69 matches
-
încă plini de cireșe și stele care mi-au ars gura și apoi mi-au scăpat din palme în iarbă printre greieri și mucuri de țigară și semințe sparte să fi fost niște cuvinte care s-au dat de-a berbeleacul de dragul tău prin puf de păpădie prin irizări de ape reci prin tăceri mai grele ca lespedea pusă peste begonii să fi fost niște cuvinte-miei tăiate la gât și lăsate în praful străzii să li se scurgă lumina și viața
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
Ion Ilici, de teama de a nu provoca un scandal internațional, va avea efectul unui bumerang: la fel se procedase pe vremea lui Constantinescu, aceleași înalte considerente ,patriotice" au primat în fața adevărului și până la urmă au fost dați de-a berbeleacul, cu toate dosarele-beton cu tot. Nu cred că metoda cea mai bună de a-ți trata adversarii e lichidarea nemiloasă și răzbunarea grețoasă. Nici vorbă de așa ceva. Dar prea s-a mers, în ultimii cincisprezece ani, pe ideea mâinilor ce
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
Iliescu. Folosindu-l pentru a-i ține în șah pe dulăii deveniți prea primejdioși, el n-a sesizat că dorința de afirmare a lui Geoană e mai puternică decât a oricăruia din greii partidului. Fostul diplomat a intrat de-a berbeleacul în situații în care indivizi mai experimentați decât el au refuzat s-o facă: a candida împotriva lui Băsescu ar fi însemnat, pentru oricare dintre ei, sinuciderea sigură. Ei bine, Geoană s-a scuturat de moloz și, precum un roboțel
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
O, sunete rostogolite de la o creastă la alta, melodie desprinsă din alte lumi cândva, cine vă urmărește - a fost smuls din stâncă cu dalta de un maestru nevăzut al timpului venit de altundeva! Sunete lovind timpanul, dându-se de-a berbeleacul pe creste, mângâind văzduhul tare al munților; melodioase tunete strunind hotare ´n trecere pe-aici, păsările aerului vă duc departe și clatină la rădăcini anul, stârnind în cerc nesigure planete. Statui de aer, sunete! Iată-ne! O, jubilație a simțurilor
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
să mă divid într-un alt destin ceva mai copt și c-un cordon ombilical mai elastic / Of, este o iarnă cumplită în sufletul meu acum inima e un adevărat patinoar alunec în stânga alunec în dreapta moartea o ia de-a berbeleacul pe pârtia deschisă de sărutul lui Iuda Fiul meu cu fața în sânge se chircește în turla inimii mele și așteaptă bătăile clopotului mă simt hăituit de propriile mele iluzii lațul mi se așează cu multă delicatețe pe grumaz precum
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
întreagă stradă, dotat cu o uriașă poartă metalică la care se ajunge urcând zeci de marmoreene abrupte trepte. Părând minuscul în cadrul ei, un lat în umeri portar, cu chipiu de amiral, epoleți și eghileți de dictator african, dă de-a berbeleacul pe toți impostorii care ar încerca să pătrundă în Club fără patalamaua CNSAS-ului - de informator, adeverit de tribunal. Iar din câte un nou-nouț Lexus descinzând alert un senior al clubului, aruncând câteva vorbe de duh liotei de reporteri ce
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
pajii-n cozondraci! chiar Dumnezeu drăguțul și Ilie i-au dat pe baizbuzuci la mii de draci. cu epocile nu glumim prin viață. clonam sau nu clonam, acesta-i sensul. de nu arestam sfinți și creatorul va da de-a berbeleacul universul. mai cade un bolid extraterestru. se-aude semnul cert al altor vieți da-n univers nu e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pajii-n cozondraci! chiar Dumnezeu drăguțul și Ilie i-au dat pe baizbuzuci la mii de draci. cu epocile nu glumim prin viață. clonam sau nu clonam, acesta-i sensul. de nu arestam sfinți și creatorul va da de-a berbeleacul universul. mai cade un bolid extraterestru. se-aude semnul cert al altor vieți da-n univers nu e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și smuci, Se aruncă în vise cam prea călător, După stele căzătoare alerga în zbor. Apoi tot smucindu-se după stelele alea, Din alergăturile celea a dat și de belea, Căci cumva împiedicându-se de ceva, Căzut și de-a berbeleacul.pe altceva. Dar, din a lui cădere a auzit un țipăt, S-a întors și locul acela a tot pipăit, Când să-și dea seama ce-i, o lovitură Primi în cap ca de ciocan o smucitură! 'De nesimțit, după ce
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZÂMBET DE SOARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori mi se rostogolesc cuvintele în nisip, se dau de-a berbeleacul, copii entuziasmați de farmecul apropierii. Așa îmi năvălește uneori inima în cercul zilelor. Poate că uneori mă îmbrac în tăcere ca într-o mantie albă, acoperind culorile clipelor. Te-aș fi îmbrățișat așa cum îmbrățișez curcubeul în privirea însetată de lumină
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
că tu nu poți păli iepurele nici la patru pași - l-a zgândărit moș Dumitru. Eu nu știu ce vânători ai văzut tu la viața ta, dar nu l-ai văzut pe Pâcu cum ochea, trăgea și iepurele se ducea de-a berbeleacul de zece ori! In seara asta, însă, am să vă spun o poveste adevărată. Aha! Asta înseamnă că treaba cu iepurele dus de-a berbeleacul îi o minciună, Pâcule! Așa parcă mai vii de acasă. Hai s-o ascultăm și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu l-ai văzut pe Pâcu cum ochea, trăgea și iepurele se ducea de-a berbeleacul de zece ori! In seara asta, însă, am să vă spun o poveste adevărată. Aha! Asta înseamnă că treaba cu iepurele dus de-a berbeleacul îi o minciună, Pâcule! Așa parcă mai vii de acasă. Hai s-o ascultăm și pe cea adevărată, oameni buni - a acceptat până la urmă moș Dumitru. Pâcu și-a privit prietenul cu parapon prin pâcla scoasă din lulea și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a sărit cât colo, dându-ne timp suficient pentru a trece pe lângă Guido. El Însă, bietul, n-a mai apucat să vină. Piciorul lui drept a călcat pe un skateboard apărut ca din pământ și Guido a căzut de-a berbeleacul, apoi, cât ai bate din palme - presupunând că, În acele secunde dramatice, i-ar fi ars cuiva să bată din palme -, a fost năpădit de adunătura soldaților electronici. Cabluri de alimentare au apărut de peste tot, imobilizându-l la pământ. — Fugiți
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În direcția străzii, explorînd fiecare cămăruță cît se poate de temeinic, cu nasul și picioarele, Înainte de a mă muta la următoarea, cînd am dat peste ceva atît de neașteptat că am căzut efectiv pe spate și am pornit de-a berbeleacul. După mai mult de o săptămînă de nopți petrecute bîjbîind Într-un Întuneric precum tușul, În fața mea au apărut brusc raze de lumină ce se strecurau prin podea, dinspre prăvălia de dedesubt. Cu multă vreme În urmă, cineva - nu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cînd am auzit zgomotul. Nu mai auzisem niciodată pînă atunci cum se aude cînd se prăbușește un corp, Însă am știut imediat, chiar În timp ce se Întîmpla, că acesta este zgomotul, acest sunet lung, de greutate care se dă de-a berbeleacul. După asta nu s-a mai auzit nimic, s-a așternut doar liniștea, ca o pătură. Am așteptat să aud cum toate ușile de pe palier sînt date de perete, vacarm de strigăte confuze și pași care aleargă speriați. Însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ea Însăși ușa. Rămase mută de uimire: În fața ei stătea Flavius-Tiberius. 37. Văzând cum chipul i se Întunecă și cum zâmbetul Îi alunecă În grimasă, Flavius-Tiberius dădu un pas. Înapoi, Încă unul și ar fi coborât toata scara de-a berbeleacul. Așteptai pe cineva? Îmi cer scuze că am dat buzna așa... Ea tăcea, privindu-l cu atenție, sperând parcă să zărească ascunse În spatele său fețele zâmbitoare ale celor doi, Încântați de farsa pe care i-o jucaseră. Nu contează, intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se distrau, mirați și nevinovați, cu goliciunea lor. Ne uneam cu natura spontan și fără să fim siliți. Ne lăsam în voia ei, așa cum îi aparținuserăm la început. Scoteam sunete ciudate, ne ridicam și ne lăsam să cădem de-a berbeleacul ori zăceam nemișcați în iarba proaspătă, tot așa cum zăceam și în paturi. Ne loveam unii pe alții cu pumnii. Când bătea vântul, pe Râu, sub noi, se stârneau rotocoale albe. E foarte greu să descriu acel sentiment de solidaritate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
dacă era un corb, un uliu sau o bufniță. N-am găsit răspunsul, puhoiul m-a înghițit și mi-a șters întrebarea din cap, am izbit fundul pietros cu picioarele, șocul m-a răsturnat și m-a dat de-a berbeleacul, în întunericul păstos m-am lovit de ceva care se rostogolea ca și mine, nu părea un buștean, ar fi putut fi Sandu care căuta perle sau, de ce nu, care scotocea după epava vreunei corăbii portugheze, pline cu comori, în
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
pajii-n cozondraci! chiar Dumnezeu drăguțul și Ilie i-au dat pe baizbuzuci la mii de draci. cu epocile nu glumim prin viață. clonam sau nu clonam, acesta-i sensul. de nu arestam sfinți și creatorul va da de-a berbeleacul universul. mai cade un bolid extraterestru. se-aude semnul cert al altor vieți da-n univers nu e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
propice reveriilor, visării, răgazul potrivit predispozițiilor sale poetice, pe de alta, prestigiul, atenuat, al unor vremuri de sorginte nobilă : “Cândva în acest oraș imperial/ de provincie/ am visat că voi ajunge departe/ și că nu-mi voi da de-a berbeleacul/ niciodată copilăria adolescența/ tinerețea și viața”. Neobositele peregrinări, în căutarea umbrelor, a imaginilor șterse de timp, iluzia că, undeva, într-un colț ascuns, mai palpită un rest obscur dintr-o utopică realitate ideală, sunt estompate de un discret registru autoironic
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
păstrau calmul, cum puteau să fie așa de liniștiți și de nepăsători? Aflaseră mai demult și se obișnuiseră cu gândul? Probabil, altă explicație nu vedeam. Ba da, mai putea fi una: aveau dovezi! Unde-mi fusese capul? Intrasem de-a berbeleacul Într-o controversă umanisto-mălăiață gemând de locuri comune și pierdusem din vedere că Howard enunțase, numai, teoria cu planeta dublă, fără s-o și susțină cu vreun argument. De acord, era un mare fizician... Hawking... Nobel... chestii, dar astea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
forță în țeasta fălcosului de Vânt Fierbinte, care se rostogoli până la ușă, cu sângele șiroind din orbitele ochilor. Se mai răsuci o dată și izbi cu sete în țeastă și pe Rază Fierbinte, care văzu stele verzi, rostogolindu-se de-a berbeleacul. Căpcăunii Cap Pătrat o luară la fugă înspăimântați. Mărțișor alergă după cele două namile și începu să le lovească cu mâinile și picioarele. Aceștia nu mai reușeau să-și mai apere fața cu mâinile, iar loviturile lui Mărțișor erau neiertătoare
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
și eu roată. Norocul bat-o s-o bată! Miresuță-i în câmpie Ingenua păpădie. Diamante o îmbracă, Zeci de mii de stropi de apă. Nuntășite sânzâiene Albăstrite și mirene. Doi arici ce-n crâng fac veacul Se dădeau de-a berbeleacul. Tot trăgându-și pantalonii, Făceau veseli pe bufonii. Maestra, ciocănitoarea A golit pe loc cărarea Cioc-cioc -cioc făcea-n copaci, Drumul liber să îl faci ! Domnișoare de onoare, Două stele călătoare. Se întrec în armonii Talentate ciocârlii. Greierașul din vioară
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Aceștia începură să țipe alarmați, unii dintre ei fiind uciși de razele fierbinți. O luară la fugă îngroziți, aruncând după ei cojoacele care se topeau sub dogoarea razelor. Alergau bulucindu-se, împiedicându-se unul de altul și căzând de-a berbeleacul. Vânturile Lățoase zburau deasupra lor, speriate. În urma lor, covorul verde smălțuit cu flori, se întindea din nou peste câmpie, iar râurile dezmorțite își aruncau armurile de gheață, spărgându-le de maluri, ducându-le la vale, purtate pe valuri. În văzduh
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
mai cresc. Medalia de sub preș Ceasul o luase de-a dura peste cocoașa mea de griji. Pe sub poteci cârtițile bârfelor strigau:Ura! Când pe la colțurile orelor mureau de necaz cuvinte cu nasul cât un praz. Ora se dădea de-a berbeleacul peste pieptul meu scos în față, rotund,trufaș și abil, medaliile îmi zornăiau în inimă, ele veneau din altă viață tiptil. Odată cu mine se strecurau pe sub preșul cerului în piață, umbra mea din altă viață orbită de strălucirea lor pe
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]