43 matches
-
fiecare îmi dă din strachina personală, că-s mititel și prăpădit, ca zmeul din salcâmi, dar știu să am grijă de boi, să mă uit în ochii lor mari și amari...și să mă văd crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Însă justiția Divină, Te va pedepsi,fârtat!. Chiar și-n campania-ți murdară, Te-ai ajutat de interlopi... Și vrei din nou să minți o țară, Crezându-ne pe toți miopi? Tu nu știi cum trăiește omul, Cel cu palma bătucită, Care prin muncă-ș strânge rodul, Ducând o viață cinstită. Nici de copii și a lor soartă, Vitregă și oropsită, Care umblă flămânzi prin zloată Să muncească pentr-o pită. Dar ei sunt cei mulți,este poporul Ce muncește-n demnitate
PLGIATORUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1412596901.html [Corola-blog/BlogPost/353052_a_354381]
-
le vom vedea împlinite. Cu multe răni cicatrizate dar și cu altele noi, proaspete, încă deschise. Urmează un noiembrie molcom și blând ca un balsam, peste o durere de suflet, cu care ai conviețuit fără să știi. Haine groase, mâini bătucite și renunțare. Lumea satelor îmbătrânește din ce în ce mai mult. Dintre cei tineri, rămân numai cei care reușesc să prindă câte un post la primărie, la școală, la vreun privatizat. Restul aleargă după pâinea cea de toate zilele la oraș. Pământurile se strâng
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine. Ochii negri, rotunjori - Doi cărbuni ce dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mult Iarna cea multașteptată,Cu zăpadă încărcată,Poposește bucuroasăși la noi, pe lângă casă.Mulți copii ne-am strâns grămadă,Facem un om din zăpadă,Bulgări mulți rostogolim,Cât mai mare îl dorim.Gogoloiul cel mai tarePus e în loc de picioare,Corpul bătucit, apoi,Din alt mare bulgăroi.Iar mai mic și îndesat,Frumos, capul am format,Pe el, așezată bine,Drept căciulă, oala-i vine. Ochii negri, rotunjori -Doi cărbuni ce dau fiori,Nasul lung și roșcovanEste-un morcovoi lungan.Gura mare
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine. Ochii negri, rotunjori - Doi cărbuni ce dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1483087690.html [Corola-blog/BlogPost/375944_a_377273]
-
simplu ca fragment de veșnicie. Argumentez cu două fragmente, insuficiente privirii de ansamblu asupra volumului dar semnificative ca stil auctorial lui Sorin Coadă: „Zăvorul porții de fier înțepenise în rugină. Din curtea năpădită de brusturi și cucută, rămânea doar cărarea bătucită o viață de om. Ea îi conduse pașii spre teiul înflorit dar lipsit de mireasmă. Își amintea doar acel sfârșit de an cu umbra unei morți. Părea că trenurile nu mai opresc aici.” ( Halta părăsită) „Nu mai era muzica tinereții
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
tremură bolnavă Și-n urma ce o lasă în locu-i de pe ram Eu o să pun, iubite, cu buza mea suavă, Pecete că ai fost și-acum nu te mai am. În urmele lăsate de lipițan în tină Și-n palme bătucite și strânse în ulcior Eu o sa fac, iubite, din lacrimi o fântână Să spăl nemângâierea și rănile ce dor. Prin șuierul de vânturi ce-ntoarnă în răscruce Și-apoi se năpustesc urlându-și disperarea Eu mai ascult și-acum iubirile caduce
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1462638329.html [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
le vom vedea împlinite. Cu multe răni cicatrizate dar și cu altele noi, proaspete, încă deschise. Urmează un noiembrie molcom și blând ca un balsam, peste o durere de suflet, cu care ai conviețuit fără să știi. Haine groase, mâini bătucite și, renunțare. Lumea satelor îmbătrânește din ce în ce mai mult. Dintre cei tineri, rămân numai cei care reușesc să prindă câte un post la primărie, la școală, la vreun privatizat. Restul aleargă după pâinea cea de toate zilele, la oraș. Pământurile se strâng
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
memorie. Împleticindu-se trece furnizorul de doctrine vechi. Unul dintre noi adoarme. Pajiștea permite ierburilor să-și expună tulpina galbenă. Se produce o imensă confuzie printre îngeri. Cu grația unor făpturi Cu grația unor făpturi visate trec cerbii. Poteca lor bătucită e plină de brusturi și ambuscade. Un început de Martie se-anunță în vârful plopilor, dreaptă răsplată pentru sticleți și rândunele. Anotimpul deschide o incredibilă poartă spre fapte mari. Dar organele lumii își trădează zi de zi neputința: întâmplări care
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună doine , balade și-n jurul meu bătucita sub opinca zăpadă zvâcnește precum sângele. Nu va mirați dacă în miez de noapte veți auzi triluri de păsări, călăreți îmbrăcați în postavuri roșii cu coroane pe frunte, nu vă mirați când vor descalecă aici Decebal și Mircea, si Ștefan
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_0.html [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
trebuie bilet să mergi la ea. Bașca, stația lu' 318 se cheamă cu numele ei... Știu că în spate acolo, la „Operetă”, fix în stație, era mereu parcată o limuzină infinită. Așa-i ziceam eu și cu soru-mea: infinită si bătucită (că pe cât era de lungă, pe-atât era de scundă). Eram amândoi fascinați de mașinile bătucite; văzusem vreo două-trei în București, iar pe restul le vânam din filmele americane: stop a mea! Cadillalacul (cum puteam eu să-i zic) roșu
Șobolani de lux by https://republica.ro/c-obolani-de-lux [Corola-blog/BlogPost/338190_a_339519]
-
că în spate acolo, la „Operetă”, fix în stație, era mereu parcată o limuzină infinită. Așa-i ziceam eu și cu soru-mea: infinită si bătucită (că pe cât era de lungă, pe-atât era de scundă). Eram amândoi fascinați de mașinile bătucite; văzusem vreo două-trei în București, iar pe restul le vânam din filmele americane: stop a mea! Cadillalacul (cum puteam eu să-i zic) roșu și nesfârșit era parcat cu nonșalantă fix în stația de autobuz (doar așa puteai să-ți
Șobolani de lux by https://republica.ro/c-obolani-de-lux [Corola-blog/BlogPost/338190_a_339519]
-
turlă - tropăit de copii 59 în mărul uscat un cuc cenușiu stors de cântec 60 Noaptea Învierii în cimitirul pustiu merii în floare 61 drum vechi de țară - pașii marunți ai bătrânilor chemați de toaca 62 doar lacrimi în palmele bătucite - bătrân în umbră 63 Doar atât din pescărușul prins de furtună- ecoul unui țipăt 64 arbori sfârtecați- sub frunzele uscate nevăzuții lăstari 65 concert Vivaldi - neauziți fulgi de nea cucerind burgul 66 pajiștea în zori copile cu flori în sân
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
grâu de pâine, vivace ca un vin de viață, cinstit ca o juruință, a ales cuvântul cuvintelor, de care îi e sete unui neam muțit de aproape șaptezeci de ani, înșelat, despiritualizat și mutilat moral de cuvinte îndesate în el, bătucite și nemijlocite de conștiință, credință, iubire și patriotism. Cuvântul ales de către doamna Marilena Rotaru este cuvântul Regelui! După o vorbărie ocultă, instigatoare și narcotică, a unui pizmuit veac, realizatoarea tv și scriitoarea Marilena Rotaru a ales din nisipul cuvintelor, cuvântul
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432257649.html [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
rânduri-rânduri, podgoriile. Le știu, am mai văzut unele la fel altădată. Nici o Doctrină a Numerelor n-a putut spune vreodată dacă cresc În urcuș sau În coborâș. Pe mijlocul rândurilor, dar trebuie să umbli pe acolo desculț, cu călcâiul ușor bătucit, Încă de mic, se află piersicii. Sunt piersici galbene care cresc numai Între spaliere, se despică dacă le apeși cu policarul, iar sâmburele iese aproape singur, curat ca după un tratament chimic, afară numai de vreun viermișor gros și alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în timp ce conversam ca de la bărbat la bărbat își mai ciupea cearcănele de sub ochi să le facă să dispară - unghiile galbene de la picioare le avea date cu un lac sidefiu, cu excepția celor de la degetele mici, care erau dureros îngropate în carnea bătucită a piciorului, cu pielea sa brăzdată de vinișoare. Mă întrebam dacă era într-adevăr unul din acești indivizi pe care n-ar fi fost bine să îi atingi, periculoși, ca Zaharoff sau Juan March, sau suedezul Ivar Kreuger, Regele Chibriturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
engleză de la vreo amărâtă de școală de limbi străine, undeva pe lângă strada Oxford. Localul era decorat În genul rustic și plăcut al anilor ’70, cu covoare orientale decolorate atârnate pe pereți, scaune de lemn greoaie și mese ale căror tăblii bătucite te făceau să te simți bine. Am ales o masă din colțul de lângă fereastră și ne-am instalat confortabil, ca să ne bârfim șefii și colegii Într-o atmoferă amiabilă, așa cum e tradiția printre muncitorii aflați În timpul liber. Lesley abia Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care n-ar trebui să ne dea dreptul să fim atît de mîndri. Ne place să stăm
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
am avut ideea minunată pe care o am azi, aceea de a trece de o sută de ori, de o mie de ori dacă e nevoie, în aceeași zi, pe cărarea mea și numai a mea, până când zăpada e complet bătucită.” El, sărmanul, ar da credit oricărei idei dar nu e în stare să-și găsească idea lui în care să creadă cu tărie. Abia dacă o găsește pe asta cu bătătoritul zăpezii, reminiscență ratată a uneia din copilărie, când abia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ar fi fost suficiente conexiunile transcarpatice pe care le controla cu mult înainte de a se năpusti asupra Moldovei. Ne referim la ruta care unea Maramureșul de Galiția prin trecătoarea Iaremcea, aflată în Carpații Păduroși, dar și la drumul, mult mai bătucit, care lega Transcarpatia de Galiția prin pasul Verecske, situat în Munții Beskizi. De altfel, odată înstăpâniți peste Bucovina lor, austriecii nu au mai construit nimic care să lege Cernăuții de Bistrița (prin Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei). Șoseaua peste pasul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
eram pe punctul să-mi fac o doză sau să mă culc cu un băiat. Barmanul m-a prins de mînă, răsucindu-mi-o Într-o parte și trăgînd-o din burta gaborului. Gaborul și-a scos impasibil 45-ul automat bătucit, proptindu-l hotărît În corpul meu. Simțeam răceala țevii prin cămașa subțire de bumbac. Burta gaborului ieșea-n afară. Nu și-o supsese și nu se curbase. Am slăbit strînsoarea și am simțit cum revolverul pleacă din mîna mea. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Da, suntem mulți acum cei care considerăm nedrept un astfel de sacrificiu. Și de aceea se face tot mai rar; numai atunci când colectivitatea îl socotește indispensabil.” Se apropie momentul sacrificiului. Poiana e luminată de torțe. Iarba a fost cosită și bătucită; pământul gol e marcat de un cerc negru. În găurile unui trunchi gros de stejar au fost fixate trei sulițe. În spatele lui a fost clădită o podină de lemn ce se termină chiar deasupra cercului. Într-o colibă din apropiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe cineva cu făină măruntă, iar acela să-i restituie o făină mare, ca de crupe, să dea strachina bătucită și s-o primească înfoiată, s-o dea cu vîrf și să-i fie dată înapoi rasă etc. La rîndul lor, și părinții mei au fost nevoiți să se împrumute, îndeosebi cînd nu funcționa moara. Într-o zi m-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]