372 matches
-
de Cesare Lombroso în ,,Omul delincvent''. Cercetări mai noi privind rolul familei in etiologia devianței au identificat o diversitate de factori cauzali cum ar fi socializarea, climatul afectiv, coeziunea familială, statusul economic și cultural etc. Ancheta socială efectuată de A.Bandura și H.R.Walters confirmă faptul că adolescenții agresivi provin, de regulă, din familii în care părinții înșiși sunt agresivi, și metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relațiile dintre tatăl tiran și adolescenți menționează faptul că adeseori pot
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_potentialul_agresiv_al_elevilor_de_gim_gigi_stanciu_1336638900.html [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
cunoscută lucrarea în zilele noastre. Această ediție a fost republicată șase ani mai târziu fără nicio modificare. Următoarea ediție a fost publicată de Anselmo Banduri (1711) și este o copie comparată a primei ediții și a manuscrisului P. Ediția lui Banduri a fost retipărită de două ori în 1729 și 1864 (ultima cu o serie de corecții). Constantin nu a dat manuscrisului niciun titlu, preferând în schimb să folosească pentru început textul adresării standard: „" ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ ΕΝ ΧΡΙΣΤΩΙ ΒΑΣΙΛΕΙ ΑΙΩΝΙΩΙ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΡΩΜΑΙΩΝ
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
culturi dintre celelalte grupări de cazaci și dintre restul grupurilor etnice din Rusia. Vecinătatea Caucazului și a populațiilor indigene a influențat costumul popular și uniforma militară. În același timp, acești cazaci au păstrat tradițiile muzicii zaporijiene - formațiile de cântăreți la bandura, corurile bărbătești și formațiunile de dansuri. Percepția cazacilor din Kuban cu privire la identitatea lor națională s-a schimbat de-a lungul timpului, la fel ca în cazul altor populații din regiunile de graniță. 47,3% din populația Kubanului (inclusiv migranții necazaci
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Între 1961 și 1975 domeniul capătă un caracter divergent, dezvoltânduse numeroase interese diferite și ramuri de cercetare. Domină experimentele de laborator. Psihologi importanți în această perioadă sunt: Harold Kelley (cogniția individului în context social), Stanley Schachter (afectivitate și emoții), Albert Bandura (agresivitatea), Stanley Milgram (obediența). După perioada de criză emerg două orientări teoretice majore: prima explică comportamentul social prin factori proximali (motivație, cogniție, afecte, percepție, etc.) iar a doua recurge la factori distali (presiunea de a se conforma grupului, interacțiunea cu
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
pe străzile orașului,dezbrăcați și legați cu sârmă ghimpată. Apoi au fost omorâți la Babi Iar și 621 de membri ai organizației naționaliste ucrainene OUN, între care, la 21 februarie 1942, poeta Alena Teliha și soțul ei, muzicianul, cântăreț din bandura Mihailo Teliha. Au pierit uciși în măcel la Babi Iar și cinci tabere de romi. La 18 februarie 1943 au fost reluate execuțiile în masă ale deținuților din lagărul de concentrare Sarețk, între care s-au aflat și trei ori
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
Beasley, 1995). De asemenea, există studii care demonstrază că profesorul este agentul cel mai important al schimbării în bătătorirea căii oricărei reforme în educație și convingerile profesorilor sunt precursorii schimbării (Ajzen&Fishbein, 1980; Battista, 1994; Crawley&Koballa, 1990; Pajares, 1992) Bandura (1986) susține că se poate prevedea cel mai bine comportamentul unei persoane pe baza convingerilor pe care aceasta le are și prin urmare, convingerile sunt cei mai buni indicatori pentru deciziile pe care o persoană le ia de-a lungul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor. El definește auto eficacitatea drept convingerea subiectului
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor. El definește auto eficacitatea drept convingerea subiectului că el poate executa cu succes comportamentul cerut pentru obținerea anumitor rezultate, consecințe. Anticiparea consecințelor este o estimare personală a măsurii în
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
susține că auto eficacitatea este cea mai importantă precondiție pentru schimbarea comportamentului, pentru că determină inițierea comportamentului de adaptare. Conform cercetărilor anterioare comportamentul oamenilor este puternic influențat de încrederea pe care o au în abilitățile lor de a executa respectivul comportament. (Bandura, Adams, Hardz și Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
le demonstreze practic modul cum ar putea folosi ei înșiși, la clasă, astfel de metode. Profesorii și învățătorii ar trebui să participe la experiențe concrete și de succes atât în timpul pegătirii inițiale cât și pe parcursul cariere, în cadrul activităților de perfecționare. Bandura (1986) arată că auto ficacitatea poate fi îmbunătățită prin: observarea succesului, experimentarea succesului, tehnici de convingere și printr-un tonus emoțional pozitiv. Astfel că pregătirea practică a profesorilor ar trebui să includă suficiente ocazii pentru a: 1. colabora cu alți
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
folosesc strategii didactice multiple cu accent asupa stilurilor de învățare, 4. crea sau dezvolta materiale didactice, 5. folosi astfel de strategii împreună cu alți colegi pentru a putea primi feed-back, 6. participa și prezenta astfel de strategii la activitățile de perfecționare. Bandura arată, de asemenea, că” oamenii se tem și au tendința de a evita situațiile dificile, în care cred că mecanismele lor de adaptare sunt depășite, dar în același timp, se implică în activități și au siguranță în ceea ce fac, dacă
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
incertitudinile pe care le resimt. O prea mare anxietate poate fi paralizantă. Dar o anxietate limitată poate avea efecte pozitive. Ea poate servi drept impuls, împingându-l pe individ să-și construiască mai repede rolul organizațional. Sentimentul de eficiență personală (Bandura, 1977) joacă, de asemenea, un rol, mai ales în situațiile în care socializarea organizațională îl pune pe salariat în fața unor dificultăți. Acest sentiment de eficiență se definește ca modul în care o persoană își judecă propriile capacități de a organiza
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
2, 199-214. Bakke, E.W. (1953). "The fusion process", Yale University Labor and Management Centers, New Haven. Barker, K. (1993). "Changing assumptions and contingent solutions: The cost and benefits of women working full and part-time", Sex Roles, 28, 1-2, 47-71. Bandura, A. (1977). "Self-efficacy: toward a unifying theory of behavior change", Psychological Review, 84, 191-215. Basu, R.; Green, S. (1995). "Subordinate performance, leader-subordinate compatibility and exchange quality in leader-member dyads: a field study", Journal of Applied Psychology, 25, 1, 77-92. Bass
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asupra celei verbale. Procesul instruirii este influențat de urmatorii factori: profesorul și elevii, variabilele care intervin, învățarea, însușirea noțiunilor, structura cognitivă, stadialitatea dezvoltării, starea de pregătire cognitivă. teoria învățării sociale (Krumboltz) - se bazează pe teoria învățării sociale a lui A. Bandura și subliniază teoria consolidării. Krumboltz identifică patru factori care influențează luarea deciziei cu privire la orientarea spre o anumită profesie: zestrea genetică și calitățile speciale; condițiile și evenimentele de mediu; experiențele de învățare; calitățile de abordare a sarcinii. Pe scurt, această teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aplicat, metodele de instruire utilizate. Analizând modul în care modelarea participă la procesul învățării, R. Magill (1990) evidențiază posibilitatea explicării acesteia cu ajutorul a două puncte de vedere diferite: a) primul punct de vedere se bazează pe teoriile și experimentele lui Bandura (1977, 1984). Teoria lui Bandura, denumită de Magill teoria medierii cognitive este cea care consideră că, în momentul expunerii la model, are loc un proces de codificare a informației și de stocare a acesteia în memorie. Această codificare stă la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Analizând modul în care modelarea participă la procesul învățării, R. Magill (1990) evidențiază posibilitatea explicării acesteia cu ajutorul a două puncte de vedere diferite: a) primul punct de vedere se bazează pe teoriile și experimentele lui Bandura (1977, 1984). Teoria lui Bandura, denumită de Magill teoria medierii cognitive este cea care consideră că, în momentul expunerii la model, are loc un proces de codificare a informației și de stocare a acesteia în memorie. Această codificare stă la baza reprezentării, care poate fi
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
modelării asupra învățării motrice se bazează pe teoria lui Gibson (1966, 1979), dezvoltată ulterior de Turvez (1977), asupra însușirii deprinderilor motrice. Acest aspect a fost denumit perspectiva dinamică asupra modelării și a fost propus ca o alternativă la teoria lui Bandura. Teoria susține că sistemul vizual este capabil să prelucreze automat informațiile vizuale, astfel încât să determine sistemul motor să acționeze în concordanță cu ceea ce a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
aduce nou controlul comportamental perceput (măsura în care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB, atitudinile și normele subiective își exercită influența asupra comportamentului în mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării la Boală (The SelfRegulation Model of Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
consistent între 20 și 30 ani. S-a considerat că rolul contextului e mai important decât cel al trăsăturilor de fond ale personalității. Stimulii, relațiile, problemele de rezolvat, rezultatele, modelează intens felul de a fi al persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e, desigur, utilă, ca reper, atunci când ești preocupat de variabilitatea și anormalitatea personalității. Ea nu acoperă însă decât o zonă bine delimitată a complexei realități a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
variabilitatea și anormalitatea personalității. Ea nu acoperă însă decât o zonă bine delimitată a complexei realități a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de acțiune sunt învățate și modelate social. Oamenii au însă capacitatea de a influența propriile lor acțiuni pentru a produce anumite rezultate. Sunt analizate trei instanțe interactive: aă factorii personali interni
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]