27 matches
-
negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
40 de piese) din colecția muzeului, atrage atenția asupra acestui special artist. Sunt expuse picturi, structuri transformabile, asamblaje spațiale din diferite metale cât și proiecte arhitecturale relizate în România în anii 60. Un film realizat în 1966 de cineastul Pineda Bârneț (Cosmorama) confirmă vigoarea și importanța lui Darie în arta Cubana. Darie se înrolează într-un grup exigent numit „Madi", aliniat suprarealismului internațional. În cartea lui Frank Popper "Birth oh Kinetic Art" găsim aceste referințe: „Sandu Darie este unul din inițiatorii
SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1424402866.html [Corola-blog/BlogPost/376099_a_377428]
-
Cine-a trece să mă vadă/Sus în vârful muntelui/S-ascult glasul cucului./” Membrii ansamblului poartă costume populare specifice localității Agăș. Costumele fetelor se compun din: ie și poale, cu motive florale, geometrice, în roșu și negru, catrință și bârnețe țesute în stative, cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în stative, ciorapi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Bălțatu, știam eu că sunteți glumeț. Cum vă mai merg afacerile?Am văzut că ați mai deschis un magazin în piață. Parcă...și la Tecuci. V-ați reprofilat pe produse alimentare. Păpica, săraca!.. --Ia ascultă, bă! De când te tragi de bârneț cu mine? --Am glumit și eu, dom’șef. Voiam să-mi fac intrarea pentru fo douăj’dă tone de tablă. --Mă!Ți-am spus că ai pierdut trenul? Până să ne cumpere indianu’, de ce nu ți-ai făcut firmă? Acu
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1431286875.html [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Brâul era semnul bărbăției, al vieții, dar și al morții. Prin el se legau vrăjile când nu era menit să-l apere pe cel care-l purta: “Leagă-mi-l de mi-l sufocă, / De mine să-mi ducă dorul / Bârnețele la picere / Usturimi plini cu vergele”,(4) dar tot brâul, când se dorea, era dat să aibă puteri miraculoase de apărare a celui care îl purta, când necazurile se abăteau asupra lui. Suntem singurii locuitori ai ținuturilor dintre Balcani și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
fertilité. IT: Può ridurre la fertilità. NL: Kan de vruchtbaarheid schaden. PT: Pode comprometer a fertilidade. FI: Voi heikentää hedelmällisyyttä. SV: Kan ge nedsatt fortplantningsförmåga. R61 ES: Riesgo durante el embarazo de efectos adversos pară el feto. DA: Kan skade bârneț under graviditeten. DE: Kann das Kind im Mutterleib schädigen. EN: May căușe harm to the unborn child. FR: Risque pendant la grossesse d'effets néfastes pour l'enfant. IT: Può danneggiare i bambini non ancoră nați. NL: Kan het ongeboren
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
gevaar voor verminderde vruchtbaarheid. PT: Possíveis riscos de comprometer a fertilidade. FI: Voi mahdollisesti heikentää hedelmällisyyttä. SV: Möjlig risk för nedsatt fortplantningsförmåga. R63 ES: Posible riesgo durante el embarazo de efectos adversos pară el feto. DA: Mulighed for skade på bârneț under graviditeten. DE: Kann das Kind im Mutterleib möglicherweise schädigen. EN: Possible risk of harm to the unborn child. FR: Risque possible pendant la grossesse d'effets néfastes pour l'enfant. IT: Possibile rischio di danni ai bambini non ancoră
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
GB-CRO 2AJ Croydon LLOYD'S REGISTER OF SHIPPING Princesa, 29 E-28008 Madrid LLOYD'S REGISTER QUALITY ASSURANCE LTD Carolyn House, Dingwall Road GB-CRO 9XF Croydon LLOYD'S REGISTER TECHNICAL SERVICES GmBH Monkebergstrabe 27 D-20095 Hamburg LONDON BOROUGH OF BÂRNEȚ Hatchcraft, The Burroughs GB-NW4 4BN Hendon London LONDON BOROUGH OF BARKING AND DAGENHAM 2 Stour Road GB-RM10 7IF Dagenham, Essex LONDON BOROUGH OF BEXLEY, BEXLEY CIVIC OFFICES Broadway GB-DA6 7LB Bexlcyheath, Kent LONDON BOROUGHS OF BRENT, EALING AND HARROW 249
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116255_a_117584]
-
nu este una serioasă, dar ciudată”. Totuși, accidentarea l-a ținut departe de teren restul sezonului, ceea ce a însemnat și ratarea turneului final Euro 2008. A lipsit și pe durata sezonului 2008-2009, jucând o repriză într-un meci amical cu Bârneț din iulie 2009, reaccidentându-se în august 2009. A revenit într-un meci de Premier League abia pe 12 septembrie 2009, intrând pe teren din postura de rezervă în meciul cu Manchester City, în care i-a păsat decisiv lui Robin
Tomáš Rosický () [Corola-website/Science/317065_a_318394]
-
asemenea a jucat și în mai multe producții de film. și-a descris copilăria și încercarea să de a-și găsi părinții săi biologici ulterior în viața de adult, în românul sau autobiografic, "Just After Dreaming" (titlu în suedeză: "När bârneț lagt sig"). El este căsătorit cu scenografa Catharina Ehrnrooth, cu care are doi copii, Ellen și Arthur.
Michael Nyqvist () [Corola-website/Science/331003_a_332332]
-
Aldeburgh, Aldershot, Aldridge, Alford, Alfreton, Alnwick, Alsager, Alston, Alton, Altrincham, Amble, Amersham, Amesbury, Ampthill, Andover, Appleby-in-Westmorland, Arundel, Ascot, Ashbourne, Ashburton, Ashby-de-la-Zouch, Ashford, Ashington, Ashton-in-Makerfield, Ashton-under-Lyne, Askern, Aspatria, Atherstone, Attleborough, Axbridge, Axminster, Aylesbury, Aylsham Bacup, Bakewell, Baldock, Banbury, Barking, Barnard Castle, Bârneț, Barnoldswick, Barnsley, Barnstaple, Barrow-in-Furness, Barton-upon-Humber, Basildon, Basingstoke, Bath, Batley, Battle, Bawtry, Beaconsfield, Beaminster, Bebington, Beccles, Bedale, Bedford, Bedlington, Bedworth, Beeston, Beeston Regis, Belper, Bentham, Berkhamsted, Berwick-upon-Tweed, Beverley, Bewdley, Bexhill-on-Sea, Bicester, Biddulph, Bideford, Biggleswade, Billericay, Bilston, Bingham, Birkenhead, Birmingham, Bishop Auckland
Listă de localități din Anglia () [Corola-website/Science/299272_a_300601]
-
vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cînd ți se pare că te strigă cineva, să nu răspunzi, că atunci diavolul te strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci diavolul te strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie dracul pe dînsa. Cînd se scutură corpul vreunei persoane fără voie, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ri, ocazional, ar putea dori s) ia câte ceva din ce este al nostru. Și totuși, prelu)rile propriet)ților americane au fost de proporții reduse, iar acum sunt în sc)dere (Departamentul de Afaceri Economice al ONU, 1973, pp. 76-77; Bârneț și Muller 1974, pp. 188-189). Din nou, ar trebui f)cute trei preciz)ri. Mai întâi, ar trebui s) separ)m chestiunea vulnerabilit)ții noastre ca națiune, de cea a vulnerabilit)ții firmelor americane. Cât de vulnerabile sunt ele? Evaluate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si Paul M. Sweezy (1966). Monopoly Capital: An Essay on the American Economic and Social Order, New York: Monthly Review Press. Barnard, Chester I. (1944). ,,On planning the world government”. În Barnard (editor), Organization and Management. Cambridge: Harvard University Press, 1948. Bârneț, Richard J., si R. E. Muller (1974). Global Reach. New York: Simon and Schuster. Basiuk, Victor (nedatat)). ,,Technology, Western Europe’s alternative futures, and American policy”. New York: Institute of War and Peace Studies, Columbia University. Baumol, William J. (1952). Welfare Economics
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
căsuță modestă, în fundul satului, dar făceau cu regularitate naveta spre târg, defilând de fiecare dată prin fața caselor noastre. Țin minte că moș Șutu era singurul bărbat din Pungești care umbla permanent îmbrăcat cu ițari, cămașă de in înălbit, încins cu bârnețe cu mărgele și cu cojocelul de rigoare. Nu l-am văzut niciodată îmbrăcat în așa zisele țoale nemțești. Moșul era, cum s-ar spune, funcționar la stat, salariat al primăriei. Îngrijea de buhaii comunali și, când era nevoie, bătea darabana
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
apoi turcul, îmbrăcat în roșu complet, cu fes pe cap, acompaniat de o damă (de regulă era vorba de băiețandru travestit în damă, cu voal pe față). Urmau oamenii de unire (4-5), îmbrăcați în costume naționale, opinci, ițari, cămașă înflorată, bârnețe, bundițe. pe cap purtau, neaparat, pălării de paie cu pamblică tricoloră. Veneau apoi mascații. Jidanii, modoranii și Vasilache. În seara ajunului își făceau și ei rondul de câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și diferite alte obiecte de îmbrăcăminte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și bătrânii, au renunțat la vechiul port. Am apucat s-o văd pe bunica mea, Domnica Ignătescu (1875-1953) purtând cămașă lungă din cânepă și in, acoperită de la brâu și josă de catrința maro cu roșu în dungi și încinsă cu bârnețe (bete) țesute din lână. Acum nu mai poartă nimeni, tineretul nici n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la ciclul vieții - nașterea, nunta, înmormântarea - cunosc diferențieri chiar între satele comunei. Nașterea Primul moment principal al vieții
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]