1,114 matches
-
motivate de schimbările sale inte¬ri¬oa¬re, de conștiința sa, care îi spune că are datoria de onoare de a-i face pe fiii săi să le plătească ucigașilor tatălui lor, în acest scop punând în mâna lor nu baltagul, ca Vitoria Lipan, ci sticla cu alcool. În prozele Mariei Ioniță, modul de viață al personajelor, mediul, atmosfera nu sunt nicio¬da¬tă un cadru decorativ, ele sunt legate organic cu acțiunea. Cioc¬ni¬rea dramatică a soartei unui om
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
admirație pentru ele. Suferințele prin naștere le călesc, le fac mai rezistente. La nevoie își pot purta singure de grija, își pot purta singure bătăliile pentru viață. Sadoveanu a ilustrat strălucit un asemenea chip prin întruchiparea Vitoriei Lipan, în românul "Baltagul". Iubirea ce i-a purtat-o bărbatului dispărut, i-a dat tăria să pornească în căutarea lui, iar prin tenacitate și inteligența a reușit să-l găsească, să descopere ucigașii și să își facă singură dreptatea, fără ajutorul autorităților. Așadar
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
administrația de stat și, cam în 2008, după mai bine de cinci decenii de funcționare onestă, s-a prăvălit în faliment. Însă, ca în toate basmele (cu final fericit), la momentul fericit a apărut zâna cea bună. Se numește Tincuța Baltag și am întâlnit-o la Iași în 2010 în timpul unei serbări a elevilor de la Colegiul Național „Costache Negruzzi”. Mi-a ascultat conferința - una dintre cele câteva mii susținute într-o lungă viață de radio-tele-dascăl -, probabil că i-a plăcut, mi-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978, 10 lei; 108. Rașcu, I. M., Amintiri și medalioane literare, Buurești, Editura pentru literatură, 1967, 192 pag., 7 lei; 109. Rebedea, F., Sănătatea femeii gravide, București, Editura Medicală, 1985, 96 pag., 6 lei; 110. Sadoveanu, M., Baltagul, București, Editura pentru Literatură, 1967, 166 pag., 5 lei; 111. Sbanțu, C., Patrula spațială, Iași, Editura Junimea, 1989, 312 pag., 5 lei; 112. Sbârcea, G., Scurta cronică a Anei Magdalena Bach, București, Editura Muzicală, 1965, 230 pag., 10 lei; 113
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
istoric, ceea ce au însemnat Eminescu și Arghezi. Nichita Stănescu a fost nu doar poezie ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-o companie de ținută, de la Ana Blandiana la Ileana Mălăncioiu, de la Marin Sorescu la Cezar Baltag, Nichita Stănescu și-a impus un anume sens al rostirii și iubirii, a „dezrobit” limba română, dându-i libertăți neîngăduite vreodată. Poezia lui Nichita Stănescu și-a pus decisiv amprenta pe evoluția poeziei române contemporane. Fără el, cu siguranță, s-
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala “ și D.R.Popescu “Fuga “ iar în 1959 îi apare primul roman”Zilele săptămânii “; în1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică “Somnul de la amiază “.În 1963 apar cărțile:”Laudă lucrurilor “ de G.Călinescu, “Capul Bunei Speranțe “ de Augustin Buzura,( romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă la icoana Sfânta Ana. Și Arghezii scrie un volum de articole, în 1929, intitulat”Icoane de lemn “. Titlu ce sugerează frumusețea și sfințenia tabletelor din
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
că nu fură și-n consecință nu este pedepsit. In loc de glorioasele epopei Homeriene abundând de pedepsirea crâncenă a celor certați cu legea, de care școala nu amintește nimic, noi avem balada Miorița care cântă o crimă. Până și Baltagul de Mihail Sadoveanu cultivă „răzbunarea” mai mult etnică în loc de o cinstită împărțire a dreptății. Jurăturile și înjurăturile specifice unor popoare migratoare asiatice au avut mediu prielnic la noi și au prins chiar la nivelul aleșilor de peste 2 metrii. Unde sunt
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1433757485.html [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
a scris unele cărți, cum găsește titlul potrivit pentru fiecare, ș.a. În altă parte evocă figurile ilustre pe care le-a cunoscut în lumea literară: Victor Eftimiu, un monument în viață, Fănuș Neagu, Ioan Alexandru, Emil Botta, Francisc Păcurariu, Cezar Baltag, Gabriela Melinescu, Grigore Hagiu, Nichita Stănescu, Sânziana Pop, Virgil Teodorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mălina Cajal, Eugen Frunză, oameni cu care scriitoarea și-a intersectat de multe ori pașii. Dar și pe cei pe care i-a cunoscut mai bine, cum
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
osemintelor lui Șușman am simțit cam ceea ce a simțit feciorul Vitoriei Lipan în fața ucigașului tatălui său. Dacă aș fi avut un topor și l-aș fi avut în față pe Teodor Șușman viu, aș fi procedat întocmai ca Gheorghiță în “Baltagul”. Cum nu aveam topor și nici Teodor Șușman nu era viu, m-am mulțumit cu mimatul unui scuipat, căci cu adevărat nu am scuipat așa cum s-a afirmat (Priviți cu atenție înregistrarea existentă și veți vedea...). Nu că acest Șușman
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala “ și D.R.Popescu “Fuga “ iar în 1959 îi apare primul roman”Zilele săptămânii “; în1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică “Somnul de la amiază “.În 1963 apar cărțile:”Laudă lucrurilor “ de G.Călinescu, “Capul Bunei Speranțe “ de Augustin Buzura,( romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pe sub streșini de mătase unduind cărări de munte, vântul cerne ierni lăptoase peste ochii plânși de-o frunte. Supt-a-n sânul ei pribeagul călător de vise rupte, peste cetina-i, baltagul a scris doina-n doruri multe. Și-a-ndesat pe chip basmaua și privind spre zări mirată, a-nhămat pe lacrimi șaua să nu simtă cine-o poartă. Se scurgea prin lacrimi cerul din fuioru-i nins de viață, frați veniți să
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467121449.html [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
Blaj), Aurora (Oradea), Aradul literar, Viața de pre¬tutindeni (Arad), Săptămâna muncheneză, Observator Miinchen. Curentul. Perspective. Apoziția (Munchen), Lumea liberă, Micro-Magazin (New York), Căminul românesc (Geneva), Balada (Bonn), Origini (UȘA), „Cuvântul românesc” ziarul românilor din Canada (1977¬-1989), sub pseudonimul Cornelia Baltag, apoi, din 1986, sub numele real, Teresia B. Tătaru, Radio „Europa Liberă”, emisiunea „Tinerama” (1976-1980), sub pseudonimul Mara Mădăleanu. Este membră a Societății de Stiinte Naturale și Geografie din România, a Cenaclului literar „Nord” din Baia Mare, a Cercului cultural-artistic „Apoziția
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1429700069.html [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
scene de luptă, descrise atât de realist într-o rară bogăție de amănunte, le revăd mintal, ca și când le-aș fi văzut în realitate. Așa mi se întâmplă doar auzind titluri, ca: „Venea o moară pe Siret”, ”Zodia cancerului”, „Hanu Ancuței”, „Baltagul”, „Frații Jderi”, „Strada Lăpușneanu”... Într-una din zilele în care eram cazat la hotelul „Rareș”din Botoșani, în puținele ore de răgaz, am vizitat Parcul Mihai Eminescu din Botoșani. M-am odihnit aici și am trecut în revistă statuile cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
dar ele îl vor realitate. Credința în izbânda finală a celor două autoare este, pe cât de îndârjită, pe atât de convingătoare și cuceritoare. Dacă Doina Cernica poate fi definită ca o Vitoria Lipan (din celebra capodoperă a lui Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate fi privită aidoma necruțătoarei protagoniste din drama Năpasta a lui I.L. Caragiale: Anca. Despre crimă este vorba în Baltagul și în Năpasta -, și tot
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
capodoperă a lui Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate fi privită aidoma necruțătoarei protagoniste din drama Năpasta a lui I.L. Caragiale: Anca. Despre crimă este vorba în Baltagul și în Năpasta -, și tot împotriva unei crime (genocid cultural, identitar) - comisă, de astă-dată, samavolnic, cu un arsenal de arme subtile, machiavelice, imperialiste - au pornit la drum Doina Cernica și Maria Toacă. Primele 268 de pagini ale volumului sunt trăite
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă la icoana Sfânta Ana. Și Arghezi scrie un volum de articole, în 1929, intitulat”Icoane de lemn “. Titlu ce sugerează frumusețea și sfințenia scrisului din
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
bucăți Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni Ca un preambul la imnul ”Desteptați-vă români” Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma și necazul Și coroană pentru Doja, și baltag pentru Viteazul Munții noștri aur poartă, am putea să fim bogați Însă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădați Biciuiți de monștrii vremii și răpuși de neputință Am trecut peste milenii cu speranță si credință Și-am nădăjduit
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
personajul intepretat de el nu are contur suficient, nu are nuanțe. Bunul său prieten (în piesa!), Gabriel Duțu, face ca de obicei (cu cârlig la privitor!) giumbușlucurile cunoscute publicului din celelalte spectacole. Ștefan Ionescu, personajul gay, face deliciul spectacolului. Viorel Baltag, cu măsura și o bună dozare a rolului, reușește să echilibreze un spectacol care riscă ușor să cadă în telenovelă glumeața, gen Romică Țociu și Cornel Palade. Soțiile „bigamului” Smith (Găzdaru) sunt interpretate de (soția reală!) Florina Găzdaru - care joacă
Bigamul by http://www.zilesinopti.ro/articole/845/bigamul [Corola-blog/BlogPost/99901_a_101193]
-
Pop (DE ȘTEPTAREA ) Regia artistică: CRISTIAN IOAN Costume: CRISTINA CIOBANU Traducerea: Radu Sas Distribuția:** John Smith: ADRIAN GĂZDARU / MATEI BOGDAN Stanley: GABRIEL DUȚU / DUMITRU RUSU Mary Smith: FLORINA GĂZDARU Barbara Smith: ANCA BUCȘA Comisarul Troughton: BOGDAN BUZDUGAN Comisarul Posterhouse: VIOREL BALTAG Bobby Franklin: ȘTEFAN IONESCU / CRISTIAN TODICĂ Fotograful: NICU PĂSCU Damă cu poșetă: DESPINA PRISECARU
Bigamul by http://www.zilesinopti.ro/articole/845/bigamul [Corola-blog/BlogPost/99901_a_101193]
-
în vers de poet: Retorica culturii Aș putea lumii să-i spun decât s-alerge Pe lângă boi, și s-asculte cum Vorbește măgarul, mai bine să se-ntoarcă la ale ei rădăcini, înapoi pe Drumuri de fum, luând cu ea Baltagul, să taie Pădurea Spânzuraților, să ajungă la Frații Jderi, și acolo Muma lui Ștefan cel Mare, să îi vorbească cum e să fii Cel mai iubit dintre pământeni, care înainte de Apus de Soare, timp ce se lăsa Sara pe deal
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
atâta cât sunt - au întâlnit, la anume răspântii, o seamă de personalități, pe care, aș înclina să cred, le-a rânduit acolo Providența. Debutul în revistă (“Luceafărul”, București, 1971) mi-a fost vegheat de Alexandru Philippide, Ștefan Bănulescu și Cezar Baltag. Cel editorial (Cartea Românească, București, 1972) - de Marin Preda, Mircea Ciobanu și Mihai Gafița. Receptarea creației mele, în exegeza românească, îi datorează enorm Profesorului Virgil Nemoianu, geniului său hermeneutic. Iar dincolo de hotarele țării (în lumea hispanică, mai ales), poezia mea
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
pasul, însă creatorii de gen ar trebui să fie mai stimulați! Cel mai mare dramaturg român I.L.Caragiale a fost autor și personaj de revistă, a revigorat genul scriind împreună cu Iacob Negruzzi, pe muzica lui Eduard Caudella, opera buffă ’’Hatmanul Baltag”. Aceste cuplete se cântau la acea vreme în toate restaurantele și grădinile publice. În iulie 1919, la inaugurarea Grădinii Cărăbuș, Constantin Tănase pecetluia destinul revistei românești moderne. Dacă trăia acum, ar fi avut subiecte, grase” de satiră: gripă aviară, porcină
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/isabela_hasa_1465898370.html [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
mare bucurie. Într-o seară, s-a deschis ușa clasei și pedagoga mă căuta plină de îngrijorare. Eram singură în sala de clasă, colegele erau la masă. Nu mă îndurasem să las cartea din mână. Ajunsesem la punctul culminant din „Baltagul" lui M. Sadoveanu și absorbită total, am uitat pe ce lume sunt. În timpul adolescenței, lectura devenise pentru mine aerul, apa și hrana mea sufletească, încât prietenele mele mă ironizau că prea trăiam desprinsă de realitățile înconjurătoare. La facultate, la cursurile
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_spicuiri_despr_elena_buica_1376395378.html [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
deviere inadmisibilă pe traseul nefast al subminării și dereglării semnificative ale înseși principiilor statului de drept. Ceea ce s-a pus în lumină și cu ocazia acestei dezbateri a fost claritatea de opinii a președintei Asociației Magistraților din România, judecătoarea Gabriela Baltag, echilibrul conferit de puterea adevărului și libertatea asumată a adevărului, întru largă și concretă apărare a independenței justiției, printr-un discurs totalmente cinstit și cu valențele curajului impresionant, cu forța de a inocula identificarea cauzei comune a magistraților. Fermitatea doamnei
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]