794 matches
-
vedem mai des. Femeile mature, oricât ar fi de tinere. Cele încă frumoase, oricât ar fi trecut de mult... Femeile de ridurile cărora ne temem mai mult decât de îmbătrânirea noastră. Femeile care răspund imediat la sms. Cele care ne bârfesc cu prietenele și apoi își bârfesc prietenele cu noi. Cele care au tot timpul chef de lipsa noastră de chef. Partidele imposibile, fanteziile abandonate precoce, îndrăznelile meschine și flasce, parfumurile ale căror nume sunt uitate mai înainte de-a întreba
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
ar fi de tinere. Cele încă frumoase, oricât ar fi trecut de mult... Femeile de ridurile cărora ne temem mai mult decât de îmbătrânirea noastră. Femeile care răspund imediat la sms. Cele care ne bârfesc cu prietenele și apoi își bârfesc prietenele cu noi. Cele care au tot timpul chef de lipsa noastră de chef. Partidele imposibile, fanteziile abandonate precoce, îndrăznelile meschine și flasce, parfumurile ale căror nume sunt uitate mai înainte de-a întreba cum se numesc. Femeile care miros
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
că nu-i deloc așa: actorii sînt fie netalentați, fie pretențioși, fie amîndouă, administrația e coruptă - directorul administrativ, inginerul silvic Socaciu, a dezvoltat o întreagă rețea de import și distribuție a... ficățeilor din Ungaria, folosind dotările tehnice ale teatrului, toată lumea bîrfește pe toată lumea, prin presă circulă zvonuri abracadabrante, iar el e tîrît prin tribunale de un fost director dat afară din teatru la revoluție, acum cu certificat de revoluționar, care vrea anularea concursului. După schimbarea guvernului, cei care vor capul directorului
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
duc, totuși, trecând și peste motivele inavuabile, numai pentru a-mi satisface curiozitatea față de o zonă teatrală la care nu am acces direct; bănuiam că o să fie prezenți "noi și ai noștri", critici, cronicari, actori, regizori, o să ne salutăm, o să bârfim în timp ce autorii proiectului o să mai bifeze o acțiune. Chiar din prima seară a "programului german", când Mihaela Sârbu și Florin Piersic jr., îndrumați regizoral de Cristian Juncu, au citit norway.today de Igor Bauersima am realizat că evenimentul de la Teatrul
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
zi sau într-o noapte ea o să apară brusc la capătul culoarului, căci, altfel, lunga și răbdătoarea sa așteptare ar fi absurdă și măturătorii senegalezi din tura de noapte ar fi avut dreptate să-l creadă nebun. Orice ar fi bârfit senegalezii și jandarmii, domnul Carol este întotdeauna cu capul pe umeri. În cazul în care era în toane bune - ceea ce, dată fiind poziția sa politică, obligațiile și retragerea sa legendară, i se întâmpla rar - tatălui său îi plăcea să spună
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
S-o fi produs și acolo fenomenul îmburghezirii liderilor? N-o mai fi de demnitatea ilustrelor persoane de la vârf să intre în astfel de controverse? Or fi obosit? S-or fi plictisit? Or fi plecat din țară? Sau - după cum se bârfește - unora dintre ele li s-ar fi arătat niscaiva dosare rău mirositoare? Prin urmare, ceea ce se întâmplă în interiorul CNSAS-ului nu ține neapărat de ticăloșia specifică unui grup restrâns de oameni. Ci de reflexul unei mentalități ce domină societatea românească
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
de pildă, ce culoare avea perdeaua de pluș care separa cele două încăperi ale sufrageriei de la Mogoșoaia,... celebra casă devenită casa scriitorilor, unde, să-mi fie iertat, o spun din experiență, mai mult se bea, se mânca, se iubea, se bârfea, se trăia boierește, se murea, decât se scria; care scris, nici nu cere atâta liniște călugărească, nici confort exagerat, nici,... - perdeaua de pluș pe care o trăsesem în ziua aceea și dădusem ochi în ochi cu Preda care se afla
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
cu burțile dezgolite adunați în fața unor cîrciumi sordide. E ora prînzului și soarele arde totul în jur. Pîrjolește și destinele. Cui îi pasă? Femeile, desculțe și cu basmale pe cap, țipînd între afuriseli la plozii îndopați cu cartofi și pîine, bîrfesc pe băncile din fața porților. Pîlcuri și pîlcuri, ierarhii și ierarhii pe ulițele satelor ce se înșiră toropite pînă la Joița. Peisaj hibrid în jurul meu: un amestec de industrie părăsită - vagoane de tren ruginite, scheleți de fier abandonați - și agricultură neîncepută
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
zadarnică. Fără să-și dea seama, Mario aduna frânturi de episoade, se trezea urzind explicații paralele față de atacul vecinilor. Niciodată n-a întrebat-o pe Delia, aștepta vag ceva de la ea. Uneori credea că Delia știa probabil întocmai ce se bârfea. Chiar și soții Mañara păreau ciudați, cu felul lor de a-i pomeni pe Rolo și pe Héctor cu blândețe, de parc-ar fi fost plecați într-o călătorie. Delia tăcea, ocrotită de înțelegerea aceasta prevăzătoare și fără rezerve. Când
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața istoriei/ municipale.// Ei sînt veri cu primarul,/ vecini cu prefectul, sînt finii/ redactorului șef.// Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie hodorogite, primari
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
telefon că m-am săturat să ... te caut să ... nu știu ce..." ( am transpus citatele în punctuație standard, pentru a le face mai accesibile). E vizibilă și distanța uriașă care separă dialogul real ( "- A stat pîn’ la ora cinci. Bîrfa mică. A..., bîrfim. Da. Și... mi-a spus totu’. Da’ tu de unde știai ce... - Mi-a povestit") de stilizările sale literare, chiar de cele mai vioaie și mai discontinue. Sînt convinsă că în cele două volume își vor avea sursa multe studii viitoare
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
unei femei care, fie prietena din copilărie, fie sora mai mare, fie rivala, fie veche instigatoare la cele mai catastrofale aventuri interzise, le este acum tuturor de nerecunoscut. Baricadate în fosta cameră în care locuia mireasă în copilărie, beau, plâng, bârfesc, isi împart toți bărbații din lume, complotează, râd până la lacrimi și sunt acolo una pentru altă, până când, rând pe rând, reușesc să vadă lumea dintr-o perspectivă poate cu un pic mai clară decât înainte. În ciuda diferențelor dintre aceste cinci
Nunta Perfecta (PREMIERA) /Luni, 11 mai Ora 20:00, la Teatrul Elisabeta [Corola-blog/BlogPost/94356_a_95648]
-
le-am aruncat într-un spital pe geamul deschis unde fuma un tip cu ochelari groși nu vorbesc cu nimeni nu mi-a făcut poze n-am familie nimic care să-mi întoarcă mutra în spate simt când cineva mă bârfește la trecere îmi place să fac pe detectivul pe bordură îmi place să mângîi câinii pe cap îmi place să zâmbesc când îți răscolesc dulapul sunt în baie și am senzația că plasez bombe prin subsoluri când sunt în gelaterie
trei ani mai târziu by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/5178_a_6503]
-
și se reped cu capul înainte, ca-ntr-un perete de vată, elastic. Dar domnul Dino doarme liniștit mai departe. Educatoarele sînt în extaz: pot și ele să-și mai tragă sufletul, să stea pe-o bancă la umbră, să bîrfească, să tricoteze, să savureze o țigară sau să vorbească la mobil. Happy Cartier Tour La-nceput totul părea O.K.: doi-trei ciudați care se-nvîrteau prin cartier, cu G.P.S.-ul într-o mînă și-un ghid turistic în cealaltă, ca un
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
pot să mă laud: am ținut moartea mea în puf. În cele mai scumpe voaluri și-n cele mai tandre mătăsuri. În cele mai transparente. Moartea mea avea rochiile cele mai sexy: să ne invidieze toată lumea ce menaj avem. Să bîrfească pogan în spatele nost': uite, măicuță, ce chipeși ! Ce nalt e el și distins, dar și ea ce vampă. Ochi cărbunii și dresuri negre. Și ce picioare! Ce picioare are ea și cum merge, de-ți vine să zici că trec
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Cristian Teodorescu Prin ’87, ’88, purtam discuții lungi cu Radu Cosașu pe culoarele Casei Scînteii. Bîrfeam și cîrteam, iar dacă mai apărea și dl Albala făceam un mic pocher din replici literar politice. Plusînd fiecare pe cît îl lăsa inspirația de moment. “Mîna” se încheia cu o observație mai miezoasă a vreunuia dintre jucători urmată de
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
oriunde. Cei de la sindicatul actorilor au auzit desigur că n-am realizat nimic aici și acțiunile mi-or fi scăzut mai jos decât oricând. Actorii stau la Café Royal și fac din țânțar armăsar. Ce altă treabă au decât să bârfească? Unii dintre ei au strâns ceva bani în vremuri mai bune. Cei care nu au nimic capătă ajutor de la guvern. Vara, dau, timp de câteva săptămâni, spectacole în hotelurile din Munții Catskill. America a devenit o țară în care poți
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
să facă o ierarhie între cele două măceluri sau să privilegieze discutarea exclusivă a unuia dintre ele”, ar proba „o gîndire totalitară”. Nu ies din colimatorul critic conaționalii lui Gelu Ionescu. Cei din diaspora au obiceiul „extrem de răspîndit” de-a bîrfi poporul în sînul căruia și-au găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Ioan Flora să înregistreze și să transcrie în vers alb imagini ale unei lumi comune, ale unei lumi care, lipsită de scop, se supune unei singure reguli: cea a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
și preoții joacă un rol esențial în viața oamenilor începînd din cavernă pînă astăzi și de-a pururi, în vecii vecilor. Cred în rolul intelectualilor, al sacerdoților, al mandarinilor și al tehnocraților. George Sorel a fost un răufăcător, cînd a bîrfit pe intelectuali și a ridicat în slăvi pe proletari. Cartea lui Eduard Bath despre Faptele rele ale intelectualilor (Les méfaits des intellectuels) este o carte criminală și un fleac teoretic".
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Sporadic, Denisa Comănescu, Norman Manea, Virgil Duda, Eugen Simion. Bineînțeles și Sonia Larian, autoarea superbului volum de proză Bietele corpuri, citit superficial de majoritatea recenzenților, îmi pare de două ori rău s-o spun. În timpul unu, glumeam, râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților culinare probate, competițional, de Raicu și Dinescu, rebel acesta față de rigorile ceaușismului și pe acest tărâm, mâncam. Mai și beam. în timpul doi, rămâneam numai eu. începea atunci un parcurs aleatoriu. Uneori biruia crisparea mea. Discuția lâncezea
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
anti-nombrilism scrise în România. Deplângând inexistența unei culturi publice de înaltă ținută, autorul coboară la rădăcina lucrurilor: drama ar proveni din felul în care este înțeleasă la noi cultura și ideea de cultură, un spațiu "în care se țipă, se bârfește sau se hohotește, dar în care se ascultă puțin, se înțelege și mai puțin și în care sunetul calm al discuției se aude rar". E vorba de o decădere sau de o continuitate? Numele invocate de H.-R. Patapievici în
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl bârfesc în fel și chip, subminându-i mândria și minimizându-i calitățile, este numai și numai pentru că, mai totdeauna, omul bun e luat drept prost. Fiind recunoscători proniei cerești pentru harul investit în țara lor, erau teribil de credincioși. Și atât de
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
din următorul volum, Interiorul legii (1968), avînd ca paspartu un ospicial număr 23, cu ,ieri serbări, astăzi serbări, serbări mîine." Se întîmplă într-o lume nițel caraghioasă, înduioșătoare și lălîie, ca familiile de tîrgoveți, adunate pentru poză: ,Bunicul cu bunica/ bîrfeau pereții, / și făceau garagață/ cîntînd/ ,viață, viață ca o ață"./ Ea, vrăjitoare mînătarcă/ hulea pe toată lumea parcă/ el prin doi ochelari/ se uita ceacîr,/ aruncînd în lemne un satîr, / și copiii ziceau: ura/ și-i astupau cu laude deschisă gura
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile (romanul lui Babs H.Deal, nu al Cellei Serghi...), un singur schelet (dar atîtea...) ieșit din pămînt sau din mortar trage după el
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]