51 matches
-
toți bărbații, fără nici o excepție, și cum ținuse minte și avea să-i numească și ea mai târziu, nu se redusese la tatăl său. Curând apăru și un Clark Gable, care avea să-i răpească fecioria, cu o mustață de berbant, uitându-se la ea „ca un borfaș la ceasul unui lord”. Se trezise ținută de mână, semnând certificatul de căsătorie, pe care ofițerul stării civile avea să i-l ofere, legând-o de un bărbat despre care prea puține știa
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
cărții la timp, aceștia își permit să-ți dea lecții de pe un piedestal profesional aflat în fundul văgăunei. N-au făcut niciodată ce ai făcut tu, dar asta nu-i împiedică pe alde Neica-Nimeni, mai ales dacă este un așa-zis ’’berbant’’ și ’’patronul’’ l-a înconjurat de amantele lui cu fețe tâmpe, să pară stăpânul Universului, deși mâine are toate șansele să-și găsească bocceluța la ușă, căci tâmpiți sunt pe toate drumurile și se cuvin înlocuiți cu alții așișderea. Îmi
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414902802.html [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
însurat ca boul! a suspinat Licurișca. Stai puțin! am strigat eu. Nici nu am introdus-o încă în scenă. Păi, mai e nevoie?! s-a mirat ea, ca o îngereasă. Este limpede de unde îți vine fraza plină de fiere împotriva berbantului. De la gîndul că și el o călărise pe madama, printre mulți alții, pentru că așa își croia ea drumul în viață. Mai întîi a vrut să se facă actriță, a pus ochii pe un regizor, un sîrb de la teatrul din centru
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
din cauza sălciilor de pe mal și rîdeau dintr-un motiv numai de ele știut, era foarte cald, dar acolo, în apele vuitoare, trebuie să fi fost plăcut. Una dintre ele rîdea în hohote. Avea o crupă de iapă și, vorba unui berbant, era bună rău de tot. Purta pantaloni scurți, mulați pe buci, și pipoașca i se ițea dintre picioare ca oceanul Pacific văzut dintr-o farfurie zburătoare. Auzi, fă, zicea ea, să nu te bagi cu curul în apă, că îți
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
o pufoaică zdrențuită, fanatica republicană persecutată tocmai de republicanii veniți la putere, pe Agamiță Dandanache, decrepitul care abia dacă și-ar mai duce zilele prin barăcile împrejmuite cu gardurile din sârmă ghimpată, pe Fănică Tipătescu, prefectul de altădată al județului, berbant, spilcuit, încă păstrându-și papionul pe pielea goală, trăgând la roabă și făcându-și norma pentru două sute de grame de pâine?! Eșecul revoluției de la Ploiești, puciul dejucat de forțele reacționare, ar fi putut pune în pericol libertatea autorului și poate
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
un personaj foarte popular și plin de ifose: colonelul Portocală, care purta pantaloni bufanți, mănuși albe și monoclu. Se afla peste tot: la hipodrom, la cafenea, pe Calea Victoriei ori la Capșa, unde își etala izmeneala, "„tipic ofițer de roșiori, mare berbant”", după cum îl caracteriza Niculescu-Buzău. Actorul a reprodus pe scenă întrutotul costumația și atitudinea arogantă a colonelului, iar publicul a recunoscut imediat aluzia și l-a răsplătit cu aplauze îndelungate. În memoriile sale, comicul bucureștean își amintește: "„În vara aceea «Moștenitorii
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
Arhondologia Moldovei”, "“de la hatmanul Constantinică rămâind numai o fată Luțica și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri unul ca să poată sătura. Au purces, au cutrierat toată Europa, au cercat toți berbanții, și ș-au găsit pe un jidov spaniol și l-au luat barbat, cu carele pe la 1844 venind aice, și numindu-l Marchiz de Bedmar, ș-au vândut toate moșiile și țiganii, și s-au dus înapoi la praznicu dracului
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea specifică seducătorului de vocație: "Am fost iubeț de felul meu o viață întreagă și n-am fost un gelos". Condamnarea geloziei apare convingătoare din perspectiva acestui jouisseur supravegheat: "Gelozia este
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
respiră pe fiece pagina o mulțime de spirit, de caracteristică și de viață palpitantă; pe când dramele d-lui Bolintineanu nu au nici un fond de viață, ba încă adesea respiră un fel de imoralitate crasă și grețoasă. (Vezi d. e. Ștefan-Vodă cel Berbant). Cauza căderii celei adânci a d-lui Bolintineanu în aceste creature pare a fi împregiurarea cumcă a aruncat ochii pe geniala acuilă a Nordului: pe Shakespeare. Într-adevăr, când iei în mână operele sale, cari se par așa de rupte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să piardă trenul. Doamne, i-ar plăcea oare domnului Einhorn al tău un fiu care e întotdeauna cu capul pe umeri și are o replică la toate și nu ar fi în stare să piardă trenul? Arthur e poet, iar berbantul bătrân pur și simplu nu și-a dorit să aibă genul ăsta de fiu, să fie tatăl unui Villon sau un Rimbaud. A, deci asta e! am zis. Păi ce-i face Einhorn lui Arthur, de e așa de crud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mei! La troc, nu la troacă! Dacă vii..., tu și cu mine..., ca s-o pu-punem noi, amândoi, liniștit, frumos și curat, în secunda asta! Ei...? Până ce nu-mi fată mintea, un alt set de idei pe-periculoase! decretează Nae berbant, încurcându-se deja simțitor, în articularea silabelor. Cău-Cău nu stă pe gânduri: Fie! acceptă ea propunerea directă, cu o mărinimie suverană. Și se ridică șăgalnică în capul oaselor, continuând să facă abstracție de persoana stăpânului locuinței. Dar, unde să mergem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele șase coarde ale ghitarei. Alte confirmări nu lipsesc: lascivitatea figurilor, conotația evidență a anumitor titluri (Știuletele, Berbantul), circumstanță (...) că îl dansau pe la colțuri de stradă doar cupluri de bărbați, din pricina că femeile din popor nu voiau să participe la un dans pentru desfrânate. Evaristo Carriego a fixat această circumstanță în Misele eretice: În stradă, privitorii își revarsă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
luase înainte și își comunicase rezultatele. Apoi ea este, total și fără rezerve, soția îndrăgostită a unei seducătoare „secături”, care, fără scrupule, o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul sinuciderii, evitată totuși, maternitatea revelându-i-se finalmente drept condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor, mai toate vii, dar cu o unică dimensiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
c) și iubit/bibic (dim.); însă, în discursul public românesc actual, aceasta e concurată de o accepțiune peiorativă, de proveniență caragialiană. Bibicul este, precum se știe, porecla lui Crăcănel, pe care Mița îl "traduce", în D'ale carnavalului..., cu feluriți berbanți. Din situația încornoratului, discursul public curent tinde să rețină două sensuri principale. Primul este acela de "amant" sau "fante": "Io zic că plângi de draci și de vanitate rănită, că dacă l-ai fi iubit, l-ai fi luat când
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca-n Cișmigiu Cu buzunarele goale Printre căile astrale? Mai sari gardul câteodată La vreo împopoțonată S-o lași cu gura căscată Cum făceai tu altădată? Sau când ți-e dor de-o femeie Străbați căile lactee Spilcuit și fain berbant În costumu-ți elegant? O tu, frate-al meu mai mic, Te-ai mutat de-aici un pic Și purtat de alizeu Te-ai urcat la Dumnezeu. De lacrimi e sec izvorul Zi de zi îți ducem dorul Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard; cum și acea Încercare ratată a automobilului electric, imitând cu fidelitate o trăsură, cu caroseria din pai Împletit și În care frumosul berbant de până mai deunăzi, Tilică Burileanu, mecenatul poeților noștri simbo liști, În jachetă pe talie, melon gris-perle și barba deretecată fir-de-a-fir, sta rezemat și țeapăn, cu palmele Înmănușate, pe mânerul de aur al bastonului său de jonc. Primele demonstrații de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ea mereu suspin etc. Costi-că, de-i fi cu-min-te, Îți voi da i-ni-ma mea și de-acu-ma Înainte mă nu mesc iu-bi-ta ta... etc. Cântece de dor și de amor - 1900 AM FOST, CUM SĂ VĂ SPUN?, UN MARE BERBANT ÎN VIAȚA mea, așa cum m-arată fotografiile din tinerețe, În ghete de ghems cu gumilastic și cu urechile verzi sau tricolore, iar mai Încoa’ În ghete cu stofă gris și cu nasturi de sidef Într-o parte, ziua-noap tea În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păstrez chipul lor de demult pe pereții odăii mele, de vreme ce, vezi bine, au plecat fără gând de a se mai Întoarce vreodată? Degeaba! Nici unele din bucuriile, plăcerile sau voluptățile ce le-am putut gusta Într-o prea lungă carieră de berbant al unei jumătăți de veac nu prețuiesc cât sentimentul Încercat deunăzi, când tânăra soție a prietenului pianist veni din odaia fetiței lor să ne spună că mititica i-a mărturisit, la culcare, că-i place „glasul domnului Beldie“ când l-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Amzei, cadou de 120 000 de lei aur al unui adorator, iar la Înce putul Începuturilor ei fată de spălătoreasă din curtea instalato ru lui Hart, furată la 15 ani din Moreni, dusă la Paris, decrotată, stilată și culcată cu berbantul rege Leopold al Belgiei, om de ispravă ca toți marii curvari, fiindcă a adus țării sale Întreg bazinul Congoului; apoi Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei PokliewskiKoziel; Mimi Moft, amanta regelui Alfonso al XIII-lea și ctitoră a dispensarului pentru femei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă pe jos - curtenii calului de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
versuri, iar în 1869 IeIele, „grame și epigrame politice”. Publică, în 1867, poemul Conrad și, cu titlul schimbat, a doua ediție din jurnalul drumeției la Ierusalim și în Egipt, drame istorice: Mihai Viteazul condamnat la moarte (1867), Ștefan Vodă cel berbant (1867), apoi Alexandru Lăpușneanu (1868), Ștefan Gheorghe Vodă (1868), cugetări filosofice și politice, în Cartea poporului român (1869), Nepăsarea de religie, de patrie și de dreptate la români (1869), un memoriu istoric, Viața lui Cuza Vodă (1869), Poezii din tinerețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Atât cunoscute cât și inedite, I-II, București, 1865; Călătorii în Asia Mică, București, 1866; Brises d’Orient, pref. Philarète Chasles, Paris, 1866; Florile Bosforului, București, 1866; Conrad, București, 1867; Mihai Viteazul condamnat la moarte, București, 1867; Ștefan Vodă cel berbant, dramă... urmată de poezii noi, București, 1867; Călătorii la Ierusalim în sărbătorile Paștelui și în Egipt, București, 1867; Alexandru Lăpușneanu și După bătaia de la Călugăreni, București, 1868; Ștefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut tu jupânesei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
bună seamă, orice cucoană. Mai puțin are, dacă vorbim de Chirița, ureche pentru dedicațiile dublate de-o ironie abia ascunsă, rudă cu acrostihurile capcană (cum se purtau în epocă, vezi farsa lui Hasdeu pe seama Convorbirilor literare) pe care Alecsandri, prin berbantul Agachi Flutur, i le dedică: "Chirițoaia-i din natură,/ Gingașă peste măsură,/ Sură, sură, sură, sură, sură, sură, sură (...) Are-o inimă fecioară,/ Cioară, cioară, cioară, cioară, cioară / Ea te leagă și te-ncurcă/ De nici dracul te discurcă/ Curcă, curcă
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
Ascunse una într-alta. Refuzând să rodească. Dulap pictat }ine o coasă în mână Și se apleacă galant înspre frumoasa-i stăpână Cu părul pudrat și înalt. Are chilotul bufant, Tricornul cu pene și până Și ochii îi sunt de berbant Dar ține o coasă în mână. Iar gestul extravagant Sensul obscur și-l amână. El flutură coasa-n neant Dar poartă perucă de lână. Bătrân și macabru amant între salon și țărână Plătește răspunsul riscant Cu ironia peșină: în limba
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]