371 matches
-
eșua și de data aceasta. Mai apar un tînăr gay pe post de confident al lui Kiki și discret coleg de mansardă și fratele de care n-a fost prea apropiată, dar pentru care are, într-un moment de rătăcire bahică, o pornire incestuoasă. În rest, viața de student cum o știm aproape cu toții: chiulul de la cursuri, mersul prin baruri, băutele prin mansardele închiriate, socializarea teribilistă în anturaj... Nu se întîmplă prea multe în acest roman care este, mai degrabă, unul
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
prințului, în îngrijorările tatălui său și ale doctorilor de la palat, în misterul vrăjitoriilor care îl îndepărtează pe Tartaglia de la aleasa inimii lui, prințesa din portocală. El este amicul nostru și de aceea compătimim cu el cînd soarbe prea multă licoare bahică din damigeana bunicului și îi fuge pămîntul de sub picioare. Umorul, spiritul ludic, cheful de joacă, miracolele lumii poveștilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan și în viziunea lui Pepino le puteți vedea
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
pentru care nașterea a fost o prăbușire nu mai e un personaj tragic, pentru că tragicul, ca și sublimul, a devenit banal. Nu panica sau isteria colectivă însoțesc apocalipsa, "răsăritul de soare avortat", ci resemnarea, condescendența, dezabuzarea ori cel mult excesul bahic și euforia risipei. Vișniec e un cronicar, un fin observator cu simțul dialogului și al absurdului cu un interes special pentru mecanismele sociale și relațiile interumane din societatea actuală, iar teatrul lui e unul de malaise, al inconfortului de a
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile noastre, ca buni și fideli telespectatori ce suntem, stăm în fața micului ecran și privim cu încredere, admirație și mândrie imaginile în timp ce prietenul Haralampy îngaimă între două sughițuri cu duhoare bahică: -,Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!"... Istoria va confirma sau infirma aceste spuse, fiindcă noi nu avem timp să analizăm, deoarece Haralampy continuă: -Să știți, dragii miei, zice el cu un aer de Iosif Boda & (nu-i așa? - d.h.
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
nu e deloc lesne să faci dintr-un ceva, oricât ar fi el de mic, un altceva și mai mic, aflat deja într-o spectaculoasă evoluție spre nimic, după cum rezultă - cu scuzele de rigoare (d.h.) - dintr-o analiză haralampyană post bahică... În acest context optimist, emisiunea-capac-cireașă-pe-tort, ,Mari români - top 100" de sâmbătă seara (8 iulie, ora 20 și ceva, fiindcă programele tv, tipărite, nu contează prea mult pentru nici un post de televiziune care se respectă. Doar pe sine!), a fost un
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
lui Andrei Mureșanu a avea tărie trupească ca vârful Surului și Măgura Codlei”6. Urarea lui Andrei Șaguna nu s-a împlinit. Cu ocazia festivităților de premiere, Bariț își amintește că Andrei Mureșanu s-a lăsat antrenat în prelungite tovărășii bahice, așa încât la începutul anului 1863 starea sănătății lui devine precară: „Toți câți îl iubeau se încercau chiar ca și la Avram Iancu să descopere adevărata cauză a dezastrului teribil, însă fu târziu”7. Deși într-o epistolă sibiană își exprima
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
fiind conservatori și iubitori de tradiții și de strămoși, precum bașkanii de la Galatasaray purtându-se cu un rege român (Hagi) de parcă ar fi un fanariot... Pardon? A, da: e cam neclară imaginea... -Aha, se trezește și prietenul dintr-o amorțeală bahică, acum pricep eu de ce în celălalt reportaj constănțean profesorul zâmbea angelic în timp ce elevii își modificau notele în catalog - știa, sărmanul dascăl, ce karatiști crește la sânu-i școala din urbea lui Ovidiu! Da' și ce băieți precoci avem, domnule! N-ai
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
orașe"-lumi. Sau le cunosc, dar nu le-am străbătut niciodată așa. Din centru spre margine, de la kilometrul zero, la Mîntuleasa, Pache Protopopescu, Obor, Lacul Tei și retur. E dramatismul poetic al lui Cristian Popescu, înăuntru și afară. Bucurii, euforii, bahice și nu numai, boieri și aurolaci, angoase, creatori, familia, scrisul, Arta Popescu, iubiri, iubite. Ca și pe stradă. Lumi care se pot urmări în oglindă, de multe ori. Chiar și burțile sau speculațiile pe care le face spectacolul mi se
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
doilea rînd după clasă similară, în al treilea rînd după secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea rînd după vîrstă (femeia ceva mai tînără decît bărbatul)". Iar junele Cioran ar fi fost certat cu igiena și ar fi avut crize bahice, marcate de spectaculoase tentative de suicid: "Emil Cioran, ca student, nu se spăla niciodată. Era un Oblomov valah anti-aer, anti-geam, anti-apă. Apa îi era udă și rece. Quelle horreur! în schimb, ne dădea fiorul și panica sinuciderii la brotăcei, în
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Cristian Teodorescu Tot scandalul din presă pornit după articolul din Evenimentul zilei despre o pretinsă aventură bahică a Monicăi Macovei are și o parte bună. Dezbaterea de după. Ziarele se pîndesc unele pe altele și nu-și iartă greșelile. Mă tem că nu de dragul ministrului Justiției a izbucnit scandalul care a dus la o demisie la Evenimentul și
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
și alte semnificații sunt depistate în poezia lui Rilke și în cea a lui Octavian Goga, în Harap-Alb și în Meșterul Manole. La Eminescu se relevă un ,spațiu al majestății" (Mușatin și codrul) al luptei (Scrisoarea III), ,un amplu spațiu bahic (Umbra lui Dabija-voievod), la Creangă, un spațiu al neghiobiei (Povestea porcului), al ,hărniciei supranaturale, al eficienței drăcești" (Stan Pățitul) ș.a.m.d. Uneori, spațiul deschis alternează cu cel închis, ca în Iliada (primul fiind reprezentat de tabăra aheilor, al doilea, de
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
punga oricui ca să iasă din afacerea asta cît mai multe păhărele. Iar cînd pretendentul este un fraier tipic, în viziunea lui Purcărete, o arătare ridicolă și credulă, nu trebuie să se stea pe gînduri. Cîtuși de puțin! Sigur că plăcerea bahică se împletește teribil aici cu aceea a trasului pe sfoară, o diavolească plăcere care degajă în sine satisfacții mari. Binecunoscute la noi. Nici nu vă pot spune cum îi lucesc ochii lui Ilie Gheorghe, interpretul personajului Sir Toby, de cîte
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia era provocată voluntar prin consumul de vin” (H. A. Wolfson, op. cit., p. 49 sq.). footnote>. El este de părere că, pe durata extazului, facultățile naturale ale omului se retrag dinaintea lui Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
am făcut-o... Însă, uimirea noastră a fost aproape năucitoare când soacra Parmenia, după o anecdotă spusă de gineri-so (de altfel singura cât de cât decentă pe care am auzit-o vreodată de la el, aflându-se în stare de luciditate bahică!), a spus: - Diseur de bon mots, mauvais caractčre.*) - Noa, dis-moi! s-ar minuna pe loc, auzind-o, un ardelean țanțoș rezemat în coada țapinei cu care tocmai corhănise niște trunchi de molizi șterpeliți de prin Munții Călimani. (cf.imaginii dintr-
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
cu mult mai pregnant, după 1989 când - zice prietenul Haralampy - îi putem vedea și auzi la televizor pe vitejii urmași ai compromisului vorbindu-ne despre diriguirea treburilor țării cu cea mai competentă incompetență. Însă, până va cotrobăi prietenul prin aburii bahici după vreo logică în ce spune, noi ascultăm o interpretă de muzică populară, la TVR1, ce pare hotărâtă să-și pună capăt zilelor, fiindcă bădițul trece pe ulița ei ca un nesimțit... -Măgarul!, mormăie cu revoltă în glas Haralampy. În
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
nu sunt chiar de colea), a stat la taclale cu domnul Prună, responsabilul restaurantului, a fost la W.C. și era să fie mușcat de câini, a alunecat pe scara tramvaiului și și-a cumpărat țigări. Rațional, nimic din solitara escapadă bahică a lui Nelu nu este în măsură să pună în pericol siguranța națională sau stabilitatea regimului politic și un om conștient de obiectivele urmăririi sale, probabil, nu ar fi notat nimic. Agentul își face însă sârguincios treaba, scrie în detaliu
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
civilizate politic. Democratizarea Ungariei a început cu 10 ani înaintea căderii comunismului, nu cu 10 ani după, ca la noi. Între doi proști, cum au fost Iliescu și Vadim Tudor, au existat proști și mai mari, care, de dragul unei democrații bahice, l-au votat pe Iliescu, neștiind că absența e tot un fel de vot. Eu am preferat să stau pe margine și să râd. Acum, când se poate pune problema alegerii între proști și mai mari, Gigi Becali și Adrian
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
inspiratoarea acestor rânduri, care se doresc un omagiu adus celui care a fost poate primul fotbalist de superclasă al României. Un omagiu adus la un deceniu după data la care, în septembrie 1993, Miși Tänzer trecea în neființă. O victorie... bahică Fără discuție, anii ’20 reprezintă perioada romantică a fotbalului românesc. Chiar și așa, meciul din ultima etapă a campionatului timișorean avea să se individualizeze într-un mod neașteptat. Desfășurată la 3 decembrie 1922, pe un frig pătrunzător, întâlnirea reunește echipele
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
fiert și reintră în teren foarte bine dispuși. Firește, jocul degenerează spre amuzamentul spectatorilor. Cu un mai mare simț al... echilibrului, jucă- torii „Chinezului“ câștigă în cele din urmă cu 4-0, euforia victoriei fiind însă întrecută cu mult de cea bahică. Mulțumirea suporterilor nu împiedică însă presa sportivă de a doua zi să reacționeze vehement, cerând să nu li se mai dea fotbaliștilor băutură în timpul partidelor. Sub două steaguri Tänzer nu este singurul jucător român care a evoluat și la altă
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
iezii devorați de lup, Ivan Turbincă făcînd guleai cu dracii în iad, cele trei nurori înainte de a-și ucide soacra ori companionii lui Harap Alb la curtea lui Roșuîmpă rat sînt toți mari amatori de excese gastronomice și de voluptăți bahice. Această senzualitate lacomă a stomacului se învecinează cu toate celelalte; de aici pînă la povestirile licențioase zise „corozive”, unde lucrurilor li se spune pe nume, nu e decît un pas - pe care Creangă îl face cu delicii, la fel ca
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
fiind minimă, după opinia mea. Un cuvânt ar trebui spus despre prezența scriitorilor în Fapte și impresii zilnice. Autorul notează în august 1917 că i-a aprobat lui Delavrancea "de la Cotnari 40 deca de vin", lăsându-ne să subînțelegem propensiunea bahică a marelui orator. Vorbește apoi despre colaborarea lui N. D. Cocea cu bolșevicii, în speranța că va fi ministru într-un eventual guvern Racovski. Autoritățile române îl pun sub urmărire. E semnalată și eliberarea lui G. Topîrceanu la 5 febr
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
preacurvit în vreo două-trei limbi/ moarte" (pulpenisula șvorba lui pirguț). E o zbenguială dizgrațioasă de verbe și atît. Dar ceea ce dă gust picant acestui discurs este forma aparte a sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel al unei "romanțe de beție", trecute prin alambicul fantast al poeziei actuale, din care picură întunecatele
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un jandarm cu apucături bahice și durități de comportament ce-au sfîrșit prin a-l rupe definitiv de ai săi. Mama, o femeie remarcabilă prin luciditate și prin aspirația spre o mărturie scriptică, de dragul copiilor, deși urmase doar cinci clase primare ("Caietul" său, deși evident
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]