39 matches
-
1853 ) etc. De asemenea, în expoziție se regăsesc și obiecte personale care au aparținut lui Mihai Eminescu (inelul sigilar si ceasul cu monogramă), Vasile Alecsandri (tapiserie realizată de Carmen Sylva, cu monograma „B.A.”, dăruită de regină lui V.Alecsandri, bicornul de diplomat, sigiliul, mapa de corespondență, medalii), Mihai Codreanu (ochelari, tabachera, bastonul cu stilet de Toledo, joben, balansoar, ghete, geamantan), Sadoveanu (colanul de mason, pălărie, eșarfă, mănuși) etc. Expoziția este completată cu fotografii ale caselor memoriale de dinainte de deschiderea lor
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă by http://www.zilesinopti.ro/articole/10957/25-de-ani-de-la-infiintarea-mnlr-iasi-sarbatoriti-printr-o-expozitie-ampla [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
mocinno (I) CORACIIFORMES Bucerotidae Calao Aceros spp.( ÎI) (cu exceptia speciilor incluse la anexă A) Calao Aceros nipalensis (I) Aceros subruficollis (I) Anorrhinus spp. (ÎI) Anthracoceros spp. (ÎI) Buceros spp.( ÎI) (cu exceptia speciilor incluse la anexă A) Buceros bicornis (I) Pasăre-rinocer bicorn Buceros vigil (I) Penelopides spp. (ÎI) PICIFORMES Capitonidae Semnornis ramphastinus (III Columbia) Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III Argentina) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III Argentina) Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III Argentina) Țurcan bălțat Ramphastos sulfuratus
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
de către prințul Ludovic Napoleon Castelului de la Versailles (inventar MV 8550). Cele cinci versiuni ale tabloului sunt de dimensiuni mari și apropiate (2,6 x 2,2 metri). Napoleon este reprezentat călare, în uniformă de general șef, purtând pe cap un bicorn cu galoane de aur, înarmat cu o sabie de felul celor folosite de mameluci și acoperit cu o manta umflată de vânt care-i înalță faldurile. În mâna stângă ține hățul cu care strunește calul ce se cabrează. Întorcându-se
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
este abia vizibilă, țesătura eșarfei este albastru deschis. Ofițerul este din nou mascat de coada calului. Fața lui Napoleon este mai puțin tânără, cu un zâmbet ușor, iar părul lui este mai scurt. Prin forma sa și desenul broderiei, modelul bicornului este asemănător cu cel purtat de generalii Imperiului. Tabloul nedatat este semnat "L.DAVID". De menționat că aici Napoleon se vede în contraplonjeu, pe când în celelalte versiuni apare în perspectivă frontală. Lovitura de stat a lui Bonaparte de la 18 și
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
iar corpul generalului Turreau se îndreaptă spre pasul Montgenèvre. La 18 mai, Bonaparte pleacă din Martigny și pornește la drum către pasul Marele Saint-Bernard. La 20 mai, îmbrăcat într-o uniformă albastră care acoperă o redingotă albă, și purtând un bicorn acoperit cu pânză cerată, călare pe un catâr și însoțit de ghidul Dorsaz, traversează cărările abrupte ale vârfului montan. Între 15 și 21 mai, trupele urcă munții și transportă tone de echipament, precum și tunurile adăpostite în trunchiuri goale de copaci
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Nereușind să-l convingă pe Napoleon să-i pozeze pentru tablou, Jacques-Louis David s-a inspirat dintr-un bust pentru asemănarea fizică și i-a cerut fiului său să-i pozeze pentru postura personajului. Dar a putut folosi uniforma și bicornul purtate de Napoleon la Marengo, cu care a îmbrăcat un manechin de lemn. Étienne-Jean Delécluze evocă acest moment în biografia lui David : Doi dintre caii lui Napoleon au servit ca modele pentru calul cel impetuos: iapa „la Belle” reprezentată în
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
care se adaugă obiectele personale pe care le-a avut cu el în expediție: trusa sa de călătorie, aparatul de fotografiat. Al treilea tronson expozițional ilustrează activitatea sa de speolog și de fondator al biospeologiei. Aici sunt expuse sabia și bicornul de academician, fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, scrisori și publicații, ca și o bogată corespondență.
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
plus, o parte din trupe trebuiau menținute în apropiere de ferma La Belle Alliance pentru a-l proteja pe Împărat. Plin de sânge și de noroi, epuizat, după ce a avut 4 cai omorâți sub el în decursul zilei, rămas fără bicorn, Ney conduce acest ultim atac. La puțin timp după începerea acestui ultim atac, este omorât și cel de-al cincilea cal al mareșalului, care va continua să își conducă trupele ca pedestru. Acest ultim atac francez a fost desfășurat de
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
pedeștri, care reușise să avanseze în mod impresionant, întâlnește regimentul de infanterie ale generalului Maitland, care se ridică brusc din lanul de grâu unde erau ascunse și deschide focul de la mică distanță. În acest moment Wellington, parcurgând liniile, fluturându-și bicornul, dă ordinul general de atac. Garda nu poate decât să dea înapoi și mai mult. Încercând să își impulsioneze oamenii, Ney este auzit strigând în mod repetat: "Veniți să vedeți cum moare un mareșal al Franței!". "Garda Mijlocie", dispusă în
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
Vlahuță. Monumentul avea dimensiuni impresionante, fiind încadrat de un grilaj de fier forjat, executat cu un rafinament artistic având în jur bordură de beton cu răzoare de flori. Statuia îl reprezenta pe Suvorov călare pe un cal de stepă cu bicornul în mână rostind "„Să ne ajute Dumnezeu vitejilor. Ura!”". Statuia a fost montată pe un soclu de granit roșu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la Câmpul Mieilor
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
anterior foarte voluminos cu o faună bogată de infuzori, iar pe traiectul intestinului gros se mai găsește un cec posterior, bifurcat, cu două prelungiri în formă de coarne. Testiculele sunt intraabdominale și rămân tot timpul în cavitatea abdominală. Uterul este bicorn. Placenta la început este difuză, iar mai târziu devine zonală și caducă. Au o pereche sau două perechi de mamele inguinale și uneori o pereche axilară. Craniul este mic și turtit lateral, cu o apofiză zigomatică puternică. Coloana vertebrală are
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
era vorba de cinstirea eroilor. Și mai erau clerul, fanfara primăriei, În uniforme de culoare Închisă, și dricurile cu cai cu valtrapuri albe ca zăpada, cu argintiu și negru. Vizitiul era Îmbrăcat ca un mareșal de-al lui Napoleon, cu bicorn, pelerină și manta, de aceleași culori ca și harnașamentele cailor. Și era fanfara oratoriului, șepci cu vizieră, vestoane kaki și pantaloni albaștri, lucind din alămuri, instrumentele de suflat din lemn negre, și scânteind din talere și tobele mari. Între târgul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
muiat numai În negru și argintiu, cu caii Împopoțonați cu niște măști barbare care nu le lăsau descoperiți decât ochii, cu valtrapuri ca niște coșciuge, cu stâlpii răsuciți ce susțineau timpanul acela asiro-greco-egiptean, tot numai alb și auriu. Omul cu bicorn oprise o clipă În fața acelui trompet solitar și Jacopo Îl Întrebase: „Cine mă duce acasă?“ Omul era binevoitor. Jacopo se urcase alături de el, și cu dricul pentru morți Începuse Întoarcerea către lumea celor vii. Acel Charon, aflat În afara programului, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
așa cum sunt reprezentați În icoane datând din secolul al XVII-lea <endnote id="(544, p. 51)"/>. Pe fresca de la Mănăstirea Voroneț, În imaginile reprezentând martiriul Sfântului Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, apar câțiva evrei purtând un tip deosebit de pălărie (bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte veșminte galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare vestimentară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele ar fi fost figurate În primul rând la soborul de evrei (lik evreiski) reprezentat În vecinătatea soborului de turci În scena Judecății de apoi de pe zidul vestic al bisericii Voroneț. Or, evreii din Judecata de apoi nu poartă nici bicorn, nici alte elemente de vestimentație discriminatorii. Cred că atât În imaginea grupului de turci din scena Judecății de apoi, cât și În cea a martiriului Sfântului Ioan cel Nou, ambele de la biserica Voroneț, sunt reprezentați evrei care nu aveau voie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știut întotdeauna ce face "dreapta", "dreapta" având întotdeauna mai puține informații de ce face "stânga". Și în această "analiză" cred că se poate pune veșnica întrebare, nerezolvată de când lumea: "cine a fost mai întâi: oul albastru sau găina cu fireturi și bicorn?" Greu de răspuns, dar practic, din cele mai vechi timpuri, "Iscoadele" și-au găsit acoperire sub mantia de brocart aurit a "Trimisului". De ce? Pentru că "Trimisul" și atunci, ca și în zilele noastre, era "persona grata", acceptat, curtat, păzit, venerat, avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și mîndră. Păstra, în camera ei, cu sfințenie, încadrată în argint, o fotografie de familie: ea tînără; părul bine pieptănat, lins, într-o bogată și largă rochie malacov; el în costumul său diplomatic de director al Carantinei, cu sabie și bicorn. Iaca nu săruta niciodată mîna popii, care venea acasă să aghezmuiască cu zi întîi. Săruta numai crucea din mîna popii, dîndu-i apoi la o parte mîna întinsă de el ca să fie sărutată, cum era obiceiul. Știa să facă cozonaci moldovenești
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Quirinal, Emile Dard, ministru la Belgrad, membru al Academiei, autor de studii remarcabile asupra lui Laclos, H. de Séchelles și Talleyrand, Chéradame, Gonse etc.) aveam mîndria să îmbrac la 19 ani haina brodată cu fir de aur și să port bicornul cu pene negre, în așteptarea penelor albe, semnul puterii depline al unui șef de misiune... Îmbătătoare situație de crisalidă devenită fluture și ca noroc suprem pe pămînt francez, unde trăisem dintotdeauna, în cadrul prestigios al Parisului. Parisul acelor timpuri a fost
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n-o zicea mai bine!) Ei bine, proaspăt întors în birouașul meu de la facultate, eu, Dan C. Mihăilescu, mă simțeam aidoma celor trei mari comandanți. Adică, rămânând lucid, nu chiar aidoma, că doar nu călăream pe un armăsar alb, cu bicornul sau pletele și mantia-mi purpurie fluturând în vânt. Sunt un om realist și nu cad într-un puseu paranoic, însă pornirea asta eroică și îndârjită, lejer romanțioasă fie, treacă de la mine! -, se datora faptului că aveam o responsabilitate față de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
supus sistematic hazardului a fost creată deja de echipa lui de cercetători. Rezultatul extragerii următoare îi e, pe cale de consecință, cunoscut. Aici se încheie misiunea științifică a profesorului Flamm. Restul e negociere la nivel înalt. Tăcerea lui contra agrafei de pe bicornul lui Napoleon. (Despre aceasta se spunea că ar conferi posesorului său puteri imperiale. Lucru plauzibil, din moment ce îi aparținuse, cândva, lui Charlemagne.) În fața unei astfel de utopii scientiste, îi revine unui jurnalist oarecare meritul de a readuce lucrurile pe pământ. Vorba
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
redingote fistichii, vert-bouteille, cu nasturi mari, cu pulpane lungi, acoperindu-i pe jumătate pantalonii încrețiți. În picioare, purta pantofi subțiri, cu vîrful ascuțit, ciorapi galbeni, albaștri, liliachii. Gîtul i se înalță trufaș dintr-o cravată somptuoasa de muselina. O pălărie bicorn îi acoperea capul împodobit cu o perucă mov, iar în mînă albă, îndantelată, scînteind de giuvaiere, răsucea elegant un baston scump... (oh, c'est incoyable, c'est incoyable, mă paole d'honneu^). Cu timpul însă - modă, vai, e atît de
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
îndantelată, scînteind de giuvaiere, răsucea elegant un baston scump... (oh, c'est incoyable, c'est incoyable, mă paole d'honneu^). Cu timpul însă - modă, vai, e atît de efemera! - personajul s-a metamorfozat. Zorzoanele regalității demodîndu-se, el părăsi opoziția monarhista, bicornul, panglicile, fervoarea și trecînd prin școală lui Rastignac, deveni, odată cu rigiditatea cilindrului, cu linia sobra a redingotei, un cinic și un calculat. Treptat, apoi, opoziționist din fire, sătul și de burghezie, începu s-o urască, s-o atace, să se
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
cu obiecte academice, papetărie, suveniruri. în fine, n-a fost să fie, n-am să-mi înțep ochii. Sunt în viață piedici de netrecut, zodii vrăjmașe: cum aș fi intrat pe poarta edificiului pe bicicletă, în costum cu săbiuță și bicorn? Dificultatea ar dispărea când ar fi vorba de un post de rector, de decan, de proprietar sau măcar acoperitor la una din facultățile particulare, de o desime asemănătoare farmaciilor și caselor de schimb valutar. în posesia unui computer performant, aș
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
în zare. Módele trec. Paradoxal, tocmai de aceea sînt un mijloc de datare. Nonconformiștii în materie de modă, cei care se îmbracă numai cum vor ei - și nu adoptă uniforma zilei sau sezonului - sînt totdeauna excesivi. Uneori, în orgoliu: port bicorn, deci sînt Napoleon, va ști o lume întreagă și peste milenii. Iar alteori, în indolență: sînt eu însumi și nu-mi pasă ce cred ceilalți, nici acum, nici după veacuri. Și totuși, în acest din urmă caz, apare un nou
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
că va scăpa măcar de plictiseală. Acum, însă, avea unele îndoieli. Cu siguranță, sala nu va fi suficient de bine încălzită. Iar perspectiva de a sta câteva ore înțepenit pe un scaun rece, îmbrăcat cu mantaua lui îmblănită și cu bicornul pe cap, îl întrista de-a binelea. Cele trei zgârieturi pe ușa cabinetului consular provocară dispariția miraculoasă a scufiei și a pledului. Valetul își descoperi stăpânul într-o ireproșabilă atitudine consulară. În timp ce îi înmâna hârtiile proaspăt primite, Julien descoperi totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]