85 matches
-
Humanitas“. La pian va evolua cunoscutul jazzist Mircea Tiberian. ( D. B.) Dezbatere Cenaclul „Pavel Bellu“ organizează, luni, 14 iunie, de la ora 17, în sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara (str. Miron Costin nr. 2), o dezbatere asupra cărților „Bănatului“ de Aurel Contrea și „Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie“ de Florin Contrea. Participă Mircea Șerbănescu, Panait Istrati Bellu, Marius Munteanu, Ioan Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Marcel Turcu, Ion Olărescu, Alexandru Șelaru, George Lungoci și Rodica Opreanu. ( S. P.) Cor din
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
nimfă s-a cam sictirit,/ Și i-a dat cu flit... i-a suflat în vele,/ Invitînd-o sincer să doarmă sub stele./ Asta s-a-ntîmplat, după ce naiada/ A vrut să se-ntoarcă... știți cum: ținînd coada.../ Despre noaptea aceea, noapte de bănat/ Iată ce și cum s-ar fi întîmplat:/ Latră cîinii-n curte, noaptea jumătate,/ La castel în poartă, oare cine bate?/ ŤEu sunt, Schwartzi, dragă, fosta soțioară;/ Eu, și vreau acasă, ca odinioară!ť"; și bardul de pe internet povestește cum n-
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
în 22 decembrie, când titra: „D. Max Auschnitt se căsătorește cu o domnișoară din societatea ardeleană. O logodnă care face zgomot. Critici în cercurile naționaliste”, continuând: „Unul din cei mai puternici oameni din România, proprietar al unor uzine importante din Bănat și Vechiul Regat, d. Max Auschnitt, se căsătorește cu fiica frumoasă a dlui Pordea, vicepreședintele Senatului. Logodna a avut loc la 2 Decemvrie în familia Pordea. Cu câteva zile înainte avusese loc la București, la d. ministru Richard Franasovici, prezentarea
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
relatare intitulată „Senzația săptămânii. Căsătoria fără zgomot a dlui Max Auschnitt la Timișoara. Nuntă de milionar în haine de stradă. Un secret bine păstrat”, cu numeroase amănunte: „Timișoara a fost teatrul unui eveniment senzațional: dl Max Auschnitt a ales capitala Bănatului pentru celebrarea căsătoriei sale religioase. Revista «fruncea» a vorbit la timpul său de logodna nababului metalurgiei române, azi putem servi cititorilor noștri detaliile senzaționale și pitorești ale căsătoriei ce a avut loc în 10 Ianuarie, câteva ore înaintea închiderii revistei
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
pe nedrept într-un con de umbră. Volumul bilingv - „Traian Grosavescu și lumea lui/Traian Grosavescu und seine Welt” - reconstituie mediul artistic al Vienei din anii ’30. „La încheierea ziarului primim dureroasa știre că tenorul Traian Grozavescu, fiul și fala Bănatului, și a întregii țări românești, a fost împușcat la Viena de soția lui, o femeie bolnavă și geloasă până la nebunie. Nenorocitul nostru compatriot a rămas mort pe loc. Tragica întâmplare a umplut de durere atât patria natală cât și străinătatea
Agenda2006-10-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284836_a_286165]
-
25 martie. Deja lucrurile se precipitau. Încă din 1 martie, Corporația meseriașilor din oraș cere înscrierea în Casa Cercuală din Timișoara. Iată și un anunț publicitar din 5 aprilie: „Din causa schimbărei de graniță a țărei, comuna Jimbolea (Hatzfeld) din Bănatul românesc a fost încorporată României. În lumea întreaga vestita marcă «Bohn» țiglă dublu fălțuită de acoperit, e acum la noi în țară. Prin urmare se poate procura în cea mai bună calitate și prompt dela fabrica cu aburi de țigle
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
României. În lumea întreaga vestita marcă «Bohn» țiglă dublu fălțuită de acoperit, e acum la noi în țară. Prin urmare se poate procura în cea mai bună calitate și prompt dela fabrica cu aburi de țigle «Bohn» din Jimbolea (Hatzfeld) Bănat. Mostre și oferte gratis”. În numărul din 12 aprilie 1924, în articolul „Drapelul românesc a fost arborat la Jombolia” din „Nădejdea” se scria: „În ziua de 10 Aprilie a.c., la ora 1, orașul Jombolia a trecut sub stăpânirea românească. Retragerea
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
-i plătești omenește, așa cum ne-ai plătit pe noi - l-a rugat Pâcu pe Aizic. Cum n-am avut niciodată vorbe rele între noi, așa să fie și de azi înainte - a răspuns Aizic, bucuros că gospodarii nu au nici un bănat asupra lui. Moș Dumitru a luat banii și, pentru a scurta vorba, și-a pus pălăria pe cap. Urmat de Pâcu ca o umbră - a pornit către ușă. Mai rămâi cu bine, jupâne Aizic, că noi ne om duce. S-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o să-ți plătim tot vinerea. Ce zici? Dacă așa ați hotărât, așa să fie. Numai să nu nimeresc și eu, ca țiganul vinerea la stână... Nici o grijă Costache. Trece doar totul la catastif, zi de zi. Ca să nu fie nici-un bănat, am să mă iscălesc pe fiecare foaie cu socoteli. Bun cuvânt? Mai bine nici că se poate. Ca la carte... Abia ce au sfârșit vorba, că au intrat și cărăușii. Ce ne dai de mâncare în seara asta? - a întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pumni de frig. O început să facă ochi, dar cel mai bine îi să-l lăsăm aici. Luni om vedea noi ce-i de făcut. Așa cred și eu. Costache a trece la socoteală toate cele, ca să nu fie cu bănat. Să-l vedem sănătos. Cât despre socoteli, om mai vedea noi - a întâmpinat Costache spusa lui Mitru ță. Cum îi vremea afară? - a întrebat Cotman. Nu s-o schimbat cât îi negru sub unghie. Îi aceeași urgie... Hai să-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să vină, n-au să vină”, că ei dau buzna peste tine când te aștepți mai puțin! Acum să nu vi se urce fumul la cap că sunteți grozavi. Cu toate că tocmai pentru că sunteți oameni de ispravă n-am avut niciun bănat din partea celor care primesc grâul de la mine. Îmi făceam ultimele socoteli și pentru că au ieșit după cum mă așteptam eu m-am gândit să vă fac eu...să vă fac... cum să vă spun eu ca să mă înțelegeți... Da, da, uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fi apoi înmormântat la Cenad (1053). După canonizarea sa din 1068, relicvele îi vor fi mutate la Buda, pe colina sacră Szent Gellért, unde se află și astăzi. Sub lupa istoricilor Referindu-se la Gerard în cartea sa „Din trecutul Bănatului - Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“ (monografie istorică), apărută la Timișoara în 1935, cu o prefață de pr. dr. Nicolae M. Popescu, profesor universitar, membru al Academiei Române, pr. Gheorghe Cotoșman, doctorand în teologie, va spune: „Regele Ștefan al Ungurilor, prin anii
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
marea grijă cu care iubitul nostru primar îi pregătise de atâta vreme o grandioasă primire, și-a ținut să-i arunce în treacăt o vorbă de scuze și consolare, pentru faptul de a nu fi putut răspunde îndată la chemarea Bănatului, întârziindu-și venirea printre noi. Fuseseră de fapt, până la acel moment, trei pregătiri și așteptări zadarnice ale regelui. Lugoj și Caransebeș Miercuri dimineață, la ora 9, Regele Ferdinand este primit în Gara Lugoj de primarul Ioan Harambașa, prefectul Corneanu și
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
filosofului indian Krishnamurti. Ni l-a trimis un țăran cărturar, cetitor al gazetei noastre din partea Comloșului mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea în Antroposofie» într-o gazetă poporală” - sunt rândurile surprinzătoare scrise de I. Ciucurel în 10 ianuarie 1936. La fel cum sunt și cele din manuscrisul publicat acum: „Astfel, gazeta noastră
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Născătoarei de dumnezeu(...) în Timișoara capitala Banatului“ - unde „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român“ și-a ținut „adunarea sa generală. A fost o manifestație din cele mai impozante a culturei românești. Festivalul artistic, dat de renumitele noastre coruri din Bănat, conferința dlui profesor universitar, Dr. Silviu Dragomir și a dnei M. Bocu, participarea în număr mare a intelectualilor și a poporului nostru a înălțat această adunare la nivelul celor din vremurile apuse, pline de idealism și însuflețire națională“; cu acest
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
Ionel Iacob-Bencei). Nu poți să vorbești de satul românesc fără să prezinți frumusețea costumului tradițional. Într-o poezie în grai publicată de mine în 2009, în volumul „Îndrăgostiți de poezie“, am prezentat costumul țărăncii românce „Eu mi-s floare gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Era om, și încă unul uriaș, cum nu mai văzuseră, cărunt, cu pieptul gros și lat, cu strașnici, negri ochi și buzdugan forjat. — Cine sunteți și unde mergeți? - bubui din nou glasul. — Călugări moldoveni suntem și, dacă nu îi cu bănat, ne ducem acasă - grăi cu glas firav Metodiu. — Moldoveni? - se mai înmuie glasul. Cum dovediți? Păi nu vorbim aceeași limbă cu dumneata? prinse curaj Metodiu. — Nu-i destul! - răspunse matahala. Una-i limba, altul poate fi omul. Am mai lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” Reconfortant, împănat cu umor de calitate și împletit cu note satirice, volumul de față încântă și satisface aspirațiile de frumusețe morală și estetică ale cititorului. Este meritul
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
membru al Academiei Române, în locul lui Babeș, Atanasie Marian Marienescu, scria următoarele: “Când s'a înființat Academia Română prin locotenența domnească în 1866, s'a hotărât ca și din Ardeal și din Ungaria să se aleagă membrii, anume după teritorii: Maramureș, Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
a înființat Academia Română prin locotenența domnească în 1866, s'a hotărât ca și din Ardeal și din Ungaria să se aleagă membrii, anume după teritorii: Maramureș, Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta literar la vîrsta de 18 ani. elev fiind la gimnaziul din Arad, cea
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
adorăm Și cu drag noi închinăm, C-avem un jurământ sfânt, Să fim toți uniți la birt, Nu ca chiorii din senat... Ca orbeții s-au certat; Câte-odată se și bat!... Domnilor, sunt tari în cleanță; Nu le este cu bănat... Îți fac altă ALIANȚĂ. ... Dacă ei nu s-ar certa, La un șpriț... ce-am discuta?! După șpriț noi ne trezim..., așa este măi băieți? dar ai noștri guvernanți... totdeauna sunt cam beți, a mai zis moșu ILIE, și-a
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” Reconfortant, împănat cu umor de calitate și împletit cu note satirice, volumul de față încântă și satisface aspirațiile de frumusețe morală și estetică ale cititorului. Este meritul
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
apărut, că nu te-am mai văzut pe-aici? Ispititorul: Sunt brațul care-ți trebuiește și vreau să devenim amici. Cain: (neîncrezător și ironic) Ia uite ce noroc pe mine cu-așa o faină întâmplare!... De nu ți-i cu bănat, amice, aș vrea să știu în ce ești tare. Ispititorul: (rânjind) Destule pot părinții tăi să îți vorbească despre mine; (apoi foarte serios) Oricum, te pot asigura că fac de toate foarte bine. Cain: (dând să plece) Ești un ridicol
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
și dorul de izvoare. de n-ar mai veni toamne, eu sigur aș rămâne, să-ți cânt doina și dorul cu glasul trăgănat, când văd că moare frunza și frigul mă răpune mă doare plânsul tău , de nu e cu bănat. rămâi că înfrunzesc în dulcea primăvară și ușile-ți deschid să vii ca să mă vezi, palatul meu e veșnic și nu e prima oară când hoinărind prin mine aevea tu te pierzi. de ce-mi răsai, pădure, din zbucium și
DIALOG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351914_a_353243]
-
o să-ntocmească facturi și acte cu “pupicuri pe furate” , cum și bunu-și amintește de frumoasa lui poveste, când Ioana lu’ Castravete îl pupa pe Dragobete. Zis-făcut, hai Mărine după fete cu Nătângu lu’ Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]