33 matches
-
colorate găsim și în alte culturi, în cazul acesta funcția principala este cea de renaștere, de ciclicitate. Tot la ideea de înviere ne duce și descoperirea unor ouă de lut în morminte din Rusia sau Suedia sau a unor statui beoțiene ale lui Dionysos ținând în mână un ou. Orfismul, dimpotrivă, interzicea consumul de ouă din pricina aluziei la întoarcerea periodica la existența. Iar orficii aveau drept scop principal anularea oricărui raport cu lumea efemera, purificarea sufletului, ceea ce presupunea și condamnarea simbolurilor
Oul, simbolul universal. Un element legat de geneza omenirii și a eroilor - FOTO () [Corola-website/Journalistic/102156_a_103448]
-
nu intervine direct. Nu intervin nici atunci când atenienii, după un asediu de 2 ani, distrug cetatea Egina în 476. În 457, atenienii îi atacă direct la Tanagră, în Beotia, unde spartanii îi înfruntă și îi înving. Atenienii îi înfrâng pe beoțieni la Oinophyta, deschizând calea spre Focida. Au finalizat construcția marelui zid care lega Atena de portul Pireu, ceea ce le permitea să hărțuiască de pe mare, cetățile din Pelepones și Laconia, Sicyone și centre din Arcadia. După un armistitu de 5 ani
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Se impune în 386 i.en. o pace generală, prin care se interzicea formarea alianțelor (exceptând Liga Peloponesiaca) și prevedea autonomia completă a fiecărei cetăți în parte. În 379 i.en., tebanii au alungat garnizoană spartană din cetate, refac Liga Beoțiană și cu ajutorul atenienilor, au reconstruit a două liga maritimă. Atenienii au jurat că nu vor mai repetă greșelile din secolul trecut, că nu vor mai cere tribut, că nu vor mai impune cleruchi sau garnizoane, nu vor dispune de fondurile
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Cariei, Mausolos, și de rodieni, îi înfrâng definitiv pe atenieni în 356 în bătăliile navale de la Hellespont și Embata. În bătălia de la Kynoskephalai contra tiranului tesalian, Pelopias moare, iar în Peloponesm spartanii aliați cu cetățile ostile arcadienilor, îi obligă pe beoțieni să intervină, dar în 362, în bătălia de la Mantineea, Epaminodas moare și totul se transformă într-o înfrângere.
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
său provine din grecescul "Γραικός" (Graikos), numele unui trib din Beoția care a migrat în Italia în secolul al VIII-lea î.Hr., și acesta este cuvântul după care elenii au fost cunoscută în lumea occidentală. Homer, trecând în revistă forțele beoțiene în Catalogul navelor din "Iliada", a oferit prima referință cunoscută a unui oraș beoțian numit Graea, iar Pausanias menționează că Graea era numele vechiului oraș Tanagra. Cumae, un oraș aflat la vest de Neapolis (astăzi Neapole) și la sud de
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
în Italia în secolul al VIII-lea î.Hr., și acesta este cuvântul după care elenii au fost cunoscută în lumea occidentală. Homer, trecând în revistă forțele beoțiene în Catalogul navelor din "Iliada", a oferit prima referință cunoscută a unui oraș beoțian numit Graea, iar Pausanias menționează că Graea era numele vechiului oraș Tanagra. Cumae, un oraș aflat la vest de Neapolis (astăzi Neapole) și la sud de Rama a fost fondat de cymaei și chalkideni, precum și de "graeani" care, intrând în
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
oameni, fiind însoțiți și de trupe grecești provenind din polisurile care li se supuseseră (printre care se număra și Teba, care ar fi trimis 50.000 de oameni). Îndeosebi cavaleria persană era de temut, fiind întărită și cu escadroane tesaliene, beoțiene și macedonene. Acest număr imens este pus la îndoială de majoritatea istoricilor moderni. O metodă de estimare a dimensiunii armatei persane este aceea de a calcula numărul de oameni care puteau fi adăpostiți în tabăra persană de pe malul nordic al
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
tărie atacul persan; îndeosebi spartanii au dat dovadă de tradiționalele lor virtuți războinice, șarjând la rândul lor și semănând deruta în rândurile trupelor persane. Însuși Mardonius a fost ucis în cursul bătăliei. La aripa stângă, atenienii i-au silit pe beoțieni să se retragă. Tabăra persană a căzut în mâinile aliaților greci, care i-au masacrat pe toți cei ce se mai aflau acolo. Rămășițele armatei de invazie s-au retras spre nord, protejate de cavalerie. În memoria victoriei de la Plateea
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
Cetatea Plateea a fost distrusă în timpul războiului peloponesiac de către Teba și Sparta, în 427 î.Hr., dar a fost reconstruită în anul 386 î.Hr. În secolul al VI-lea î.Hr., pentru a evita să intre sub hegemonia tebană din cadrul primei confederații beoțiene, Plateea a încercat să se alieze cu Sparta. Cu toate acestea, spartanii au refuzat această ofertă și, dorind să provoace disensiuni între confederația beoțiană și Atena, au recomandat plateenilor să se alieze cu Atena. Acest sfat a fost acceptat și
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
secolul al VI-lea î.Hr., pentru a evita să intre sub hegemonia tebană din cadrul primei confederații beoțiene, Plateea a încercat să se alieze cu Sparta. Cu toate acestea, spartanii au refuzat această ofertă și, dorind să provoace disensiuni între confederația beoțiană și Atena, au recomandat plateenilor să se alieze cu Atena. Acest sfat a fost acceptat și plateenii au trimis o delegație la Atena pentru tratative. Atenienii au fost de acord cu de propunerea. Atunci când, drept represalii, tebanii au trimis o
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
S-a ajuns astfel la un acord care, printre altele, a stabilit granița dintre cele două polisuri, Teba și Plateea. În plus, Teba s-a angajat să nu mai amenințe și alte cetăți care nu doreau să se afilieze confederației beoțiene. Acest ajutor primit de la atenieni, datorită căruia Platea și-a menținut independența, nu a fost uitat de cetățenii plateeni. Atunci când Atena a fost în pericol de a fi invadată de perși (în timpul primei invazii persane - 490 î.Hr.), Plateea a fost
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
la: Atena - 683/682(conform tradiției) (Matei Horia C., O istorie a lumii antice, Albatros, București,1984, 200); la Teba, Pelopidas și Epaminondas izgonesc în 379 garnizoana spartană instalată în 382 și instaurează republica democratică trecând și la reorganizarea Ligii Beoțiene; în 371 ca urmare a înfrângerii Spartei de către Teba au loc un val de răsturnări democratice în polisurile care au fost sub hegemonia Spartei: Messina, Arcadia, Leuctra (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 224-225). În
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
judecate direct de Ekklesia. Constituția lui Clistene înlătura rămășițele orânduirii gentilice și încheie, în linii mari, procesul de cristalizare a democrației ateniene. În ultimii ani de viață (moare în 506), Clistene se consacră apărării reformelor sale împotriva intervenții externe spartane, beoțiene și corintice. În anii 487 - 486 continuă democratizarea constituției ateniene: reprezentanții celei de-a doua clase cenzitare, cavalerii, sunt admiși la arhontat, funcție ocupată prin tragere la sorți; crește rolul celor 10 strategi desemnați de phylii (triburi) în dauna arhonților
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
buni după moarte. Mitul lui Sylla ne vorbește și despre o „elită” a daimonilor, alcătuită, În mod cam eclectic, la Apus, din slujitori ai lui Chronos, iar la Răsărit, din dactylii 2 ideeni din Creta, din coribanții frigieni, din trofoniazii beoțieni și din mulți alții care locuiesc În Întreaga oikoumene. Cultele și denumirile lor dăinuie chiar și atunci când puterea lor dispare, când reușesc să plece spre un loc mai bun, ceea ce corespunde momentului desprinderii nous-ului lor de restul sufletului. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
revelație care se produce la sfârșitul unei călătorii mistice 1. De altfel, comparația Între stilul delfic de altădată și cel al filosofiei nu este Întâmplătoare. Parke și Wormell 2 vorbesc despre o adevărată influență a „modelului delfic” asupra stilului poeților beoțieni, cum este Hesiod, de pildă, cu atât mai mult cu cât nici În cazul lui nu s-ar putea face clar diferența Între poet și profet. În plus, stilul foarte personal, dar epic, folosirea hexametrului dactilic, mișcarea metrică lentă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vorbire ei șdacăț, atât de mult folosită de filosofi și atât de frecvent. (D) Heracles, Înainte de a-l fi eliberat pe Prometeu și Înainte de a fi devenit discipolul Învățaților proveniți din școlile lui Cheiron și Atlas 2, Încă tânăr și beoțian get-beget, la Început disprețuia dialectica și lua În derâdere acel E originar; ceva mai târziu Însă, Îi dădu În gând să smulgă cu forța tripodul de la Delfi și să se ia la Întrecere cu Zeul1 În privința artei prezicerilor; adevărat este
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
umbrele morților lumii și 89 având să aștepte acolo, umbră, o altă umbră, atât de iubită cândva. Foinix. Foinix este tesalian, dintr-o parte a Tesaliei numită în epopee Helada. Era fiul lui Amintor, care venise în Tesalia din cetatea beoțiană Eleon, după ce aceasta fusese cucerită de Autolicos, bunicul după mamă al lui Odiseu. Datorită acestui tată al său, Foinix a avut o tinerețe zbuciumată. Amintor, însurat și avându-l de fiu pe Foinix, acum în prima lui tinerețe, s-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Primo Levi, Maurensig). La fel de fertilă d.p.d.v. epic este și revizitarea ironică, tandră, parodică a unor teme delicate, existențiale, dilematice, cum ar fi erosul delirant, viața de cuplu, căutarea propriei identități într-o lume tot mai debusolată, și tocmai de aceea beoțiană și egolatră (Nick Hornby, Péter Esterházy, Martin Page). Cel mai important lucru, totuși, pentru naratorul postmodern, și implicit și pentru critic, este să știe ce tip de lectură dorește cititorul mileniului trei, și să-i vină în întâmpinare în chip
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
printre umbrele morților lumii și având să aștepte acolo, umbră, o altă umbră, atât de iubită cândva. Foinix. Foinix este tesalian, dintr-o parte a Tesaliei numită în epopee Helada. Era fiul lui Amintor, care venise în Tesalia din cetatea beoțiană Eleon, după ce aceasta fusese cucerită de Autolicos, bunicul după mamă al lui Odiseu. Datorită acestui tată al său, Foinix a avut o tinerețe zbuciumată. Amintor, însurat și avându-l de fiu pe Foinix, acum în prima lui tinerețe, s-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și avangardiste, de misticismul gândirist și deplângând devalorizarea spiritului critic. Sunt omagiați Ovidiu, Dante, Flaubert, Turgheniev, Dostoievski, Tolstoi și este respinsă literatura unor Octav Dessila, Dan Petrașincu, E.Ar. Zaharia, Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele beoțiene”. Publicația este mereu deschisă comentarii fenomenului literar străin, în special cel francez, prin materiale semnate îndeosebi de N.I. Popa (Fenomenul francez, Un nou umanism modern: literatura comparată). Poezia e ilustrata de G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Mihai Codreanu, Magda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
Și nu-mi vorbi aici despre Cu sânge rece, pentru că impresia de document nud e obținută acolo cu mare artă literară. Cum, la fel, în filmele minimaliste românești la care te referi, izbânda cea mare e tocmai strigătul oripilat al beoțienilor cărora li se pare că regizorul n-a făcut nimic, a luat de pe stradă și-a filmat : ”Ce, asta-i artă” ? Uite, ca să-ți dau un ultim exemplu, mă gândesc la Lampa cu căciulă, filmul lui Radu Jude : o situație
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
frivolă lejeritate, afirmînd că „elita” generației ‘27 s-ar fi distanțat de Caragiale „înainte de a-l citi” (s-a recurs și la o asemenea formulă riscantă!) sau pentru că ar fi fost ofuscată de „inteligența” scriitorului („elita” care ar fi fost... beoțiană, nu-i așa?). Pur și simplu avea loc ciocnirea dintre două plăci tectonice ale unei mentalități, care s-a păstrat pînă azi, ale căror mișcări alcătuiesc o fenomenologie dintre cele mai demne de interes în arealul românesc. Exultanța naționalistă ori
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
lit., 28, 2001). Or, eu am scris această frază, dar într-un context în care sensul e exact opus, deloc depreciativ. Anume evocînd situația "regalității" lui G. Călinescu de pe la mijlocul anilor '60". Ne vine inima la loc. Preferăm a fi beoțieni, inși lipsiți de simțul umorului (mai mult ori mai puțin descifrabil), decît a fi dezamăgiți de atitudinea lui Alexandru George față de predecesorii de seamă ai d-sale ca și ai noștri. Ne facem mea culpa, "luînd în seamă" că, încă
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
de oameni culți ce-și apropriază știința și rezultatele ei gata este mai mare sau mai mic. Înălțimea și demnitatea spiritului național nu se determinează numai prin cuprinsul celor știute (în știință), ci și după întinderea numerică a celor culți. Beoțienii rămân beoțieni și abderiții abderiți, deși unii au avut pe Pindar, ceilalți pe Democrit. Nu preoții constituiesc biserica; ei nu o pot face decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culți ce-și apropriază știința și rezultatele ei gata este mai mare sau mai mic. Înălțimea și demnitatea spiritului național nu se determinează numai prin cuprinsul celor știute (în știință), ci și după întinderea numerică a celor culți. Beoțienii rămân beoțieni și abderiții abderiți, deși unii au avut pe Pindar, ceilalți pe Democrit. Nu preoții constituiesc biserica; ei nu o pot face decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii, ci numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]