40 matches
-
ar întrezări ceva din chipul lui Topîrceanu ("Mă-ntorc în fiecare an în Nordul bun/ Cu fete sănătoase și biserici/ În care fierb, ca-ntr-un imens ceaun,/ Babe cuminți și preoți cadaverici" - p. 49) sau din retorica virilă a baladistului din Cercul de la Sibiu, Radu Stanca ("Răcoros, orașul mă cuprinde-n brațe/ Ca o absolventă de liceu stil vechi,/ Brusc îmi crește barba, mi-am lăsat mustață/ Și cercei îmi spînzur, vérgini, din urechi.// Mă apasă doruri felurite foarte/ De pe
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima bate/ ca o mașină infernală.../ Focul trosnește/ pe vatra cu păcate,/ doar lumina poeziei e astrală." Nicolae Sinești e și un baladist sensibil, un senzor al ravagiilor timpului în contra minții și inimii poetului. Ce nu va înceta să-și facă iluzii în privința perenității lucrării sale hic et nunc, chit că cezarul eminescian ne previne "că vis al morții - eterne e viața lumii
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
modul cu totul particular al discuției prietenești, cel mai dramatic deceniu din existența scriitorului. Volumul „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, așa cum a afirmat prezentatorul, oferă cititorilor ieșeni o imagine poliedrală asupra vieții și operei celui mai talentat poet baladist al veacului XX în literatura română, om de teatru complex, prolific și elevat în toate domeniile în care s-a manifestat. Un moment interactiv, pregătit de profesoara documentaristă Eugenia Manta de la Liceul tehnologic “Petru Poni” din Iași, a surprins plăcut
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
Hamilton, Canada - Eterna poezie a lui Lucian Blaga Marti 7 iulie 2015: De la dreapta la stânga: Pr. Dr. Dumitru Ichim, Muguraș Maria Petrescu, Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Prof. Sebastian Doreanu, Ștefan Bartan. Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - Radu Stanca, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginți. Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - prezentarea monografiei lui Ștefan Străjeri, Românii de la Marile Lacuri În finalul serii moderatoarea, împreună cu Muguraș Maria Petrescu au recitat un
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
Aceea că Sadoveanu e fundamental un povestitor și abia accidental un romancier: „Cu o singură excepție, și ea la începuturile lui Sadoveanu, a lui Henric Sanielevici, absolut toți criticii au văzut în Sadoveanu un povestitor de modă veche și un baladist popular, ceea ce i-a determinat să caute în cele câteva romane propriu-zise (cum sunt, de exemplu, acestea din volumul de față) substratul mitic, tradiția, poezia, misterul și ambiguitatea.” Or, și în Baltagul, și în Cazul Eugeniței Costea, cărora li se
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
Bob Dylan, a cărui carte de memorii e așezată în rândul creațiilor literare contemporane de prim ordin. E o exagerare, firește, să vezi în Bob Dylan „o figură de dimensiunea lui Picasso ori Stein", dar e limpede că importanța acestui baladist pentru structurarea mentală a vremurilor noastre nu e neglijabilă. După cum analiza unor filme sau ipotezele privind nașterea limbajului de tip „hardboiled", aplicat literaturii polițiste (într-un excepțional text al lui Walter Mosley), sunt repere importante în definirea istoriei literare drept
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
din gafele pe care le comiți? Că traducerea nu e doar lingvistică, ci și cultură generală... Deci, e trist că într-un text atât de laconic sunt comise mai multe inexactități, aproape enormități, care fac din năvalnicul, severul Maiakovski un baladist liricoid și - asta e! - un foarte prost cunoscător al geografiei... Din nefericire, simulacrele la care este supusă poezia unor mari poeți ruși nu sunt puține. Astfel, mi-a fost dat să dau peste un adevărat măcel la care i-au
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
De la baladele de tinerețe la poezia de... Șt. A.D.; Da, sigur că da. Și este ceea ce încă aștept eu de la critică să remarce. Pentru că în general sunt poetul care se plimbă prin propria lui strălucire cu etichetă pusă pe frunte: baladistul de la Sibiu. M.I.: Ați făcut și dumneavoastră critică însă, domnule Doinaș. Ați și publicat cărți de critică, critică literară curentă. Ați scris despre cărți, despre autori, ați făcut cronică literară... Șt. A.D.: Da, dar vă rog să remarcați, nu am
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
de oase. Da’ să nu-i bei!”. în fine, într-o a treia secvență Mircea Micu ne vorbește despre o vreme în care noapte de noapte, în fața Casei Uniunii Scriitorilor se adunau mai mulți gunoieri în așteptarea „mântuitorului” lor poetul baladist, aflat în restaurantul din apropiere. Poetul, scrie autorul întâmplărilor cu scriitori îi obișnuise cu un tain fix de trei litri de vin pe care îl oferea cu generozitate după ce însetata asistență scanda într-un glas celebrul catren despre filozofia vieții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cercetarea ciclului ermetic și ne vom îndrepta spre incantațiile din Domnișoara Hus sau spre largile sale poeme de pitoresc balcanic. Nu este hazardat să-l privim pe d. Barbu paralel cu valoarea sa de poet al ideii, ca pe un baladist, ca pe un romantic colorist, așa cum apare în Riga Cripto și lapona Enigel, în Nastratin Hogea la Isarlîk și chiar în Domnișoara Hus. În poemele sale, construite retoric, pe figurație conturată, poezia nu mai captează esențe, satisfăcîndu-se într-un pitoresc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tinerilor poeți ai ceasului această formulă ălirismul abstract, n.n.îa fost Ion Barbu: un virtuoz al versului, poet din propria voință, printr-o prinsoare, cum declară el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc-balcanic apoi, baladist fantastic și, în cele din urmă, comprimat și abstract), dar foarte interesant prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie. Volumul de versuri Joc secund nu era cu putință potrivit arătărilor de mai înainte, o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
caz fericit, prin vreun colț de cârciumă. Când își procurase patul pliant, avea motive de mândrie. Publica puțin și bea mult, își recita poemele pe unde se întâmpla să ajungă, spre bucuria asistenței care, lume rafinată, vedea în el un baladist de cea mai pură stirpe, eventual în tradiția goliarzilor, poeți medievali, rătăcitori, care scriau în latină. Pâcă era mereu în căutare de mărunțiș, fără umilință ipocrită. Un confrate îmi povestea că, prin anii '70, la casieria Uniunii Scriitorilor, care era
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta cuvintele vechi (a agrăi) ale unor baladiști ce nu fug de argoul balcanic al limbii. Într-o prozopoemă eladescă omagiază misiunea scriitorului invocând pe Bălcescu (amant al patriei), pe Heliade (vulcanicul vates) pe Cantemir (elevatul european), pe Eminescu (demiurgul cosmogoniilor), pe Maiorescu (magnificul magistru) etc. În „Cărți
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
săptămânii s-au ținut următoarele conferințe: Muguraș Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu...; Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada - Originea cuvântului; Ing. Dan Groza, Hamilton, Canada - Eternă poezie a lui Lucian Blaga ; Prof. Univ. Dr. Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
Apărută ca o încununare a unei îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
vaste culturi și ale unui rafinament artistic rar. Astfel, cartea se deschide cu un “Cuvânt înainte“ comemorativ, “În Sibiu, la 95 de ani ai nemuririi lui Radu Stanca“, în care mărturisirea autoarei conturează figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
împreună cu Marin Diaconu. Antonia Bodea a vorbit despre lucrarea în șase părți (Evocări, Interpretări, Radu Stanca în reportaje, Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolitˮ a lui Radu Stanca, Anexe și Note), punând accentul pe dragostea dintre poetul baladist, dramaturgul, teatrologul, eseistul rafinat, actorul și regizorul ingenios R. Stanca și soția sa Dorina (Doti), a cărei misiune în ultimii ani constă în menținerea vie a memoriei lui. În alocuțiunea sa, prof.univ.dr. Anca Sîrghie s-a confesat: „mărturisesc că l-
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379383_a_380712]
-
împreună cu Marin Diaconu. Antonia Bodea a vorbit despre lucrarea în șase părți (Evocări, Interpretări, Radu Stanca în reportaje, Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolitˮ a lui Radu Stanca, Anexe și Note), punând accentul pe dragostea dintre poetul baladist, dramaturgul, teatrologul, eseistul rafinat, actorul și regizorul ingenios R. Stanca și soția sa Dorina (Doti), a cărei misiune în ultimii ani constă în menținerea vie a memoriei lui. În alocuțiunea sa, prof.univ.dr. Anca Sîrghie s-a confesat: „mărturisesc că l-
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379382_a_380711]
-
Stanca, un rol esențial l-a avut conf. Anca Sîrghie, care și-a luat doctoratul cu un studiu monografic închinat poetului-dramaturg, a cărui operă continuă să o cerceteze, pregătind pentru tipar o lucrare exhaustivă închinată lui. Pentru a ilustra trăsăturile baladistului Radu Stanca, Antonia Bodea a lecturat poemul închinat Ioanei d’Arc. În luarea sa de cuvânt, Voichița Pălăcean-Vereș a vorbit despre faptul că poetul, deși discipol și asistent al lui Blaga, nu este un epigon al expresionismului și că poezia
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
săptămânii s-au ținut următoarele conferințe: Muguraș Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu...; Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada - Originea cuvântului; Ing. Dan Groza, Hamilton, Canada - Eternă poezie a lui Lucian Blaga ; Prof. Univ. Dr. Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va fi cel mai lesne receptată și cea la care va fi redusă de public întreaga sa operă, cu mult mai diversă. Textul ce
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
mai toți poeții de la Cercul Literar au fructificat această teorie, tonul lor fiind preponderent baladesc până târziu: Ștefan Aug. Doinaș, Eta Boeriu, Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca ori mai puțin cunoscutul Al. T. Țion. Cât despre S., a fost în exclusivitate baladist. Tot Ion Vartic susține că el „a ilustrat cu strălucire lamentația baladescă”. În aceeași linie intră romantismul, patetismul, atitudinea trubadurescă, vocația tragicului, care nu cad în desuetudine, ci izbutesc să păstreze aparențele modernității. Poate că reușita vine din faptul că
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist al Cercului Literar la apariția Străzii care urcă la cer (în echivalență proprie, Himmelsberggasse sau La Rue qui monte au ciel), S. se deosebește însă de tonul solemn hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
cu sine, asemenea lui Leonid Dimov sau lui Mircea Ivănescu (fără a avea însă influența acestuia din urmă), Magistrul - cum a fost supranumit - are un vag aer de familie cu poezia unor cerchiști precum I. Negoițescu sau Ștefan Aug. Doinaș, baladistul. Asemănările nu pot fi împinse prea departe: U. nu are manierismul de tip pastișă, lipsit de ironie, al primului, nici vocația epico-didactică a celui de-al doilea. El e un neoexpresionist ironist, al cărui imaginar, cu planul de referință în
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior este redactor la editurile Meridiane (1961-1962), Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă (1969-1988). Poetul V. a fost urmărit întreaga viață de etichetările din tinerețe: „baladist” și „rapsod”. Din această cauză critica a trecut ușor peste lirica de dragoste din volumele de maturitate, Ochiul fără timp (1969) și Teiul fără somn (1976), relevante pentru fizionomia sa artistică. Într-un ciclu precum Zbor de solstițiu, ce pare
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]