33 matches
-
de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii!” gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic. „Dacă trebuie să aleg între două
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde ne adunam când pregătea ceva deosebit, o alivancă sau un balmoș ciobănesc, fie un tocin din cartofi rași, ori nelipsitele scârjele coapte pe plita încinsă și stinse cu lapte acru sau chișleag. Festinul se-ncheia cu procesiunea ghicitului în bobi de porumb sau fasole. Și mai niciodată bunica nu-și greșea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
jale și întreaga natură trăiește starea lui de tristețe. În tot timpul desfășurării festivalului muzica bună a fost asezonată cu mâncăruri specifice Văii Gurghiului: sarmale cu păsat, găluște, scorușe, iahnie de fasole, tocăniță de miel, tocăniță de vițel, boț, bulz, balmoș, mămăliguță, pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față.” Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică.Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii.” Gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic.” Dacă trebuie să aleg între două
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Viața și opera lui Mihai Eminescu”) și C. Manolache (Un „eminescolog” autentic: Dl G. Călinescu), cărora criticul le răspunde într-un articol publicat în „România literară”. Alte studii sunt semnate de I. Petrovici, Augustin Z. N. Pop, L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate Eminescu și spiritualitatea românească și Oglindirea lui Eminescu în conștiința poeților care l-au cântat, cu tabloul poeziilor ce i-au fost închinate. Alți colaboratori: Corneliu Gheorghian, Ion Paul, Lucian
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
confecționată din ceapă roșie. * Tot la TurdaFest, conaționalii noștri au realizat cel mai mare kürtös kalács din lume, măsurînd aproximativ 10 m. * Oșenii nu s-au lăsat nici ei mai prejos și au înscris în cartea recordurilor cel mai mare balmoș din lume, cîntărind 510 kg (mă întreb însă ce altă națiune s-o mai fi înscris în această competiție). * După ce a realizat cea mai mare ciorbă de burtă, cel mai mare borș de pește și cel mai lung mușchi de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gorgonzola e mostarda („Cuiburi de mămăligă cu gorgonzola și muștar“). În concluzie, bulzul o fi el mioritic, dar, în acest caz, Miorița a emigrat în Italia... Așa cum am precizat anterior, și italienii fierb polenta în lapte, obținând preparate culinare asemănătoare balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat că, în ceea ce privește varietatea rețetelor pe bază de mălai fiert
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
concluzie, bulzul o fi el mioritic, dar, în acest caz, Miorița a emigrat în Italia... Așa cum am precizat anterior, și italienii fierb polenta în lapte, obținând preparate culinare asemănătoare balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat că, în ceea ce privește varietatea rețetelor pe bază de mălai fiert, italienii ne depășesc. Ciudat este faptul că această tristă constatare se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Joseph XE "Joseph" este Întâmpinat de mama lui Iancu, fluturând În mâini un steag alb și conducând o ceată spectaculoasă de amazoane din munți. Femeile Îi oferă monarhului mâncăruri românești tradiționale pe care acesta, se pare, le apreciază, găsind delicios „balmoșul” ardelenesc pregătit pentru prânzul Împărătesc. În spatele acestei puneri În scenă, În aparență plină de căldură, se ascundea Însă umbra Înnegurată a Craiului Munților. După ce regizase și pusese la punct toate amănuntele primirii și deși va urmări pretutindeni, de la distanță, cortegiul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai reține două aprecieri și ziceri cu haz care, socotim, că merită să fie reținute de conștiința colectivă. Mai întâi, una cu un sfichi satiric, că despre Vama cărțile se scriu din 600 în 600 de ani, care aparține Iuliei Balmoș: „O iau acum, că nu știu dacă apuc a doua carte după 600 de ani!”. A doua „perlă” aparține lui Traian Ciocan, care împrumuta cartea la vecini cu ora după care îi chema la seminar! Am constatat, din spusele oamenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din Vama, cunoscuți după nume: Mihail, popa din Vama, de 65 ani,Vasile Sasul, Pintilie Șistac, Grigore Badale, Axintie Leontieș, Ursul Balmoș, Vasile Călinescu, Matei Tâmpescul, Grigore Bosancu, Gavril Lucanul, după primul, atestat documentar, Pavăl Ciotu <footnote Ibidem footnote>. La aceștia îi adăugăm pe vajnicii apărători ai drepturilor vămenilor în procesul cu egumenul Moldoviței, amintiți mai sus. Aceste nume și familii sunt
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la 8 noiembrie 1961 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Szilagyi Alexandru și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, Grosshabersdorf, Am Wolfgraben 2. 215. Szilagyi Theodora Dagmar, născută la 7 februarie 1964 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Balmoș Toader și Ingeborg, cu domiciliul actual în Germania, Grosshabersdorf, Am Wolfgraben 2. 216. Weinrauch Aurelia, născută la 22 iunie 1950 în localitatea Jamu Mare, județul Timiș, România, fiica lui Petric Petru și Lucreția, cu domiciliul actual în Germania, Goppingen, Martin
HOTĂRÂRE nr. 792 din 4 octombrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
Attila, născut la 8 iulie 1966 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Iosif și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 38108 Braunschweig, Vor dem Dorfe 7A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediesu Aurit, județul Satu Mare. 131. Balmoș Remus-Septimiu, născut la 30 ianuarie 1962 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Toader și Ingeborg, cu domiciliul actual în Germania, 01844 Hohwald, Langburkersdorf, Muhlberg 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, Str. Dorobanților nr. 39, ap.
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
de activitate revista a avut ca director și permanent mentor pe profesorul Constantin Narly, om de știință și pedagog. Caietul IIIIV, anul IV, 1934, Revistă de pedagogie are în cuprins: studii - „Pregătirea practică a corpului didactic în Anglia” de Irina Balmoș, profesoară; „Sociologia în învățământul superior și secundar” de Tr. Brăileanu, profesor universitar; „Programe și metode” de Ion F. Buricescu, profesor; „Polaritatea din punct de vedere educativ” de E. Kallos, profesor; „Școala secundară și învățământul filosofic” de C. Narly, profesor universitar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu, E. Kallos, I. Balmoș, O. Papadopol etc) a oferit terenul și dorul tineresc de muncă al elevilor dlui profesor C. Narly precum: Traian Chelariu, N. Roșca, Leon Țopa etc. (Din junimea literară nr.1/1935) * Revista politică de la Suceava, a doua gazetă politică a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de răzeși români și stăpânit între timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bl. Jj6, ap. 12 țel. 641004 VULTURAR LUCRETIA Zalău, B-Dul. M. Viteazul, bl. E3, ap. 11 țel. 616334 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII AVRAM MARIA Borza, nr. 40 țel. 642083 BALC OLGA Zalău, 9 Mai, bl. 4, ap. 12 țel. 614093 BALMOȘ COSTANTA-COSETI Cehu-Silvaniei, str. Gh. Doja, nr. 35 BÂRNĂ MARIA Zalău, str. S. Bărnuțiu, bK. 1A, ap. 9 BECEA FLOARE Jibou, A. Iancu, nr. 33, bl. J12, ap. 3 țel. 640139 BOB ELENĂ Sânmihaiu-Almașului, nr. 159 CAMPIAN VICTORIA Almaș, nr. 345
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se continuă pe
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Avădănei C. Ioan 2515. Avram Casandra Vasile 2516. Avram G. Ion 2517. Avrămoaei C. Ion 2518. Axinte Maria Mihai 2519. Babalean I. Vasile 2520. Baciu I. Georgi 2521. Baciu M. Vasile 2522. Bacu I. Ioan 2523. Bahnean P. Teodor 2524. Balmoș Gh. Vasile 2525. Baltariu P. Petru 2526. Bandol D. Dimitrie 2527. Barbaroș N. Gheorghe 2528. Barbă D. Victor 2529. Bârdan Ț. Teodor 2530. Bârsanu N. Pavel 2531. Baru D. Vasile 2532. Bârzu C. Ilie 2533. Bată O. Dimitrie 2534. Bazga
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Ion 107. Meiroșu I. Beneamin 108. Mihai St. Alexandru 109. Neagu C. Ana 110. Ochea M. Aurelia 111. Pătrașcu C. Constantin 112. Răbâea V. Aureliu 113. Rizea I. Ecaterina 114. Saulea C. Ștefan 115. Stanciu N. Petre * județul Sălaj: 116. Balmoș Ț. Gheorghe 117. Pop G. Gheorghe * județul Sibiu: 118. Armenciu A. Ioan 119. Boncea I. Vasile 120. Bucurenciu N. Nicolaie 121. Cîndea D. Irimie 122. Comșa N. Nicolae 123. Marcu Ț. Toma 124. Român I. Ioan 125. Roșca S. Simion
DECRET nr. 834 din 12 septembrie 2007 privind conferirea medaliei Crucea Comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191085_a_192414]
-
Secțiunea a VI-a 19232 AVRAM ANA (n. 1954) Bistrița, Aleea Merilor nr. 1, bl. 1, sc. A, ap. 3 țel: 227374, 232073 22310 BALAZS TONICA ELISABETA (n. 1973) Bistrița, str. Vasile Lupu nr. 1, ap. 16 țel: 231992 22039 BALMOȘ CONSTANTIN (n. 1955) Sieu nr. 84 țel: 260133 13305 BALOG IULIANA (n. 1956) Bistrița, str. Dragoș Vodă, bl. 3, sc. A, ap. 11 țel: 223048 13306 BIRTAȘ RODICA (n. 1964) Bistrița, str. Gării nr. 30, bl. turn, sc. C, ap.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
de un liceu tehnologic, rezultat din comasarea, în perioada 2009-2010, a școlilor cu clasele I-VIII din Tihău, Cristolțel, Turbuța și Brâglez. Primele mențiuni despre liceu datează din anul 1867 când în satele Surduc și Solona era "docente ambulant" Gavril Balmoș. În anul 1894 s-a construit, prin contribuția sătenilor, un local propriu pentru școala confesională, compus dintr-o sală de învățământ și un coridor. În anul 1899 școala confesională se închide și se va redeschide abia în anul 1901, când
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
restaurare a întregului complex mănăstiresc. Lucrările efectuate aici au avut ca finalitate: După finalizarea lucrărilor de restaurare, biserica „Sf. Gheorghe” a fost resfințită la 19 septembrie /2 octombrie 1910 de către mitropolitul Vladimir de Repta al Bucovinei și Dalmației, arhimandritul Ghedeon Balmoș, arhimandritul Ipolit Vorobchievici (starețul Mănăstirii Dragomirna) și un sobor de preoți. Mitropolia Moldovei a fost reprezentată de Al. Simionescu, protopresviter al jud. Botoșani, dr. D. Grigorescu, protopopul jud. Dorohoi, și Valerie Iordăchescu, protoiereul jud. Suceava. La acest eveniment au participat
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]