884 matches
-
atras cu precădere de situațiile dramatice, care ating uneori tragicul. Unde se află Eifman cel mai aproape de structura unui spectacol clasic este în conceperea scenariului, totdeauna o poveste în mai multe episoade, puse în valoare de dansuri de ansamblu, cu balerini dispuși simetric pe mai multe rânduri și cu partituri pentru soliste, fie duete, fie solo-uri. La o astfel de schemă scenică - îndrăgită de baletomani - mulți creatori situați pe aceeași linie stilistică au renunțat de câteva decenii. Ne referim la
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
există pretutindeni în Rusia, iar asistenții lui Eifman îi caută și îi selectează de pretutindeni pe cei mai buni elevi. în ambele spectacole de la București, o suită de dansatori de ansamblu care intrau în scenă părea o suită de prim balerini, care se dăruiau apoi mișcării deplin. Este de luat în considerație însă și faptul că, în afara darurilor naturale și a disciplinei căpătate în școală, dansatorii acestei companii de stat (dar pe care statul nu o finanțează decât cu 25%) sunt
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
apoi în presa spaniolă. La Palatul Cotroceni, cu o seară înainte, s-a organizat de către Televiziunea Română o masă rotundă având-o pe Silvia Ciurescu că moderator, emisiune prezentată în direct pe canalul România internațional. Au fost invitați câțiva dintre prim-balerinii premiați. Cu Gabriel Popescu m-am întâlnit după 41 de ani și ne-am îmbrățișat cu lacrimi în ochi. M-am bucurat enorm să-l văd pe Marin Boeru, un mare balerin, dar și pe ceilalți colegi ai mei pe
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
România internațional. Au fost invitați câțiva dintre prim-balerinii premiați. Cu Gabriel Popescu m-am întâlnit după 41 de ani și ne-am îmbrățișat cu lacrimi în ochi. M-am bucurat enorm să-l văd pe Marin Boeru, un mare balerin, dar și pe ceilalți colegi ai mei pe care nu-i întâlnisem de atâția ani. Alături de noi au fost și marile artiste Simona Ștefănescu, Ileana Iliescu și Alexa Mezincescu, colegele și partenerele mele, cu care am depanat amintiri frumoase din
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Siemens, pe cineastul Teo-doro Rios, care intenționează să ecranizeze această biografie, manifestându-si interesul pentru un scenariu legat de întreaga mea viață, din copilărie și până astăzi. Au vorbit emoționant despre activitatea mea. De asemenea, au luat cuvântul și primul balerin Miguel Montanez și, bineînțeles, autorul cărții Pita Cardenes. Acest eveniment a fost menționat și în Portugalia, la stage-ul internațional de balet, al cărui președinte sunt, în prezența primei doamne a statului, soția Președintelui Portugaliei, doamna Maria José Ritta de Sampaio
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
draga Gelu, să cred că tu ai această vârstă. Vitalitatea și tinerețea ta sufletească sînt incredibile. Ce te menține pe tine în această formă excepțională? - Contactul meu permanent cu elevii, atât de la scoala, cât și de la companie, legătura sufletească cu balerinii Wendi Artiles și Miguel Montanez, care sunt ca și copiii mei spirituali, prezența mea pe scenă în scurte apariții și continuă preocupare coregrafica mă întrețin și-mi redau tonusul și optimismul. Îmi place să trăiesc... - Ce proiecte de viitor ai
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
presus de orice, chiar și de amenințarea cu moartea, funcționează nu doar revelator, ci și emoționant într-un alt plan, într-un comentariu coregrafic. Absența unui membru al cuplului din prim plan este completată în spate prin corpurile a doi balerini - femeie și bărbat - care, într-un alt limbaj reiau și spun aceeași poveste dramatică. Un plus de tensiune, de emoție. Aș îndrăzni să spun însă că, de la un punct încolo, coregrafia devine excesivă, transformîndu-se într-o demonstrație în sine, acoperînd
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
textul a început să fie rostit în strînsă legătură cu alte elemente componente, cu muzica, scenografia, mișcarea și restul. Un actor modern nu se mărginește să spună, clar și expresiv, textul. El știe pantomimă, e uneori un gimnast sau un balerin. Luminile, culorile fac parte organică din spectacol, ca și cuvintele. Tot așa se întîmplă și cu publicațiile. Ele sînt un tot. Nu le deschidem doar pentru textul din ele, ci pentru o mulțime de elemente altădată disprețuite sau chiar ignorate
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
Și a reușit. Montarea să reține tocmai acest caracter static acceptând contrapunctul unei mișcări coregrafice în parte acceptabile, o reușită parțială datorată coregrafei Vava Ștefănescu. Mișcarea coregrafica devine deranjantă atunci cand duetul vocal al protagoniștilor este explicat cu ostentație prin evoluția balerinilor Andreea Duță și Cristian Crăciun... de altfel dansatori ce dispun de harul unei comunicări sensibile. Frumoase, foarte frumoase, spectaculoase chiar, sunt costumele ce devin cadru scenografic, împlinind tocmai acest aspect al calofiliei ce aparține, în fond, muzicii; este o cromatică
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, 1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968, Captivitatea cercului, 1970, Scrisori neexpediate, 1979, Opinii despre durere, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, 1983, Piața cerului, 1986, Cântece, 1989, Dactilografa de noapte, 1996, Spitalul manechinelor
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de balet. Lise a fost Margaret Illmann, o balerină australiană prezentă de mai mulți ani pe scena vieneză, o apariție atrăgătoare prin plastica mișcării, prin gesturile delicate și prin acea înțelegere profundă a rolului. Partenerul ei, Jürgen Wagner, un prim balerin cu linie și tehnică impecabile, s-a accidentat din păcate, în spectacol, fiind înlocuit cu promptitudine de colegul său, T. Petranovic, aflat într-o bună formă, deși nu fusese programat în seara respectivă. Cu mult umor a întruchipat Wolfgang Grascher
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
și șase de dansatori, coregrafi și pedagogi, din țară și din diaspora românească, au constituit un eveniment unic, la noi, dar și în lume. Dacă Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat sistematic breasla coregrafică, președinția a premiat mai întâi patru balerini, artiști emeriți, pe Irinel Liciu (în absență), Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu și Ileana Iliescu, apoi a acordat Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler, Alinei Cojocaru, prim solistă la Royal Ballet Covent Garden și în fine, a reunit, de
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
pas de trois. Cu adevărat în foarte bună formă tehnică și interpretativă au fost Vlad Toader în rolul Bufonului și ansamblul de fete-lebede din actele doi și patru. După spectacol, au primit Ordinul național Steaua României, cu grad de Cavaler balerinii, unii dintre ei și coregrafi sau pedagogi, Gelu Barbu, Marin Boieru, Gigi Căciuleanu (în absență), Laurențiu Guinea, Gheorghe Iancu, Magdalena Popa, Gabriel Popescu, Pavel Rotaru, Sergiu Ștefanski, Marinel Ștefănescu și Simona Noja și Ordinul Național Serviciul Credincios, în grad de
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
perpetuarea unei mentalități din vremuri de tristă amintire, aceea de a nu consulta un juriu de specialitate, a dus la absențe nejustificate profesional. Spre exemplu, Petre Ciortea, Rodica Simion, Pușa Niculescu, Carmen Langa, Anne Marie Vretos - toți prime și primi balerini de valoare ai Operei bucureștene și, alături de ei, primii balerini ai Teatrului de balet Oleg Danovski din Constanța, care, de peste 30 de ani, duc faima dansului românesc în lume. De asemenea, a fost ignorată întreaga direcție a dansului modern, cu excepția
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
a nu consulta un juriu de specialitate, a dus la absențe nejustificate profesional. Spre exemplu, Petre Ciortea, Rodica Simion, Pușa Niculescu, Carmen Langa, Anne Marie Vretos - toți prime și primi balerini de valoare ai Operei bucureștene și, alături de ei, primii balerini ai Teatrului de balet Oleg Danovski din Constanța, care, de peste 30 de ani, duc faima dansului românesc în lume. De asemenea, a fost ignorată întreaga direcție a dansului modern, cu excepția lui Miriam Răducanu, decana genului. Faptul că, alături de ea, Adina
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
urez poetei Nora IUGA un călduros „LA MULTI ANI!” Nora IUGA (pe numele adevărat Eleonara Almosnino, născută Eleonora Iuga la 4 ianuarie 1931, ) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limba germană. Este soția poetului George ALMOSNINO și mama balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Dar vocabularul coregrafic, figurile aici minimal expresive ale dansului academic sunt în permanentă divergență cu flexibilitatea ritmurilor, cu suplețea evoluțiilor armonice, cu provocările solo-urilor instrumentale, cu ceea ce muzica are de spus odată cu vocile. Poate dans contemporan, mișcări auster stilizate, balerini obișnuiți “să audă” o partitură cu totul deosebită de stilurile muzicale adaptabile ușor dansului, alt fel de costume aici, poate... Marea șansă a noastră și a acestei montări a stat și în Ștefan Ignat - Oedip. El are tinerețea, fizicul, mobilitatea
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
lungul timpului. Din aceste rațiuni, în Spania a fost conceput un proiect de scenariu pentru un film cu viața mea. Dorința mea este ca acest film să se producă și să se lucreze la noi în țară cu actori și balerini români. Există în Spania doi oameni, unul producător, celălalt regizor (frații Rios) care sunt cunoscuți și pe plan internațional. Ei s-au entuziasmat de acest proiect și vor să-l pună în aplicare. - Cum a fost primită cartea în Spania
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
au ieșit mari personalități ale dansului internațional care astăzi își exercită profesia în Franța, Anglia, Germania, Elveția, Olanda, aparte de baletul Național al Spaniei, unde am avut mulți discipoli. Eu sunt mândru că am reușit să creez o pepinieră de balerini în Spania. - Știu, Gelu Barbu, că tu nu ai încetat să-ți iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul român sau româno-canarian, așa cum mă numesc concetățenii mei, deși
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
mândru că am reușit să creez o pepinieră de balerini în Spania. - Știu, Gelu Barbu, că tu nu ai încetat să-ți iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul român sau româno-canarian, așa cum mă numesc concetățenii mei, deși sunt de mulți ani cetățean spaniol. Viața mea se derulează între două patrii: țara mea natală, unde revin după Revoluție în fiecare an, și țara adoptivă. - Am înțeles că ai fost
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
municipalitatea Lugojului cu același titlu. De Lugoj mă leagă multe amintiri din copilărie, mai am și acum trei prietene acolo, surorile Dobrin. - După cum știu, tu ai colaborat cu baletul Operei Naționale. - Desigur. Reîntâlnirea cu baletul Operei București și colaborarea cu balerinii români din 1997 m-a impresionat adânc. Colega mea Ileana Iliescu, pe atunci directoarea baletului, m-a invitat de două ori pe scenă, o dată în 1994 pentru a fi sărbătorit printr-un spectacol, apoi în 1997 pentru a monta la
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
ne vorbea de ex. de pictorii tineri bucureșteni, ale căror ateliere le colindam în grup, cu extazieri și aere de clienți mofturoși, deși săraci lipiți.. O dată, ne-a dus lângă Biserica Krețulescu unde avea expoziție Trixy, Chehais, pictor modernist și balerin la operă, o figură cam excentrică a vremii. Nu am vorbit cu el niciodată, nu ne-am cunoscut. Mai târziu, Securitatea, dintr-un interes internațional, avea să-l lase să plece la Londra. Se spunea că ar fi fost în
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
a împrospăta mintea, trupul, sufletul. De aici se naște în modul cel mai natural cu putință spectacolul formidabil, ACELA, inubliabil, copleșitor. Este nevoie de exercițiu permanent pentru asta, ca atunci cînd studiezi un instrument, cînd ești prim solist, cîntăreț sau balerin. Si actorii, și regizorii, au nevoie de studiu, de lucru, de nuanțare a instrumentelor, de re-întîlniri cu ele. Pentru o performanță de anvergură este necesar travaliul zilnic. Sînt sigură de asta. De aceea, mi se pare extraordinar cînd pătrund în
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de Nicolae Manolescu. Pentru toți cei interesați de istoria dansului de la noi și din lumea întreagă, cartea aduce o informație bogată, pe cât de bogată a fost și cariera de balerin și coregraf a lui Gelu Barbu, desfășurată pe parcursul a aproape șaizeci de ani și într-un spațiu larg, care cuprinde mai tot uriașul continent euro-asiatic. Numai că interesul și curiozitatea cititorului trebuie să fie foarte mari, pentru a putea trece
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
va distinge ca dansator și va fi selecționat să plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]