1,477 matches
-
doar la Sala Olimpia. Din această cauză, Hotărârea Consilului Local nr. 73 din 28.02.2012, prin care se „atribuia în folosință cu plata a Sălii Olimpia în vederea desfășurării concertului Pink Martini”, nu poate fi pusă în aplicare. Conducerea Filarmonicii BANATUL Timișoara a avut bunăvoință de a pune la dispoziție Sală Capitol, în aceeași dată, pentru desfășurarea concertului. Biletele deja emise rămân valabile pentru spectacolul de la Sala Capitol, deținătorii acestora urmând a primi primele locuri conform categoriilor de bilet achiziționate. La
Pink Martini by http://www.zilesinopti.ro/articole/2530/pink-martini [Corola-blog/BlogPost/97238_a_98530]
-
noștri care au venit din Germania, Austria, Ungaria, si de membri Asociației Culturale Constantin Brâncuși, pentru această Întâlnire literară. Ținând cont de faptul că la întâlnirea literară am avut invitați din străinătate am prezentat pentru dumnealor, costumul popular românesc din banat, oferindu-le și un buchet de cântece. Au fost multe luări de cuvânt, atât de către membrii filialei cât și invitații din străinătate. Pritre alții domnul dr. Harald din Austria a mulțumit tuturor partenerilor, celor două coordonatoare ale cărții :”Dunărea în
ÎNTÂLNIREA FILIALEI LIGII SCRIITORILOR BANAT-TIMIŞOARA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/%7Dnt_lnirea_filialei_ligii_scriitorilor_b_al_florin_tene_1354427302.html [Corola-blog/BlogPost/351612_a_352941]
-
unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare. Anul acesta, octava a fost coorganizată de părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan, și de părintele Petru Berbentia, protopop ortodox român de Reșița, ambii promotori ai ecumenismului cărășean de mulți ani. Mottoul octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales pe plan internațional: „Dă-mi apă să beau
Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor by http://uzp.org.ro/octava-de-rugaciune-pentru-unitatea-crestinilor/ [Corola-blog/BlogPost/92706_a_93998]
-
scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii și articole de specialitate, atât în revistele din țară, cât și în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internațional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediția a XVII-a, Uzdin / Universitatea «Ioan Slavici» Timișoara, 10 aprilie 2013, precum și în alte reviste din țară și străinătate. Vasta bibliografie consultată, precum și notele biografice cuprind lucrări ale scriitorilor antici și cercetătorilor moderni. Ilustrațiile și hărțile prezentate, selectate cu
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulți istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
și de prietenii scriitori, încearcă să se motiveze, să creeze pe mai departe. Ca dovadă, este acest volum memorabil despre minerit. Aur pentru memoria atâtor generații și miilor de oameni cu care lucrase prin zonele miniere ale Apusenilor și ale Banatului! Acum, poetul Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Mite Măneanu BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA În acest an se împlinesc 685 de ani de la victoria istorică de la
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Mite Măneanu BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA În acest an se împlinesc 685 de ani de la victoria istorică de la Posada obținută de oastea lui Basarab I asupra armatei regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, eveniment considerat de istoriografia românească ca reper esențial în
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
Anjou, eveniment considerat de istoriografia românească ca reper esențial în apariția și evoluția neîntreruptă a statalității românești. Cum evenimentele politico-militare care au precedat acest eveniment istoric ( inclusiv cele din anul 1330)au implicat în mod hotărâtor Severinul cu Cetatea și Banatul său, este firesc să prezentăm și în acest context etapele apariției și dezvoltării acestei entități politico-militare având centru Severinul, cu rol decisiv în coagularea și impulsionarea demersurilor dedicate începuturilor statalității românești. Minimalizarea rolului hotărâtor al SEVERINULUI( Șara Severinului, Banatul și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
războiul din 1230, să se creeze, la hotarul de nord-vest al Țaratului Bulgar, Banatul Severinului. Această formațiune militară - adevărată marcă de graniță - avea menirea de a apăra căile de acces spre centrul regatului, împotriva atacurilor de la sud și est. Acest banat cuprindea regiunea de sud a Banatului, precum și partea din Oltenia până la Motru( controlând direct mai ales zona submontană a munților numiți ulterior Mehedinți, cu prelungirea acesteia cel puțin pțnă laTismana) și linia Dunării de la Orșova - Severin până spre Gruia -Pristol
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
militar și administrativ, având în centrul său munții numiți ulterior ai Cernei, Almăjului și Mehedinților cu posibilitatea de control al Culoarului Dunării pe sectorul Svinița -Tricule ulterioare perioadei prin Orșova-Porțile de Fier-Severin, până spre Calafat(Vadul Cumanilor) și Vidin. Același Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia și Caransebeș utilizată de daci
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
la descoperirea unor noi documente referitoare la această problemă (care vin să completeze pe cele deja publicate în colecția Hurmuzacki) însă nici cu ajutorul acestora nu se poate clarifica pe deplin identificarea primului ban de Severin, momentul exact al întemeierii acestui banat ca și continuitatea acestei formațiuni politico-militare până în anul 1247. Astfel, s-a remarcat că pentru perioada 1235-1245 în documente nu apar bani de Severin (excepție fac doar anii 1233, 1240, 1243), în timp ce Luca este menționat în documente din 1235-1237 și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
importanță de vreme ce banul era egal n rang contelui palatin, făcând parte dintre marii demnitari ai curții regale maghiare, urmând în ierarhia administrativă imediat după rege. El era numit direct de rege pentru perioade de timp determinate, exercitând autoritate deplină în banat - concentrând puterea politică, judiciară și administativă, fiind în primul rând comandantul suprem al oștii din acest ținut. De asemenea, era ajutat de doi vicebani, unul cu atribuții administative și altul cu cele judiciare. Crearea Banatului de Severin, corespunzând unor cerințe
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
de Severin, corespunzând unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
nume de demnitate sau conducător în această zonă. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
stăpânirea românilor, în aceleași condiții ca și cel al lui Litovoi. 16 (Terra Litua). (........) (În continuare vezi articolul din Revista Porțile de Fier, Revistă de istorie și cultură, an XV, nr. 22, 2015, p. 1-10). Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat un cerc extrașcolar de teatru). Pe perioada frecventării cursurilor la Școala Populară de Artă a cântat cu formația liceului și a participat la multe concursuri. În 1966 a debutat la Televiziune, reprezentând Banatul, la emisiunea „Antena este a dumneavoastră”.A venit timpul să-și purifice corzile glasului, să-și netezească drumul spre splendorile spectacolului muzical. După descătușarea tracului debutului are loc eliberarea frumuseții și harului spre rampa muzicii ușoare românești, la Conservatorul „Gheorghe
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
prefețele sau postfețele a peste 60 de lucrări, dintre care amintim (selectiv):■ Ludmila Bolboceanu-Grama (Chișinău) - Poetul și prozatorul Mihai LEONTE tămăduitor de suflete (exegeze); Primiți cele mai sincere felicitări... ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America (Editură, Porțile Orientului, Iași - 2011); ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof.
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_si_editorul_gheorgh_mihai_marin_1365586414.html [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
Acasa > Impact > Relatare > OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Obiceiurile și tradițiile de iarnă în Banatul Montan încep odată cu intrarea în Postul Nașterii Domnului, numit și Postul Crăciunului, 15 noiembrie și se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]