39 matches
-
vor participa peste 200 de pisici de rasă venite din diferite colțuri ale lumii. Prin fața juriului, compus din șase arbitri internaționali vor defila frumoase exemplare de Persana, Exotică, Mâine Coon, Norvegiană de Pădure, Ragdoll, Siberiana, Angora Turcească, Sacra de Birmania, Bengaleza, British Shorthair, Abysiniana, Chartreaux, Devon Rex, Don Sphynx, Albastru de Rusia, Burma, Singapura, Sphynx, Orientala și Siameza. Atât sâmbătă, cât și duminică, vor avea loc etapele preliminare ale concursului. Punctul culminant al manifestării este concursul BEST ÎN SHOW. Finaliștii celor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94134_a_95426]
-
Pavilionul F din complexul Romexpo, București. Ediția din această toamnă va avea tematica Vestul Sălbatic. Prin fața unui juriu compus din cinci arbitri internaționali, vor defila superbe exemplare de Persana, Exotică, Mâine Coon, Norvegiană de Pădure, Angora Turcească, Sacra de Birmania, Bengaleza, British Shorthair, Abysiniana, Chartreaux, Devon Rex, Don Sphynx, Albastră de Rusia, Somali, Burma, Singapura, Sphynx, Orientala și Siameza. Expoziția, deschisă în ambele zile între orele 10-18, va avea ca punct culminant concursul BEST ÎN SHOW. Finaliștii celor patru categorii (persane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93264_a_94556]
-
tânărul romancier a fost mai atent, a reflectat și s-a conformat întru totul regulilor ortografiei, punctuației și stilisticii. Octav Șuluțiu face o comparație între personajele Maitreyi și Ghighi "fecioara provincială a cărei iubire e tot atât de mistuitoare ca și a bengalezei și care sfârșește tot atât de dureros ca și ea. Dar Ghighi e privită cu totul din afară, e desentimentalizată, pentru că în întoarcerea din rai autorul e pe drumul obiectivizării, al epicizării, al dezintoxicării de lirism. întoarcerea din rai e pe punctul
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
cu perlele rostite în direct la Realitatea Tv. Iată perlele selectate de Andrei Păunescu de la începutul anului 2012: „Celelalte trei caze au ca obiect tâlhăria față de femei mai în vârstă.” (Lăură Codruța Kovesi, Realitatea FM, 24 august 2012) „În jungla bengaleza... a avut o mușcătură de beduin.” (Dorel Constantin Onaca, România TV, 28 august 2012) • „Autoritățile au intrat în carantină.” (Realitatea FM, 28 august 2012) • „Aspazia Cojocaru a spus două cuvinte grave: îmi e teamă.” (Lucian Bolcaș, Antenă 3, 25 august
Andrei Păunescu, colecţie de perle rostite în direct la Tv. Cum a prins-o în flagrant pe Kovesi () [Corola-journal/Journalistic/81276_a_82601]
-
Acasă > Manuscris > Amintiri > GEORGE GOLDHAMMER - BANCĂ AMINTIRILOR (5) - - SIBIU Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Rabindranath Thakur (transcrierea mai veche bengaleza a numelui Rabindranath Tagore) a fost poet, filozof, componist, muzician și adept al mișcării Brahmo-Samai, care printre altele a forțat interzicerea arderii văduvelor în India. 1913 a primit Premiul Nobel în literatura, devenind primul laureat Nobel din Asia. Cum o
O POEZIE A LUI RABINDRANATH THAKUR LA INTRAREA BISERICII DIN SĂDINCA [Corola-blog/BlogPost/362284_a_363613]
-
acumulator!? Aceasta era o frumoasă ... XI. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (5) - O POEZIE A LUI RABINDRANATH THAKUR LA INTRAREA BISERICII DIN SĂDINCA - SIBIU, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014. Rabindranath Thakur (transcrierea mai veche bengaleză a numelui Rabindranath Tagore) a fost poet, filozof, componist, muzician și adept al mișcării Brahmo-Samai, care printre altele a forțat interzicerea arderii văduvelor în India. 1913 a primit Premiul Nobel în literatură, devenind primul laureat Nobel din Asia. Cum o
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
schitului „Înălțarea Sfintei Cruci”, în anul 2008. Cum omul sfințește locul, poți spune că aici e raiul pe pământ. Biserica schitului Sădinca are planul de tip sală, fără abside laterale, cu pridvor ... Citește mai mult Rabindranath Thakur (transcrierea mai veche bengaleză a numelui Rabindranath Tagore) a fost poet, filozof, componist, muzician și adept al mișcării Brahmo-Samai, care printre altele a forțat interzicerea arderii văduvelor în India. 1913 a primit Premiul Nobel în literatură, devenind primul laureat Nobel din Asia. Cum o
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
templu de elefantul căruia i se închină, iar Gianni Rodări doborât în Africa, de alt elefant. Viața e jiva, jiva e Shiva, Shiva e jiva. “Fie-ți milă, Doamne, de cei care te-au omorât”. * Durga blondă, eminesciana, în colonia bengaleza a Delhiului, bruna totuși în Shiva Mandir și Asur nemaiangrez, tot întunecat, Kali, Kali, maha Kali, o, Durga, pumni de petale aruncate până la cele brațe ale dumnezeiței, Lakșmi și Ganeș în stânga, Saraswati cu un sitar și Kartikeya-Apollo, focul din vas
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
inițial, nu o privește că pe o femeie ce ar putea să-l atragă, considerând-o lipsită de calități și chiar urâtă ”cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioara bengaleza crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt”. Poate că doar curiozitatea născută din faptul că ”nu izbuteam să înțeleg ce taine ascunde făptura această” l-a determinat să o privească cu alți ochi și să o descopere pe
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
un eseu cu titlul: Personajul feminin în românul de tip subiectiv. Maitreyi și Ela Maitreyi -colaje de texte " Mi se părea urâtă cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici de fecioara bengaleza, crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. [...] I-am vazut brațul întreg gol și m-a lovit culoare pielii: mata, bruna, de un brun nemaintâlnim până atunci, s-ar fi spus de lut și de ceară." "Maitreyi mi
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
niște gologani de nichel pe patul desfăcut și eu încercînd zadarnic să-mi desfund pipa cu un sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-ți poate plăcea ție o bengaleză? Sunt dezgustătoare. M-am născut aici, în India, și le cunosc mai bine decât tine. Sunt murdare, crede-mă. Și apoi, nu e nimic de făcut, nici dragoste. Fata aceea n-are să-ți întindă niciodată mâna... Ascultam toate acestea cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-i vorbesc?). Prezența lui Harold mi se păru deodată o impietate, și nu știam cum să-mi explic sentimentul acesta ciudat; nu era în nici un caz dragoste, și nici respect nu era, pentru că Maitreyi mi se păruse până atunci o bengaleză îngîmfată și stranie, care disprețuiește albii și e atrasă totuși de ei. Tot ce mi-a spus Harold nu m-a mai interesat. Aș fi vrut să plece, să pot rămâne singur. Se întîmplau prea multe într-o singură zi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-mi schimb chiar lecturile. Meatul cu încetul, interesul pentru fizica matematică a scăzut, am început să citesc romane și politică, apoi tot mai multă istorie. S-a întîmplat îasă altceva. Maitreyi mă întrebă într-o zi dacă vreau să învăț bengaleza, mi-ar da ea lecții. Eu îmi cumpărasem deja, din cea dintâi săptămână, un manual simplu pentru conversația bengaleză, din care citeam pe ascuns, trudindu-mă să prind înțelesul acelor cuvinte pe care le striga Maitreyi când era chemată sau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
toți și-ar fi pierdut casta și numele dacă ar fi îngăduit o asemenea nuntă.) Ne-am așezat amândoi la masă, eu destul de departe de ea, și Maitreyi și-a început lecțiile. Am înțeles îndată că nu voi putea învăța bengaleza decât singur. Îmi explica atât de frumos și mă privea atât de aproape, încît o ascultam fără să rețin nimic. Spuneam numai, din când în cînd: "Da!"... O observam și mă lăsam prins de privirile mele, de acea voință fluidă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lecții nu mai mă privea, ci se juca cu creionul pe caiet în timp ce îi vorbeam. Scria de zeci de ori: Robi Thakkur, Robi Thakkur. apoi se iscălea, desena o floare, caligrafia "Calcutta", "Îmi pare rău", "De ce?", sau improviza versuri în bengaleză. Iar eu, când nu-i puteam privi ochii, vorbeam ca în fața unei streine. Totuși nu cutezam să o rog să înceteze. ― De ce nu vrei să-rai spui că nu-ți place să să scriu în timp ce d-ta vorbești? mă întrebă ea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de cinema, începui să râd cu poftă și mă trântii pe pat, fericit că sunt totuși un tânăr inteligent și lucid. Atunci intră și Maitreyi, cu cărțile la braț. ― Facem lecție astăzi? mă întrebă ea, foarte timidă. Am început cu bengaleza, la care eu progresam mult, pentru că învățam serile singur și vorbeam tot timpul cu Chabù numai în bengali. Ea îmi dete o temă de tradus și, în timp ce eu scriam, mă întrebă: ― Unde ai pus floarea? ― Am presat-o. ― Arată-mi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atar", pentru că pătrundea până la mine esența aceea zăpăcitoare. ― Îi urez din inimă tot succesul. Numai să nu se intimideze, adăogai eu, privind-o. ― Nu e întîia dată când vorbește, lămuri d-l Sen, orgolios. Păcat că nu pricepi destul de bine bengaleza ca s-o asculți și d-ta... Am intrat în odaia mea oarecum intimidat, cu o turbure dezamăgire în suflet. Mi-am reluat lectura cu greu, căci figura Maitreyiei conferențiind despre frumos mă obseda. Ori e o farsă la mijloc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu e numai văr, ci și guru). Am fost peste tot, am văzut toate amănuntele totdeauna în frunte, în costum indian de mătase (mărturisesc că mă prinde foarte bine, iar apariția mea sinceră, spontană, silindu-mă să vorbesc tot timpul bengaleza, mi-a creat o mare popularitate). Recunosc că "societatea" indiană mă încîntă, prietenii indieni sunt nestemați. Câteodată sunt îndrăgostit ciudat, în sensul divin al cuvântului (ca în India), socotind orice femeie "mamă". Niciodată n-am simțit o mai devotată, mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pentru mine. ― Ce mai fac fetele? întrebai. ― Te regretă, îmi mărturisi. Probabil că economisești mult acolo, în Bhowanipore, reîncepu el după o clipă. Nu plătești casă, nu plătești masă și nu ieși niciodată în oraș. Ce faci toată ziua? ― Învăț bengaleza ca să-mi iau examenul de Provincial-Manager, minții eu. Și apoi, e o lume nouă, nici nu știu cum trece timpul... Îmi ceru cinci rupîi împrumut, ca să se ducă seara la balul Y.M.C.A. ― Nu te tentează? mă iscodi el. Într-adevăr
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
povestite adineaori, într-o vreme când eu primisem destule probe că nu am de ce mă teme de nimeni. ... Rămăsesem îngîndurat și dezgustat, mușcîndu-mi pe furiș buzele și privind cele dintâi stele într-un cer încă palid. Conversația continua într-o bengaleză colocvială, din care nu pricepeam decât foarte puțin; de altfel, nici nu încercam să pricep și nu tresăream decât la râsul Maitreyiei, pe care Khokha îl alimenta cu nesfârșite calambururi și schimonoseli. Probabil că ea observă sfiala mea, căci mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, și tu, maică, mi l-ai adus aproape. O ascultam tot mai fascinat, până ce nu i-am mai putut înțelege cuvintele. Vorbea o bengaleză de prunc, simplificată, aproape cifrată. Auzeam sunetele, ghiceam pe ici, pe colo câte un cuvânt, dar îmi scăpa tâlcul acestei incantații. Când a tăcut, parcă mi-era teamă s-o ating, într-atît mi se părea de fermecată, de inaccesibilă. A
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nimeni. Am să ți-o cer mai târziu, îmi spuse ea, roșie. Mărturisesc că nu înțelegeam nimic, dar nici nu bănuiam ceva rău, pentru că, altminteri, nu mi-ar fi dat să-i păstrez o scrisoare pe care, deși scrisă în bengaleză, o puteam descifra sau puteam ruga pe un prieten indian să mi-o traducă precis. Păstrez și acum acea scrisoare, deși nu m-am încumetat încă s-o citesc. Mă gândesc adesea ce adorator i-a trimis atunci florile, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
douăzeci de rupii; cu lacrimi în ochi, săraca. ...Răscolesc astăzi prin hârtiile mele mai vechi și dau pesce scrisoarea trimisă Maitreyiei de ziua ei de un necunoscut, împreună cu acele flori magnifice. Doresc nebunește să știu ce scrie acolo și, cum bengaleza mea e acum foarte incertă, mă rog de un farmacist din apropiere să mi-o traducă. Iat~o: "Neuitata mea lumină, nu pot veni astăzi să te văd, căci pe tine nu te pot vedea decât singură, numai pentru mine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de acord cu ecranizarea. În român, personajul principal masculin, evident alter ego al autorului, este surprins, ca și cu o cameră de luat vederi, în detaliu, în momentele în care, pas cu pas, descoperă și se descoperă prin Maitreyi, tânăra bengaleza care-l va impresiona și pe el prin originalitate și profunzime. Cititorul e pus într-o relație aproape empatica cu tânărul care-și descrie minuțios trăirile. Eliadist "cuminte", în sensul didactic, cititorul atent al românului va încerca să surprindă și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
didactic, cititorul atent al românului va încerca să surprindă și în film sau să regăsească atmosferă care l-a acaparat la lectură prin insolit, ardere, originalitate, curgere. Nu o va regăsi. Poate nici macar parțial. Este, într-adevăr, o poveste asemănătoare, bengaleza, personaje acaparante dar diferit(e): în partitura romanesca primează originalitatea, naturalul, emoția vie, netrucata, chiar dacă și aici apar tusele de senzualitate, pe când în film, din start, prin chiar alegerea unor vedete pentru rolurile titulare se oferă imaginea de spectacol. Poetica
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]