al analizei moderne? Ca un bun cititor al Psihopatologiei vieții cotidiene - ceea ce nu este -, Montaigne presimte de asemenea și ceea ce se întâmplă „la marginea sufletului” și ține de „bâiguielile somnului”, de „mișcările involuntare care nu au ca origine voința noastră”, de „impulsul firesc”, de „agitații situate în afara discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un anumit tip de text. Continuitatea unui text reiese din echilibrul variabil dintre două nevoi fundamentale: o nevoie de progresie și una de repetare. De fapt, pe de o parte, un text trebuie să se repete (fără să fie o bâiguială) și, pe de altă parte, să conțină informații noi (pentru a nu "improviza"). Înțelegerea dinamicii textuale implică studierea felului în care se realizează acest echilibru prin care se operează o transformare continuă a informațiilor noi în informații dobândite, puncte de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de ale masoneriei, coborându-se la nivelul ethosului macrofizic din sistemul celor trei materii lupasciene, fiind, paradoxal, un soi de biologism atoateomogenizant. Nefamiliarizați cu subtilitățile filosofiei și teologiei, gnosticii riscă să alunece, cum observa în 1975 Louis Sableron, într-o "bâiguială filosofică". Și aceasta este, din păcate, impresia finală pe care o lasă străluciții savanți de la Princeton și comilitonii. Neo-gnosticii își proclamă opțiunea pentru o religie prin excelență monoteistă. Nimic de reproșat, fiindcă toate marile religii contemporane sunt monoteiste. Dar ei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care vrem să o facem, semnat de Geo Bogza, Paul Păun, Gherasim Luca și S. Perahim, expune crezul estetic și totodată explicitează titlul revistei. Respingând lirica „abstractă și intelectualistă”, dar și „poezia pură” ce se conduce după șabloane ermetice („o bâiguială pseudoabsconsă”), cei patru acuză incapacitatea autorilor contemporani „de a trăi cot la cot cu viața”. Poezia nouă - se spune - nu se poate limita la o problemă tehnică, căci însăși existența ei „este condiționată de mai marea sau mai mica ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
Hercule construiește enunțuri demne de cei mai aprigi cerberi: Spune pe dată în care tărâm ți-a fost dat a te naște,/ Altfel, de trunchiul acesta strivit, vei mușca din țărână;/ Uite, această măciucă adesea regi falnici răpuse./ Ce-i bâiguiala aceasta cu tulbure glas turuită?/ Clătinătorul tău cap l-a ivit ce popor și ce țară?/ Spune deschis!". Aspectul parodic al operei se completează fericit cu aspectul caricatural al tuturor personajelor, fie că este vorba de cele episodice (Parcele), secundare
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
azi ce însemnează „gură de aur”. Azi nu se mai cultivă oratoria, acea artă care mișcă gloatele și „îngheață apele”, acel pîrjol care dă foc inimilor, înălțîndu-le pînă la dimensiunile Himalaiei. M-am dus prin tribunale și am adormit la bîiguielile avocaților. M-am dus la conferințe și am știut de la prima vorbă și pe ultima. Am asistat la lecții fără să mă turbur nici cît un pai la adierea zefirului. Și atunci cine ar mai înțelege că la cuvîntul lui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
venirea la guvern, avusese curajul să vorbească fără înconjur și să spună răspicat că Ardealul este și trebuie să fie românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli reticente și timorate din anii următori, și veți avea numaidecât în față deosebirea dintre felul cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și prietenul) lui Thoreau, George William Curtis s-a temut că publicarea capitolelor următoare îi va jigni pe locuitorii orașului Cape Cod iar Thoreau, refuzând să facă modificări, și-a retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc de tabac de către chelnerul care scuipă și vomită după ce mănâncă scoici, spre amuzamentul chelnerului (104-14). În mod clar, aceste chestiuni profane ale prezentului inconcluziv erau neplăcute pentru sensibilitățile delicate ale societății
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate fi respinsă, i se pot aduce obiecții. O istorisire, nu: ea nu este "falsificabilă". Un mit este întîi de toate o poveste; și povestea creștină este un mit de bună credință, viu și ușor de difuzat. Nu e o bîiguială filosofică sau o alegorie poetică: e o istorie adevărată și trăită, al cărei erou, un om real, se povestește pe sine, ca și cum își semnează povestea pe măsură ce o construiește. Mult mai bine ca Orfeu, Sisif sau Prometeu, aceste mituri fără autor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
auzeam, n-am găsit să-i spun altceva decât că aveam de-a face cu un efect al tezei despre tipic, personajele de roman nu erau privite ca indivi dualități umane, ci doar ca exponenți ai unor categorii, clase, etnii. Bâiguiala mea doctă l-a scos din sărite pe Benador: — Ce teză, domnule, ce tipic, dumneata nu înțelegi că m-au făcut antisemit? Se înroșise, clocotea. Trebuia să găsesc argumente să-l liniștesc. — De ce nu luați lucrurile mai în ușor? i-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de azi, cu Grigurcu În frunte, că am fost „supraevaluați” atunci, În timpurile de semi-liberalism politic și cultural. Dar, repet, nu acest lucru mă interesează, aici și acum, În primul rând; de altfel, eu Însumi, În ciuda aparențelor și a unor bâiguieli critice despre „megalomania lui Breban”, nu sunt convins de „absoluta valoare” a textelor mele și cred, am mai spus-o În câteva rânduri, că adevărata valoare În cariera noastră „ciudată”, a artiștilor creatori, se arată abia În postumitate! Nu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a încetat. Puteam auzi entitatea îndepărtându-se anevoie. - Ce e? Ce vrea? Nu înțeleg. Cum a intrat? Era Robby. - Nu știu ce naiba e, am răspuns absurd. - Ce e, tată? - Nu știu nu știu nu... (Notă: Asta nu era adevărat tehnic vorbind.) Bâiguiala noastră a fost curmată de vocea lui Sarah strigând. - Mami! Mami! Mă papă! M-am repezit prin baie în camera lui. În clipa dinainte de a o lua din pat am vânturat sabia de lumină de jur împrejur. Sarah se trăsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
După un somn adânc, cu visuri amestecate în diverse acțiuni militare și civile, de fapt după cum i-au fost preocupările, Mihăiță se trezește încercând să deslușească ceva pentru calea pe care o va lua în viitorul apropiat. Dar nimic semnificativ. „Bâiguieli de noapte, își spuse el concluzionând. Nu sunt eu omul să mă iau după vise. Mai bine să mă scol și să caut un mijloc de transport spre Bârlad, că apoi mă voi descurca să ajung cât mai aproape de casă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de fapt ignorîndu-l insolent, un text, ce ar fi avut-o drept autoare pe Oltea Șerban-Pârâu, ne asigura că se va „relansa” curînd Revista; pe care conducerea Radio n-o analizase vreodată și n-avusese prilejul să-i formuleze obiecții. Bîiguiala explicativă se încurcă și mai rău cînd pune acest pretins revival literar la remorca Festivalului Enescu. Și, la urma urmelor, de ce ar fi nevoie de vreo analiză rațională? Vor fi mobilizate talente importante, e gata „noua echipă de realizatori”, se
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
Socialistă din Brazilia, iar rezultatele s-au văzut: de-acum, năstăsioții s-au alăturat colegilor de pe întregul mapamond specializați în „redistribuirea echitabilă” a profitului realizat de nesocialiștii care muncesc după regulile capitalismului, și nu după fandacsiile unor profitori hrăniți cu bâiguielile lui Karl și cu delirurile teoretice ale lui Friedrich. În aceeași logică, la masa tratativelor cu studenții a fost trimisă ex-ministra educației, femeie de-o enormă rezistență pe scaun și briliantă meseriașă la împleticirea minților tinere. Experiența dobândită pe vremea
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
îngrozești, cînd din nou mutul decide în noi, cînd tu vorbești vrute și nevrute, iar tăcerea perversă știe că va cîștiga,iată, asasinii tuturor elocvențelor, membrii acțiunilor pure, asemanticii, reinventează. Acum, doar o gură ruptă mai poate sta în calea lor, în bîiguieli, lamentîndu-se, ca o tristețe ce nu renunță *** Așa, deci, scrisul ca osîndă. Și îl găsești astfel pe unul vorbind despre salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, numai partea aceea nepreocupată de vreun sens se
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
Covrig Roxana Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu a înțeles din discursul premierului Victor Ponta, pe care a numit-o "bâiguială", trei lucruri. Primul lucru înțeles de către Sebastian Lăzăroiu este că premierul s-a dus în Spania "tot pentru turism". Al doilea: Cred că vrea să ne spună printre rânduri ca privatizarea CFR Marfă nu se mai face. Deși tot de la
Lăzăroiu: Ponta vrea să spună că privatizarea CFR Marfă nu se mai face by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36252_a_37577]
-
cufundă în tăcere. XII Trebuie să mă întorc acum la dimineața aceea din 1917 când am lăsat pe malul înghețat trupul lui Belle de jour și pe judecătorul Mierck cu suita lui rebegită. Amintirea aceasta este destul de încețoșată, ca o bâiguială neclară, dar e, în fond, după chipul și asemănarea vieții mele, care n-a fost niciodată compusă decât din bucățele disparate, imposibil de lipit la loc. Pentru a-ncerca să-i înțelegi pe oameni, trebuie să sapi până la rădăcină. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
întreprinderi de un tip special, lumea începe să vorbească despre comunitate internațională îca să nu vorbim deocamdată despre guvernul mondial) și despre protecția naturii îca să nu vorbim deocamdată despre bunurile comune). Cam pe aici se situează la ora actuală bâiguielile de început ale unei democrații mondiale, pe care o numesc hiperdemocrație. Vor apărea noi întreprinderi relaționale, mai ales în ceea ce privește gestionarea orașelor, educația și sănătatea, lupta împotriva sărăciei, gestionarea mediului înconjurător, protecția femeii, comerțul echitabil, alimentația echilibrată, valorizarea servicilor gratuite, reintegrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pînza la Sankt-Petersburg. Curînd Mitia va fi chemat la curte. Va fi Însoțit de Nilus, care va tălmăci Într-o spunere pămîntească bîiguielile confuze ale nătîngului Mitia.“ 4. O biografie a lui Nilus, apărută la Novi Sad În anul 1936, Îl prezenta pe Serghei Aleksandrovici Nilus ca pe trimisul lui Dumnezeu și ca pe un om al dreptății, iar misteriosul document privind conspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
primei mele iubiri nu poate fi nici datat cu precizie, nici nu a dus la acțiuni a căror desfășurare, până la momentul atingerii corporale ori chiar al penetrantei luări în posesie, să fie relatabilă, nu-mi rămân decât cuvinte a căror bâiguială contribuie la o exprimare pătimașă sau pompoasă și care, încă de la Werther-ul lui Goethe, a intrat în uz în scrisori ori în șoaptele rostite sub cearșaf. Sau am să fiu scurt. Pe fata asupra căreia era asmuțită pofta mea, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]